Luni Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Zile 13 iulie 14 iulie 15 iulie 16 iulie 17 iulie 15 iulie este a 196-a zi a calendarului gregorian și a 197-a zi în anii bisecți Evenimente 1099 Ierusalimul este cucerit după lupte sângeroase în care cruciații sunt conduși de Godefroy de Bouillon 1235 Împăratul Frederic al II-lea s-a căsătorit la Worms cu Isabella a Angliei sora regelui Henric al III-lea 1240 Victoria armatelor rusești asupra armatelor suedeze Bătălia de pe Neva 1410 Bătălia de la Grunwald Înfrângerea cavalerilor teutoni de către forțele unite ale polonilor și lituanieni sprijiniți de ruși cehi moldoveni tătari 1497 A început construcția bisericii Curții domnești de la Piatra Neamț ctitorie a lui Ștefan cel Mare domnul Moldovei 1457-1504 Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie 1498 1799 Piatra din Rosetta este descoperită în orașul egiptean Rosetta de căpitanul francez Pierre-François Bouchard 1858 Au fost tipărite în Moldova primele mărci poștale Acestea erau vestitele "Cap de bour" a căror primă emisiune cuprindea patru timbre 1888 A aparut ziarul Adevărul 1888 Stratovulcanul Muntele Bandai a erupt omorând aproximativ 500 de oameni în prefectura Fukushima Japonia 1922 A fost creat "Partidul Comunist Japonez" 1936 A apărut la București săptămânalul "Cuget clar" revistă de direcție literară artistică și culturală sub conducerea lui Nicolae Iorga 1955 18 laureați ai Premiului Nobel semnează o declarație împotriva armelor nucleare; mai târziu declarația a fost semnată de alți 34 laureați Nobel 1958 A apărut la București sub conducerea lui Mihai Beniuc revista "Luceafărul" organ de presă al Uniunii Scriitorilor din România 1962 Reprezentativa feminină de handbal a României a cucerit titlul suprem la cea de-a doua ediție a Campionatului Mondial desfășurat în România între 8 și 15 iulie 1964 S-a înființat la București studioul cinematografic "Animafilm" 1973 La Roma tânărul în vârstă de 17 de ani John Paul Getty III a fost răpit Autorii au cerut o răscumpărare de 17 milioane de lire sterline Bunicul său miliardarul Jean Paul Getty a refuzat plata și a primit un plic conținând o șuviță de păr și o ureche umană În cele din urmă bunicul a negociat recompensa la suma de 2 milioane de lire sterline iar Getty III a fost găsit viu în sudul Italiei pe 15 decembrie 1973 1975 A avut loc primul zbor cosmic cu primul echipaj Soiuz-Apollo din istoria cosmonauticii 1992 Au fost stabilite relații diplomatice între România și Kazahstan 1997 Slobodan Milošević este ales președinte al RF Iugoslavia Este învestit în funcție la 25 iulie 1997 1997 La Miami Florida Gianni Versace este împușcat în fața casei sale de criminalul în serie Andrew Cunanan 2003 Ia naștere proiectul rowp versiunea românească a proiectului Wikipedia Nașteri 1573 Ingo Jones arhitect englez restauratorul catedralei St Paul din Marea Britanie d 1652 1606 Rembrandt van Rijn pictor olandez d 1669 1737 Prințesa Louise-Marie a Franței fiica regelui Ludovic al XV-lea al Franței d 1787 1820 Iosif Naniescu Ioan Mihalache mitropolit și cărturar român d 1902 1837 Stephanie de Hohenzollern-Sigmaringen d 1859 1892 Walter Benjamin scriitor și critic literar german d 1940 1902 Costin D Nenițescu chimist academician d 1970 1912 Neculai Ghimpu globtrotter român d 2006 1918 Bertram Neville Brockhouse fizician canadian laureat al Premiului Nobel d 2003 1919 Iris Murdoch scriitoare britanică d 1999 1922 Leon Max Lederman fizician american 1930 Jacques Derrida filosof francez părintele deconstructivismului d 2004 1941 Attila Ágh scriitor politolog și filozof maghiar unul din cei mai cunoscuți ideologi comuniști din a doua jumătate a secolului XX Decese 1274 Bonaventura teolog și sfânt italian n 1221 1291 Rudolf I al Germaniei n 1218 1824 Radu Tempea protopop al Brașovului director al școlilor ortodoxe românești din Transilvania n 1768 1857 Carl Czerny muzician pedagog și pianist austriac n 1791 1904 Anton Cehov dramaturg și prozator rus n 1860 1912 Francisco Lazaro atlet portughez n 1891 1915 Raffaello Giovagnoli scriitor italian n 1838 1919 Hermann Emil Fischer chimist german laureat al Premiului Nobel n 1852 1929 Hugo von Hofmannsthal scriitor austriac n 1874 1940 Pershing Wadlow Robert american deținătorul recordului mondial de cel mai înalt om din lume 272 m n 1918 1946 Dumitru Bagdasar medic român n 1893 1967 Vladimir Frimu pictor român n 1900 1977 Konstantin Aleksandrovici Fedin scriitor rus n 1892 1992 Ion Luican cântăreț de muzică populară român n 1907 1997 Gianni Versace designer italian de modă n 1946 Sărbători România Ziua mărcii poștale românești Brunei Ziua națională Ziua de naștere a Sultanului În calendarul romano-catolic Sfânta Bonaventura episcop și învățător al Bisericii circa 1218 1274 Secole Secolul al XVII-lea Secolul al XVIII-lea Secolul al XIX-lea Decenii Anii 1660 Anii 1670 Anii 1680 Anii 1690 Anii 1700 Anii 1710 Anii 1720 Anii 1730 Anii 1740 Anii 1750 Anii 1760 Ani 1708 1709 1710 1711 1712 1713 1714 1715 1716 1717 1718 __FARACUPRINS__ Evenimente Arte științe literatură și filozofie Nașteri 1 august Karl I Duce de Brunswick-Wolfenbüttel d 1780 5 octombrie Denis Diderot filosof și scriitor francez d 1784 24 noiembrie Laurence Sterne scriitor englez d 1768 Decese 19 august Atanasie Anghel mitropolit transilvănean fondatator al Bisericii Române Unite cu Roma Suverani conducători Europa Anglia Anna regină din dinastia Stuart-Orania 1702-1714 Austria Carol al III-lea arhiduce din dinastia de Habsburg 1711-1740; totodată rege al Ungariei 1711-1740; totodată rege al Cehiei 1711-1740; totodată rege al Germaniei 1711-1740; totodată împărat occidental 1711-1740 Bavaria Maximilian al II-lea principe elector din dinastia de Wittelsbach 1679-1726 Brandenburg Frederic al III-lea mare principe elector din dinastia de Hohenzollern 1688-1713; totodată duce de Prusia 1688-1713; rege din 1703 Cehia Carol al VI-lea rege din dinastia de Habsburg 1711-1740; totodată arhiduce de Austria 1711-1740; totodată rege al Ungariei 1711-1740; totodată rege al Germaniei 1711-1740; totodată împărat occidental 1711-1740 Crimeea Devlet Ghirai al II-lea ibn Selim han din dinastia Ghiraizilor 1699-1702 1708-1713 și Kaplan Ghirai I ibn Selim han din dinastia Ghiraizilor 1707-1708 1713-1716 1730-1736 Danemarca Frederik al IV-lea rege din dinastia de Oldenburg 1699-1730 Florența Cosimo al III-lea mare duce din familia Medici 1670-1723 Franța Ludovic al XIV-lea cel Mare rege din dinastia de Bourbon 1643-1715 Genova Francesco Maria Imperiale doge 1711-1713 și Giovanni Antonio Giustiniani doge 1713-1715 Germania Carol al VI-lea rege din dinastia de Habsburg 1711-1740; totodată arhiduce de Austria 1711-1740; totodată rege al Ungariei 1711-1740; totodată rege al Cehiei 1711-1740; totodată împărat occidental 1711-1740 Gruzia Wakhtang al VI-lea rege din dinastia Bagratizilor 1711-1714 1719-1723 1724 Gruzia statul Imeretia Gheorghe al V-lea rege din dinastia Bagratizilor 1702-1711 1711-1713 1713-1716 și Mamia Guriel pretendent 1701-1702 1711 1713 Gruzia statul Kakhetia David al II-lea Imam Kuli Han rege din dinastia Bagratizilor 1703-1722 Imperiul occidental Carol al VI-lea împărat din dinastia de Habsburg 1711-1740; totodată arhiduce de Austria 1711-1740; totodată rege al Ungariei 1711-1740; totodată rege al Cehiei 1711-1740; totodată rege al Germaniei 1711-1740 Imperiul otoman Ahmed al III-lea sultan din dinastia Osmană 1703-1730 Lorena Superioară Leopold duce titular din dinastia de Lorena-Vaudemont 1690-1729; duce din 1697 Modena Rinaldo duce din casa d'Este 1694-1737 Moldova Nicolae Mavrocordat domnitor 1709-1710 1711-1715; ulterior domnitor în Valahia 1715-1716 1719-1730 Monaco Antonio principe din casa Grimaldi 1701-1731 Muntenegru Danilo Petrovic vlădică din dinastia Petrovic-Njegos 1697-1735 Parma și Piacenza Francesco Maria duce din casa Farnese 1694-1727 Polonia August al II-lea cel Puternic rege din dinastia de Saxa 1697-1706 1709-1733; anterior principe elector de Saxonia 1694-1733 Portugalia Joao al V-lea rege din dinastia de Braganca 1706-1750 Prusia Frederic al II-lea duce din dinastia de Hohenzollern 1688-1713; rege din 1703; totodată mare principe elector de Brandenburg 1688-1713 și Frederic Wilhelm I rege din dinastia de Hohenzollern 1713-1740 Rusia Petru I cel Mare țar din dinastia Romanov 1696-1725; împărat din 1721 Savoia Vittorio Amedeo al II-lea duce 1675-1730; ulterior rege al Siciliei 1713-1718; ulterior rege al Sardiniei 1720-1730 Saxonia Frederic August I cel Puternic principe elector din dinastia de Wettin 1694-1733; ulterior rege al Poloniei 1697-1706 1709-1733 Sicilia Vittorio Amedeo al II-lea rege din casa de Savoia 1713-1718; totodată duce de Savoia 1675-1730; ulterior rege al Sardiniei 1720-1730 Spania Filip al V-lea rege din dinastia de Bourbon 1700-1724 1724-1746 Statul papal Clement al XI-lea papă 1700-1721 Suedia Carol al XII-lea rege din dinastia Pfalz-Zweibrucken-Kleeburg 1697-1718 Transilvania Mihail Apafi al II-lea principe 1681-1713 Ștefan Wesselenyi de Hadad guvernator 1710-1713 1731-1732 și Sigismund Kornis de Goncz-Ruszka guvernator 1713-1731 Ungaria Carol al III-lea împărat din dinastia de Habsburg 1711-1740; totodată arhiduce de Austria 1711-1740; totodată rege al Cehiei 1711-1740; totodată rege al Germaniei 1711-1740; totodată împărat occidental 1711-1740 Valahia Constantin Brâncoveanu domnitor 1688-1714 Veneția Giovanni Corner al II-lea doge 1709-1722 Africa Așanti Osei Tutu așantehene cca 1680-cca 1720 Bagirmi Bar mbang 1707-1722 Benin Ozuere obba cca 1712-cca 1713 și Akenzua I obba cca 1713-cca 1735 Buganda Kagulu Kikulwe și Mawanda kabaka 1704-1734 Bunyoro Olimi al III-lea mukama cca 1710-cca 1730 Dahomey Agaja rege 1708-1732 Darfur Musa ibn Sulaiman sultan ?-? ? și Ahmad Bakr ibn Musa sultan ?-? ? Ethiopia Yostos Dahay Sagad împărat 1711-1716 Imperiul otoman Ahmed al III-lea sultan din dinastia Osmană 1703-1730 Kanem-Bornu Dunama al VI-lea sultan cca 1711-cca 1726 Maroc Moulay Ismail sultan din dinastia Alaouită 1672-1727 Munhumutapa Boroma Dangwarangwa rege din dinastia Munhumutapa 1711-1719 Oyo Ayibi ?-? ? și Osinyago ?-? ? Rwanda Mibambwe al II-lea Gisanura rege cca 1696-cca 1720 Sennar Badi al III-lea al-Ahmar ibn Unsa I sultan 1692-1716 Tunisia Hussein I ibn Ali bey din dinastia Husseinizilor 1705-1735 Wadai Kharut al II-lea as-Saghir ibn Iakub sultan 1707-1745 Asia Orientul Apropiat Iran Hussain I șah din dinastia Safavidă 1694-1722 Imperiul otoman Ahmed al III-lea sultan din dinastia Osmană 1703-1730 Yemen statul Sanaa al-Mahdi Muhammad imam 1687-1716 Asia Orientul Îndepărat Atjeh Djamal al-Alam Badir al-Munir sultan 1703-1726 Birmania statul Arakan Sandawizaya I Maha Dando Bo uzurpator 1710-1731 Birmania statul Toungoo Sane rege 1698-1714 Cambodgea Preah Ang Em Nac Ong Yem Preah Bat Samdech Preah Kenfeah Barommopit rege 1699-1701 1710-1722 1729 China Shengzu Xuanye împărat din dinastia manciuriană Qing 1662-1722 Coreea statul Choson Sukchong Yi Sun rege din dinastia Yi 1675-1720 India statul Moghulilor Muizz ad-Din Jahandar Șah împărat 1712-1713 și Muhammad Farrukhsiyar împărat 1713-1719 Japonia Nakamikado împărat 1710-1735 și Ietsugu principe imperial din familia Tokugaua 1713-1716 Laos statul Champassak Nokassat Soi Sisamut rege 1713-1737 Laos statul Lan Xang Sai Ong Hue Sai Settha-thirath al II-lea rege 1700-1707 1735; ulterior rege în Laosul inferior 1707 1712-1722 1735 Laosul inferior Sai Ong Hue Sai Settha-thirath al II-lea rege 1707 1712-1722 1735; anterior rege în Lan Xang 1700-1707 1735 Laosul superior King Kitsarath Thammikarath rege 1707 1711-1722 1726 Maldive Imam ad-Din Muhammad al II-lea sultan 1705-1721 Mataram Pakubuwono Sunan Puger sultan 1705-1719 Nepal Benepa Bhupatindramalla rege din dinastia Malla 1695-1721 1722 Nepal Kathmandu Jagajjayamalla rege din dinastia Malla 1702-1732 Nepal statul Gurkha Șri Prithvipati Șah rajah 1669-1714 1716 Sri Lanka statul Kandy Narendra Sinha rege 1707-1739 Thailanda statul Ayutthaya Phumintaraja Taisra rege 1709-1733 Tibet nGag-dbangs Ye-shes rgya-mtsho dalai lama 1706-1717 Tibet Panchen bLo-bzangYe-shes dPal-bzan-po Lobzang Yeshe panchen lama 1663-1737 Vietnam statul Dai Viet Le Du-tong Hoa huang-de rege din dinastia Le târzie 1705-1729 Vietnam Hue Nguyen Phuc Chu rege din dinastia Nguyen 1691-1725 Vietnam Taydo Trinh Cuong rege din dinastia Trinh 1709-1720 Secole Secolul al XVIII-lea Secolul al XIX-lea Secolul al XX-lea Decenii Anii 1780 Anii 1790 Anii 1800 Anii 1810 Anii 1820 Anii 1830 Anii 1840 Anii 1850 Anii 1860 Anii 1870 Anii 1880 Ani 1831 1832 1833 1834 1835 1836 1837 1838 1839 1840 1841 __FARACUPRINS__ Anul 1836 MDCCCXXXVI a fost un an bisect al calendarului gregorian Evenimente 1 ianuarie Regina Maria a II-a a Portugaliei se căsătorește cu Prințul Ferdinand Augustus de Saxa-Coburg-Gotha 12 ianuarie Vasul Beagle cu Charles Darwin la bord ajunge la Sydney 6 martie Revoluția Texană Se termină Bătălia de la Alamo cu victorie mexicană 22 aprilie Revoluția Texană Forțe conduse de generalul texan Sam Houston capturează pe generalul mexican Antonio López de Santa Anna 6 iunie Frederic Augustus al II-lea al Saxoniei își începe domnia după moartea unchiului său regelui Anton 15 iunie Arkansas este admis ca cel de-al 25-lea stat al Statelor Unite 5 septembrie Sam Houston este ales primul președinte al Republicii Texas 2 octombrie Charles Darwin se întoarce în Anglia la bordul vasului Beagle cu date biologice pe baza cărora va dezvolta teoria evoluționistă după ce a părăsit America de Sud la 17 august 28 noiembrie Fondarea Universității din Londra 7 decembrie Alegeri prezidențiale în Statle Unite democratul Martin Van Buren îl învinge pe William Henry Harrison 28 decembrie Spania recunoaște independența Mexico Nedatate ianuarie Întrucât pe piața românească circulau peste 80 de monede galbeni turcești austrieci olandezi franci creițari soroveți ruble irmilici etc s-a încercat reglementarea situației moneda oficială devenind ducatul austro-olandez și sorcovețul ca submultiplu Leul se menține ca monedă de socoteală iulie La examenul de sfârșit de an de la Colegiul SfSava participă și Alexandru Vodă Ghica Din 865 de elevi au promovat 575 290 fiind repetenți Se acordă 33 de premii I printre care și lui Nicolae Bălcescu și Dimitrie Bolintineanu 33 de premiul II și 21 de mențiuni Arte Știință Literatură și Filozofie A fost înființat la Iași Conservatorul Filarmonic și Dramatic sub direcția lui Gheorghe Asachi spătarului Vasile Alecsandri tatăl și a vornicului Ștefan Catargiu; și-a încheiat activitatea în 1840 Hans Christian Andersen scrie The Little Mermaid Mica sirenă Nașteri 4 ianuarie Prințesa Ana de Saxonia Mare Ducesă Ereditară de Toscana d 1859 13 ianuarie Giuseppe Abbati pictor italian d 1868 14 ianuarie Henri Fantin-Latour pictor francez d 1904 16 ianuarie Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii d 1894 27 ianuarie Leopold von Sacher-Masoch scriitor austriac d 1895 16 februarie Bogdan Petriceicu-Hașdeu filolog român d 1907 17 februarie Gustavo Adolfo Bécquer poet spaniol d 1870 18 februarie Ramakrishna filosof mistic indian d 1886 21 februarie Léo Delibes compozitor francez d 1891 24 februarie Winslow Homer pictor american d 1910 31 martie Adolf Ágai scriitor jurnalist redactor maghiar de origine evreiască și poloneză d 1916 18 aprilie Nicolae Densusianu jurist și istoric român d 1911 7 mai Joseph Gurney Cannon politician american d 1926 17 mai Prințesa Ana a Prusiei d 1918 17 mai Norman Lockyer astronom englez d 1920 28 mai Alexander Mitscherlich chimist german d 1918 9 iunie Elizabeth Garrett Anderson prima femeie-medic din Marea Britanie d 1917 9 iulie Sofia de Nassau soția regelui Oscar al II-lea al Suediei și Norvegiei d 1913 3 august Greene Vardiman Black stomatolog american d 1915 23 august Marie Henriette de Austria soția regelui Leopold al II-lea al Belgiei d 1902 25 august Bret Harte scriitor american d 1902 7 septembrie Henry Campbell-Bannerman prim ministru al Marii Britanii d 1908 15 octombrie James Tissot artist francez d 1902 Decese 21 ianuarie Maria Christina de Savoia prima soție a regelui Ferdinand al II-lea al celor Două Sicilii n 1812 27 ianuarie Wilhelmine de Baden Mare Ducesă de Hesse și de Rin n 1788 2 februarie Letizia Ramolino mama împăratului Napoleon I al Franței n 1750 20 aprilie Ioan I Iosif prinț de Liechtenstein n 1760 6 iunie Regele Anton al Saxoniei n 1755 10 iunie André-Marie Ampère fizician și matematician francez n 1775 28 iunie James Madison președinte al Statelor Unite n 1751 17 august Carol de Hesse membru al Casei de Hesse-Kassel și general danez n 1744 21 august Claude-Louis Navier inginer și fizician francez n 1785 6 noiembrie Regele Charles X al Franței n 1757 7 decembrie Prințesa Louise a Prusiein 1770 Suverani conducători Europa Anglia William al IV-lea rege din dinastia de Hanovra 1830-1837 Austria Ferdinand I împărat din dinastia de Habsburg-Lorena 1835-1848; totodată rege al Cehiei 1835-1848; totodată rege al Ungariei 1835-1848 Bavaria Ludovic I Karl Ludovic August rege din dinastia de Wittelsbach 1825-1848 Belgia Leopold I rege din dinastia de Saxa-Coburg 1831-1865 Cehia Ferdinand al V-lea rege din dinastia de Habsburg-Lorena 1835-1848; totodată împărat al Austriei 1835-1848; totodată rege al Ungariei 1835-1848 Danemarca Frederik al VI-lea rege din dinastia de Oldenburg 1808-1839 Franța Ludovic-Filip rege din dinastia de Bourbon-Orleans 1830-1848 Grecia Otto Friedrich Ludwig rege din dinastia de Bavaria 1833-1862 Imperiul otoman Mahmud al II-lea sultan din dinastia Osmană 1808-1839 Liechtenstein Johannes I principe 1805-1836 și Alois al II-lea principe 1836-1858 Luxemburg Wilhelm I mare duce din dinastia de Orania-Nassau 1815-1840; totodată rege al Olandei 1815-1840 Modena Francesco al IV-lea duce din dinastia de Habsburg-Lorena 1814-1846 Moldova Mihail Sturdza domnitor 1834-1849 Monaco Honore al V-lea principe 1819-1841 Muntenegru Petru al II-lea vlădică din dinastia Petrovic-Njegos 1830-1851 Olanda Wilhelm I rege din dinastia de Orania-Nassau 1815-1840; totodată mare duce de Luxemburg 1815-1840 Parma Maria Luisa ducesă din dinastia de Habsburg 1814 1816-1847 Portugalia Maria a II-a de Gloria regină din dinastia de Braganca 1826-1853 Prusia Frederic Wilhelm al III-lea rege din dinastia de Hohenzollern 1797-1840 Rusia Nicolae I Pavlovici împărat din dinastia Romanov-Golstein-Gottorp 1825-1855 Sardinia Carlo Alberto Magnanimul rege din casa de Savoia ramura Carignan 1831-1849 Saxonia Anton Klemens Theodor Marie Josef Johann Evangelista Nepomuk Franz Xaver Alois Januar rege din dinastia de Wettin 1827-1836 și Frederic August al II-lea Albert Marie Klemens Josef Vinzenz Alois Nepomuk Johann Baptist Nikolaus Rafael Peter Xaver Franz de Paul Vinentius Felix rege din dinastia de Wettin 1836-1854 Serbia Miloș Obrenovic principe 1815-1839 1858-1860 Sicilia Ferdinand al II-lea Bomba rege din dinastia de Bourbon 1830-1859 Spania Isabela a II-lea regină din dinastia de Bourbon 1833-1868 Statul papal Grigore al XVI-lea papă 1831-1846 Suedia Carol al XIV-lea Johan rege din dinastia Bernadotte 1818-1844 Toscana Leopold al II-lea mare duce din dinastia de Habsburg-Lorena 1824-1859 Transilvania Ferdinand d'Este guvernator 1835-1837 Ungaria Ferdinand al V-lea rege din dinastia de Habsburg-Lorena 1835-1848; totodată împărat al Austriei 1835-1848; totodată rege al Cehiei 1835-1848 Valahia Alexandru Ghica domnitor 1834-1842 Africa Așanti Kwaku Dua I așantehene 1834-1867 Bagirmi Usman Burkomanda al III-lea mbang 1807-1846 Barotse Silumelume și Mubukwanu litunga cca 1835-cca 1840 Benin Ogbebo obba cca 1816-? ? și Osemwende obba ?-ca 1850 ? Buganda Suna al II-lea kabaka 1824-1856 Bunyoro Nyabongo al II-lea Mugenyi mukama cca 1835-cca 1848 Burundi Ntare al IV-lea Rugamba mwami din a patra dinastie 1810 1825-1852 Dahomey Gezo Gankpe rege 1818-1858 Darfur Muhammad Fadl ibn Abd ar-Rahman sultan 1800 1801-1838 1839 Egipt Muhammad Ali Pașa conducător din dinastia Muhammad Ali 1805-1848 Ethiopia Sahla Dengel împărat 1832-1840 1842-1855 Imerina Ranavalona I Ramavo regină 1828-1861 Imperiul otoman Mahmud al II-lea sultan din dinastia Osmană 1808-1839 Kanem-Bornu Ibrahim al IV-lea sultan din dinastia Saifawa 1817-1846 și Muhammad al-Amin ibn Muhammad al-Kanemi șeic din dinastia Kanembu 1814-1837 Lesotho Moshoeshoe I rege 1818 1820-1870 Lunda Naweej al II-lea mwato-yamvo cca 1810-1852 Maroc Moulay Abd ar-Rahman ibn Hișam sultan din dinastia Alaouită 1822-1859 Munhumutapa Kataruza rege din dinastia Munhumutapa 1835-1868 Oyo Atiba rege cca 1836-1859 Rwanda Yuhi al IV-lea Gahindiro rege cca 1830-cca 1860 Swaziland Sobhuza I Somhlolo rege din clanul Ngwane cca 1810-1839 Tunisia Hussein al II-lea ibn Mahmud bey din dinastia Husseinizilor 1824-1835 1836 și Mustafa ibn Mahmud bey din dinastia Husseinizilor 1835 1836-1837 1838 Wadai Muhammad Șarif ibn Saleh sultan 1835-1858 Asia Orientul Apropiat Afghanistan Dost Muhammad Khan suveran din dinastia Barakzay 1826-1839 1842-1863 Arabia Faisal I ibn Turki imam din dinastia Saudiților Wahhabiților 1834-1838 1843-1865 Bahrain Abdallah ibn Ahmad I emir din dinastia al-Khalifah 1825-1843 Iran Mohammad șah din dinastia Kajarilor 1834-1848 Imperiul otoman Mahmud al II-lea sultan din dinastia Osmană 1808-1839 Kuwait Jabir I ibn Abdallah emir din dinastia as-Sabbah 1812-1859 Oman Said ibn Sultan imam din dinastia Bu Said 1806-1856 Yemen statul Sanaa al-Mansur Ali imam 1775-1809 1835-1836 și an-Nasir Abdallah imam 1836-1840 Asia Orientul Îndepărat Atjeh Muhammad Șah sultan 1824-1836 și Mansur Șah sultan 1836-1870 Birmania statul Toungoo Bagyidaw rege din dinastia Alaungpaya 1819-1837 Brunei Umar Ali Saif ad-Din al II-lea Jamal al-Alam sultan 1822-1852 Cambodgea Neac Ang Mey regină 1834-1840 1844-1845 China Xuanzong Minning împărat din dinastia manciuriană Qing 1821-1850 Coreea statul Choson Honjong Yi Whan rege din dinastia Yi 1835-1849 India Charles Theophilus Metcalfe guvernator general 1835-1836 și George Eden guvernator general 1836-1842 India statul Moghulilor Muid ad-Din Akbar Șah al II-lea împărat 1806-1837 Japonia Ninko împărat 1817-1846 și Ienari principe imperial din familia Tokugaua 1787-1837 Laos statul Champassak Chao Huy rege 1826-1840 Laosul superior Mantha Thurat rege 1815 1817-1836 1839 și Sukha-Som rege 1836 1839-1850 1851 Maldive Imad ad-Din Muhammad al III-lea sultan 1834-1882 Mataram Jogjakarta Abd ar-Rahman Amangkubuwono al V-lea Menol sultan 1822-1826 1828-1855 Mataram Surakarta Pakubowono al VII-lea Purabaya sultan 1830-1858 Nepal statul Gurkha Rajendra Bikram Șah rege 1816-1847 Rusia Nicolae I Pavlovici împărat din dinastia Romanov-Golstein-Gottorp 1825-1855 Thailanda statul Ayutthaya Pra Nangklao Choayuhua Rama al III-lea rege din dinastia Chakri 1824-1851 Tibet bLo-bzang Tshul-khrims rgya-mtsho dalai lama 1822-1838 Tibet Panchen bsTan-jai Nyi-ma Tempe Nyima panchen lama 1781-1852 Vietnam Minh Mang Nguyen Thanh-To împărat din dinastia Nguyen 1820-1841 America Argentina Juan Manuel de Rosas dictator 1835-1852 Bolivia Andres de Santa Cruz președinte 1829-1839; anterior președinte al Perului 1826-1827 1836-1839 Brazilia Pedro al II-lea împărat din dinastia de Braganca 1831-1889 Chile Joaquin Prieto președinte 1831-1841 Columbia Francisco de Paula Santander președinte 1832-1837 Costa Rica Braulio Carrillo Colina președinte 1835-1837 1838-1842 Ecuador Vicente Rocafuerte președinte 1835-1839 El Salvador Francisco Gomez președinte 1835-1836 și C Diego Vigil președinte 1836-1837 1837-1838 Guatemala Mariano Galvez președinte 1831-1838 Haiti Jean Pierre Boyer președinte 1818 1820-1843 Hawaii Kamehameha al III-lea Kauikeauoli rege 1825-1854 Honduras Joaquin Rivera președinte 1833 1834 1834-1835 1835-1836 și Jose Maria Martinez președinte 1836-1838 1838 Mexic Miguel Barragan președinte 1835-1836 și Jose Justo Corro președinte 1836-1837 Nicaragua Jose Zepeda președinte 1835-1837 Paraguay Jose Gasparo Tomas Rodriguez de Francia dictator suprem 1814-1840 Peru Felipe Santiago Salaverry președinte 1835-1836 și Andres de Santa Cruz președinte 1826-1827 1836-1839; totodată președinte al Boliviei 1829-1839 Statele Unite ale Americii Andrew Jackson președinte 1829-1837 Uruguay Manuel Oribe președinte 1835-1838 Venezuela Jose Maria Vargas președinte 1835-1836 și Andres Narvarte vicepreședinte 1836-1837 Secole Secolul al XVIII-lea Secolul al XIX-lea Secolul al XX-lea Decenii Anii 1790 Anii 1800 Anii 1810 Anii 1820 Anii 1830 Anii 1840 Anii 1850 Anii 1860 Anii 1870 Anii 1880 Anii 1890 Ani 1836 1837 1838 1839 1840 1841 1842 1843 1844 1845 1846 Evenimente 26 ianuarie Regatul Unit ocupă orașul Hong Kong Este inaugurată prima linie de transport feroviar internațional din Europa Strasbourg Basel Este aplicat pentru prima dată filibusterismul în Senatul Statelor Unite ale Americii Arte Știință Literatură și Filozofie Edgar Allan Poe publică primul roman polițist din lume Crimele din Rue Morgue August Heinrich Hoffmann von Fallersleben scrie versurile pentru Das Lied der Deutschen imnul național al Germaniei din anul 1949 încoace Apare Esența creștinismului cea mai importantă lucrare a lui Ludwig Feuerbach Nașteri 4 ianuarie Petru Poni chimist fizician petagog și mineralog român d 1925 14 ianuarie Berthe Morisot pictoriță franceză d 1895 25 februarie Pierre-Auguste Renoir pictor francez d 1919 3 martie Iosif Vulcan publicist director fondator al revistei Familia d 1907 26 aprilie Wilhelm Scherer critic și filolog austiac d 1886 3 iunie Eduard Caudella compozitor român d 1924 8 septembrie Antonin Dvorak compozitor ceh d 1904 4 octombrie Maria Sofia de Bavaria soția regelui Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii d 1925 10 octombrie Ion I Câmpineanu primul guvernator al Băncii Naționale d 1888 29 octombrie Rudolph Sohm jurist german d 1917 9 noiembrie Eduard al VII-lea rege al Angliei d 1910 Decese 20 ianuarie Jørgen Jürgensen aventurier danez n 1780 19 februarie Prințesa Augusta a Prusiei prima soție a lui Wilhelm al II-lea elector de Hessen n 1780 1 martie Claude Victor-Perrin general francez n 1764 4 aprilie William Henry Harrison politician american al 9-lea președinte al Statelor Unite n 1773 20 mai José María Blanco White scriitor și gânditor spaniol n 1775 31 mai George Green matematician și fizician englez n 1793 1 iunie Nicolas Appert inventator francez n 1749 29 iunie Frederica de Mecklenburg-Strelitz regină a Hanovrei n 1778 11 august Johann Friedrich Herbart filosof psiholog german n 1776 18 august Jonathan Friedrich Bahnmaier teolog evanghelic german n 1774 1 octombrie Contesa Claudine Rhédey de Kis-Rhéde stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii n 1812 17 octombrie Amalie Zephyrine de Salm-Kyrburg străbunica regelui Carol I al României n 1760 28 octombrie Johann Arfvedson chimist suedez n 1792 13 noiembrie Carolina de Baden regină a Bavariei n 1776 Suverani conducători Europa Anglia Victoria regină din dinastia de Hanovra 1837-1901 Austria Ferdinand I împărat din dinastia de Habsburg-Lorena 1835-1848; totodată rege al Cehiei 1835-1848; totodată rege al Ungariei 1835-1848 Bavaria Ludovic I Karl Ludovic August rege din dinastia de Wittelsbach 1825-1848 Belgia Leopold I rege din dinastia de Saxa-Coburg 1831-1865 Cehia Ferdinand al V-lea rege din dinastia de Habsburg-Lorena 1835-1848; totodată împărat al Austriei 1835-1848; totodată rege al Ungariei 1835-1848 Danemarca Christian al VIII-lea rege din dinastia de Oldenburg 1839-1848 Franța Ludovic-Filip rege din dinastia de Bourbon-Orleans 1830-1848 Grecia Otto Friedrich Ludwig rege din dinastia de Bavaria 1833-1862 Imperiul otoman Abdul-Medjid I sultan din dinastia Osmană 1839-1861 Liechtenstein Alois al II-lea principe 1836-1858 Luxemburg Wilhelm al II-lea mare duce din dinastia de Orania-Nassau 1840-1849; totodată rege al Olandei 1840-1849 Modena Francesco al IV-lea duce din dinastia de Habsburg-Lorena 1814-1846 Moldova Mihail Sturdza domnitor 1834-1849 Monaco Honore al V-lea principe 1819-1841 și Florestan principe 1841-1856 Muntenegru Petru al II-lea vlădică din dinastia Petrovic-Njegos 1830-1851 Olanda Wilhelm al II-lea rege din dinastia de Orania-Nassau 1840-1849; totodată mare duce de Luxemburg 1840-1849 Parma Maria Luisa ducesă din dinastia de Habsburg 1814 1816-1847 Portugalia Maria a II-a de Gloria regină din dinastia de Braganca 1826-1853 Prusia Frederic Wilhelm al IV-lea rege din dinastia de Hohenzollern 1840-1861 Rusia Nicolae I Pavlovici împărat din dinastia Romanov-Golstein-Gottorp 1825-1855 Sardinia Carlo Alberto Magnanimul rege din casa de Savoia ramura Carignan 1831-1849 Saxonia Frederic August al II-lea Albert Marie Klemens Josef Vinzenz Alois Nepomuk Johann Baptist Nikolaus Rafael Peter Xaver Franz de Paul Vinentius Felix rege din dinastia de Wettin 1836-1854 Serbia Mihail principe din dinastia Obrenovic 1839-1842 1860-1868 Sicilia Ferdinand al II-lea Bomba rege din dinastia de Bourbon 1830-1859 Spania Isabela a II-lea regină din dinastia de Bourbon 1833-1868 Statul papal Grigore al XVI-lea papă 1831-1846 Suedia Carol al XIV-lea Johan rege din dinastia Bernadotte 1818-1844 Toscana Leopold al II-lea mare duce din dinastia de Habsburg-Lorena 1824-1859 Ungaria Ferdinand al V-lea rege din dinastia de Habsburg-Lorena 1835-1848; totodată împărat al Austriei 1835-1848; totodată rege al Cehiei 1835-1848 Valahia Alexandru Ghica domnitor 1834-1842 Africa Așanti Kwaku Dua I așantehene 1834-1867 Bagirmi Usman Burkomanda al III-lea mbang 1807-1846 Barotse Sebitwane litunga cca 1840-1851 Benin Ogbebo obba cca 1816-? ? și Osemwende obba ?-ca 1850 ? Buganda Suna al II-lea kabaka 1824-1856 Bunyoro Nyabongo al II-lea Mugenyi mukama cca 1835-cca 1848 Burundi Ntare al IV-lea Rugamba mwami din a patra dinastie 1810 1825-1852 Dahomey Gezo Gankpe rege 1818-1858 Darfur Muhammad Hussain ibn Muhammad Fadl sultan 1838 1839-1873 Egipt Muhammad Ali Pașa conducător din dinastia Muhammad Ali 1805-1848 Ethiopia Yohannes al III-lea împărat 1841-1842 Imerina Ranavalona I Ramavo regină 1828-1861 Imperiul otoman Abdul-Medjid I sultan din dinastia Osmană 1839-1861 Kanem-Bornu Ibrahim al IV-lea sultan din dinastia Saifawa 1817-1846 și Umar ibn Muhammad șeic din dinastia Kanembu 1837-1853 1854-1880 Lesotho Moshoeshoe I rege 1818 1820-1870 Lunda Naweej al II-lea mwato-yamvo cca 1810-1852 Maroc Moulay Abd ar-Rahman ibn Hișam sultan din dinastia Alaouită 1822-1859 Munhumutapa Kataruza rege din dinastia Munhumutapa 1835-1868 Oyo Atiba rege cca 1836-1859 Rwanda Yuhi al IV-lea Gahindiro rege cca 1830-cca 1860 Swaziland Mswati Mdvuso rege din clanul Ngwane 1840-1868 Tunisia Ahmad I ibn Mustafa bey din dinastia Husseinizilor 1837 1838-1855 Wadai Muhammad Șarif ibn Saleh sultan 1835-1858 Asia Orientul Apropiat Afghanistan Șah Sudja al-Mulk suveran din dinastia Durrani 1803-1809 1839-1842 Arabia Khaled ibn Saud imam din dinastia Saudiților Wahhabiților 1838-1841 și Abdallah al II-lea Tunaiyan imam din dinastia Saudiților Wahhabiților 1841-1843 Bahrain Abdallah ibn Ahmad I emir din dinastia al-Khalifah 1825-1843 Iran Mohammad șah din dinastia Kajarilor 1834-1848 Imperiul otoman Abdul-Medjid I sultan din dinastia Osmană 1839-1861 Kuwait Jabir I ibn Abdallah emir din dinastia as-Sabbah 1812-1859 Oman Said ibn Sultan imam din dinastia Bu Said 1806-1856 Yemen statul Sanaa al-Hadi Muhammad imam 1840-1843 Asia Orientul Îndepărat Atjeh Mansur Șah sultan 1836-1870 Birmania statul Toungoo Tharrawaddy rege din dinastia Alaungpaya 1837-1846 Brunei Umar Ali Saif ad-Din al II-lea Jamal al-Alam sultan 1822-1852 Cambodgea interregnum 1840-1842 China Xuanzong Minning împărat din dinastia manciuriană Qing 1821-1850 Coreea statul Choson Honjong Yi Whan rege din dinastia Yi 1835-1849 India George Eden guvernator general 1836-1842 India statul Moghulilor Siraj ad-din Bahadur Șah al II-lea împărat 1837-1858 Japonia Ninko împărat 1817-1846 și Ieyoși principe imperial din familia Tokugaua 1837-1853 Laos statul Champassak Chao Nak rege 1841-1850 Laosul superior Sukha-Som rege 1836 1839-1850 1851 Maldive Imad ad-Din Muhammad al III-lea sultan 1834-1882 Mataram Jogjakarta Abd ar-Rahman Amangkubuwono al V-lea Menol sultan 1822-1826 1828-1855 Mataram Surakarta Pakubowono al VII-lea Purabaya sultan 1830-1858 Nepal statul Gurkha Rajendra Bikram Șah rege 1816-1847 Rusia Nicolae I Pavlovici împărat din dinastia Romanov-Golstein-Gottorp 1825-1855 Thailanda statul Ayutthaya Pra Nangklao Choayuhua Rama al III-lea rege din dinastia Chakri 1824-1851 Tibet bLo-bzang mKhas-grub rgya-mtsho dalai lama 1841-1855 Tibet Panchen bsTan-jai Nyi-ma Tempe Nyima panchen lama 1781-1852 Vietnam Minh Mang Nguyen Thanh-To împărat din dinastia Nguyen 1820-1841 și Thieu Tri Nguyen Hien-To împărat din dinastia Nguyen 1841-1847 America Argentina Juan Manuel de Rosas dictator 1835-1852 Bolivia Jose Miguel de Velasco președinte 1828 1829 1839-1841 1848 Mariano Enrique Calvo președinte 1841 și Jose Ballivian președinte 1841-1847 Brazilia Pedro al II-lea împărat din dinastia de Braganca 1831-1889 Chile Joaquin Prieto președinte 1831-1841 și Manuel Bulnes președinte 1841-1851 Columbia Jose Ignacio de Marquez președinte 1837-1841 Juan de Dios Aranzazu președinte 1841 și Pedro Alcantara Herran președinte 1841-1845 Costa Rica Braulio Carrillo Colina președinte 1835-1837 1838-1842 Ecuador Juan Jose Flores președinte 1830-1835 1839-1845 El Salvador Juan Lindo y Zelaya președinte 1841-1842 Guatemala Mariano Rivera Paz președinte 1838-1839 1839-1842 1842-1844 Haiti Jean Pierre Boyer președinte 1818 1820-1843 Honduras Francisco Ferrera președinte 1833-1834 1834 1841-1844 Mexic Anastasio Bustamante președinte 1830-1832 1837-1841 Francisco Javier Echeverria președinte 1841 și Antonio Lopez de Santa-Anna președinte 1833-1835 1841-1842 1843 1844 1846-1847 1847 1853-1855 Nicaragua Patricio Rivas președinte 1839 1840-1841 și Pablo Buitrago președinte 1841-1843 Paraguay Carlos Antonio Lopez consul 1841-1862; dictator din 1844 și Mariano Roque Alonso consul 1841-1844 Peru Agustin Gamarra președinte 1829-1833 1838-1841 și Manuel Menendez y Gorozabel președinte 1841-1842 1844-1845 Statele Unite ale Americii Martin Van Buren președinte 1837-1841 William Henry Harrison președinte 1841 și John Tyler președinte 1841-1845 Uruguay Jose Fructoso Rivera dictator 1830-1834 1838-1839 1839-1843 Venezuela Jose Antonio Paez președinte 1839-1843 1861-1863 Oceania Hawaii Kamehameha al III-lea Kauikeauoli rege 1825-1854 Noua Zeelandă George Gipps guvernator 1840-1841 și William Hobson guvernator 1841-1842 Secole Secolul al XVIII-lea Secolul al XIX-lea Secolul al XX-lea Decenii Anii 1790 Anii 1800 Anii 1810 Anii 1820 Anii 1830 Anii 1840 Anii 1850 Anii 1860 Anii 1870 Anii 1880 Anii 1890 Ani 1837 1838 1839 1840 1841 1842 1843 1844 1845 1846 1847 __FARACUPRINS__ Evenimente decembrie 1842 iunie 1848 Gheorghe Bibescu domn al Țării Românești Imperiul Britanic anexează Hong Kongul Arte Știință Literatură și Filozofie Nikolai Gogol scrie Suflete moarte Eugène Sue scrie Misterele Parisului Giuseppe Verdi obține la Scala un succes triumfal cu opera Nabucco Dimitrie Bolintineanu debutează cu poezia O fată tânară pe patul morții Medicul american Crawford Long a fost primul care a practicat o operație cu anestezie generală A fost fondată Orchestra Filarmonică din Viena Nașteri 24 februarie Arrigo Boito compozitor și scriitor italian d 1918 20 septembrie James Dewar inventator chimist și fizician scoțian d 1923 25 februarie Karl May scriitor german d 1912 18 martie Stéphane Mallarmé poet francez d 1898 21 septembrie Abdul-Hamid al II-lea sultan otoman d 1918 12 noiembrie John William Strutt Rayleigh fizician englez laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 1904 d 1919 22 noiembrie José María de Heredia poet francez maestrul modern al sonetului francez d 1905 Decese 23 martie Stendhal scriitor francez n 1783 8 mai Jules Dumont d'Urville explorator francez n 1790 28 iulie Clemens Brentano poet german n 1778 Suverani conducători Europa Anglia Victoria regină din dinastia de Hanovra 1837-1901 Austria Ferdinand I împărat din dinastia de Habsburg-Lorena 1835-1848; totodată rege al Cehiei 1835-1848; totodată rege al Ungariei 1835-1848 Bavaria Ludovic I Karl Ludovic August rege din dinastia de Wittelsbach 1825-1848 Belgia Leopold I rege din dinastia de Saxa-Coburg 1831-1865 Cehia Ferdinand al V-lea rege din dinastia de Habsburg-Lorena 1835-1848; totodată împărat al Austriei 1835-1848; totodată rege al Ungariei 1835-1848 Danemarca Christian al VIII-lea rege din dinastia de Oldenburg 1839-1848 Franța Ludovic-Filip rege din dinastia de Bourbon-Orleans 1830-1848 Grecia Otto Friedrich Ludwig rege din dinastia de Bavaria 1833-1862 Imperiul otoman Abdul-Medjid I sultan din dinastia Osmană 1839-1861 Liechtenstein Alois al II-lea principe 1836-1858 Luxemburg Wilhelm al II-lea mare duce din dinastia de Orania-Nassau 1840-1849; totodată rege al Olandei 1840-1849 Modena Francesco al IV-lea duce din dinastia de Habsburg-Lorena 1814-1846 Moldova Mihail Sturdza domnitor 1834-1849 Monaco Florestan principe 1841-1856 Muntenegru Petru al II-lea vlădică din dinastia Petrovic-Njegos 1830-1851 Olanda Wilhelm al II-lea rege din dinastia de Orania-Nassau 1840-1849; totodată mare duce de Luxemburg 1840-1849 Parma Maria Luisa ducesă din dinastia de Habsburg 1814 1816-1847 Portugalia Maria a II-a de Gloria regină din dinastia de Braganca 1826-1853 Prusia Frederic Wilhelm al IV-lea rege din dinastia de Hohenzollern 1840-1861 Rusia Nicolae I Pavlovici împărat din dinastia Romanov-Golstein-Gottorp 1825-1855 Sardinia Carlo Alberto Magnanimul rege din casa de Savoia ramura Carignan 1831-1849 Saxonia Frederic August al II-lea Albert Marie Klemens Josef Vinzenz Alois Nepomuk Johann Baptist Nikolaus Rafael Peter Xaver Franz de Paul Vinentius Felix rege din dinastia de Wettin 1836-1854 Serbia Mihail principe din dinastia Obrenovic 1839-1842 1860-1868 și Aleksandru principe din dinastia Karagheorghevic 1842-1858 Sicilia Ferdinand al II-lea Bomba rege din dinastia de Bourbon 1830-1859 Spania Isabela a II-lea regină din dinastia de Bourbon 1833-1868 Statul papal Grigore al XVI-lea papă 1831-1846 Suedia Carol al XIV-lea Johan rege din dinastia Bernadotte 1818-1844 Toscana Leopold al II-lea mare duce din dinastia de Habsburg-Lorena 1824-1859 Transilvania Iosif Teleki de Szek guvernator 1842-1848 Ungaria Ferdinand al V-lea rege din dinastia de Habsburg-Lorena 1835-1848; totodată împărat al Austriei 1835-1848; totodată rege al Cehiei 1835-1848 Valahia Alexandru Ghica domnitor 1834-1842 și Gheorghe Bibescu domnitor 1842 1843-1848 Africa Așanti Kwaku Dua I așantehene 1834-1867 Bagirmi Usman Burkomanda al III-lea mbang 1807-1846 Barotse Sebitwane litunga cca 1840-1851 Benin Ogbebo obba cca 1816-? ? și Osemwende obba ?-ca 1850 ? Buganda Suna al II-lea kabaka 1824-1856 Bunyoro Nyabongo al II-lea Mugenyi mukama cca 1835-cca 1848 Burundi Ntare al IV-lea Rugamba mwami din a patra dinastie 1810 1825-1852 Dahomey Gezo Gankpe rege 1818-1858 Darfur Muhammad Hussain ibn Muhammad Fadl sultan 1838 1839-1873 Egipt Muhammad Ali Pașa conducător din dinastia Muhammad Ali 1805-1848 Ethiopia Yohannes al III-lea împărat 1841-1842 și Sahla Dengel împărat 1832-1840 1842-1855 Imerina Ranavalona I Ramavo regină 1828-1861 Imperiul otoman Abdul-Medjid I sultan din dinastia Osmană 1839-1861 Kanem-Bornu Ibrahim al IV-lea sultan din dinastia Saifawa 1817-1846 și Umar ibn Muhammad șeic din dinastia Kanembu 1837-1853 1854-1880 Lesotho Moshoeshoe I rege 1818 1820-1870 Lunda Naweej al II-lea mwato-yamvo cca 1810-1852 Maroc Moulay Abd ar-Rahman ibn Hișam sultan din dinastia Alaouită 1822-1859 Munhumutapa Kataruza rege din dinastia Munhumutapa 1835-1868 Oyo Atiba rege cca 1836-1859 Rwanda Yuhi al IV-lea Gahindiro rege cca 1830-cca 1860 Swaziland Mswati Mdvuso rege din clanul Ngwane 1840-1868 Tunisia Ahmad I ibn Mustafa bey din dinastia Husseinizilor 1837 1838-1855 Wadai Muhammad Șarif ibn Saleh sultan 1835-1858 Asia Orientul Apropiat Afghanistan Șah Sudja al-Mulk suveran din dinastia Durrani 1803-1809 1839-1842 Dost Muhammad Khan suveran din dinastia Barakzay 1826-1839 1842-1863 Șah Șapur pretendent 1842 și Șah Fath Djang conducător din dinastia Barakzay 1842 Arabia Abdallah al II-lea Tunaiyan imam din dinastia Saudiților Wahhabiților 1841-1843 Bahrain Abdallah ibn Ahmad I emir din dinastia al-Khalifah 1825-1843 Iran Mohammad șah din dinastia Kajarilor 1834-1848 Imperiul otoman Abdul-Medjid I sultan din dinastia Osmană 1839-1861 Kuwait Jabir I ibn Abdallah emir din dinastia as-Sabbah 1812-1859 Oman Said ibn Sultan imam din dinastia Bu Said 1806-1856 Yemen statul Sanaa al-Hadi Muhammad imam 1840-1843 Asia Orientul Îndepărat Atjeh Mansur Șah sultan 1836-1870 Birmania statul Toungoo Tharrawaddy rege din dinastia Alaungpaya 1837-1846 Brunei Umar Ali Saif ad-Din al II-lea Jamal al-Alam sultan 1822-1852 Cambodgea Preah Ang Duong Nho Ong Don Samdech Preah Harirak Reamea Esora Thippadey rege 1842 1845-1859 China Xuanzong Minning împărat din dinastia manciuriană Qing 1821-1850 Coreea statul Choson Honjong Yi Whan rege din dinastia Yi 1835-1849 India George Eden guvernator general 1836-1842 și Edward Law guvernator general 1842-1844 India statul Moghulilor Siraj ad-din Bahadur Șah al II-lea împărat 1837-1858 Japonia Ninko împărat 1817-1846 și Ieyoși principe imperial din familia Tokugaua 1837-1853 Laos statul Champassak Chao Nak rege 1841-1850 Laosul superior Sukha-Som rege 1836 1839-1850 1851 Maldive Imad ad-Din Muhammad al III-lea sultan 1834-1882 Mataram Jogjakarta Abd ar-Rahman Amangkubuwono al V-lea Menol sultan 1822-1826 1828-1855 Mataram Surakarta Pakubowono al VII-lea Purabaya sultan 1830-1858 Nepal statul Gurkha Rajendra Bikram Șah rege 1816-1847 Rusia Nicolae I Pavlovici împărat din dinastia Romanov-Golstein-Gottorp 1825-1855 Thailanda statul Ayutthaya Pra Nangklao Choayuhua Rama al III-lea rege din dinastia Chakri 1824-1851 Tibet bLo-bzang mKhas-grub rgya-mtsho dalai lama 1841-1855 Tibet Panchen bsTan-jai Nyi-ma Tempe Nyima panchen lama 1781-1852 Vietnam Thieu Tri Nguyen Hien-To împărat din dinastia Nguyen 1841-1847 America Argentina Juan Manuel de Rosas dictator 1835-1852 Bolivia Jose Ballivian președinte 1841-1847 Brazilia Pedro al II-lea împărat din dinastia de Braganca 1831-1889 Chile Manuel Bulnes președinte 1841-1851 Columbia Pedro Alcantara Herran președinte 1841-1845 Costa Rica Braulio Carrillo Colina președinte 1835-1837 1838-1842 Francisco Morazan Quesada președinte 1842 și Jose Maria Alfaro președinte 1842-1844 Ecuador Juan Jose Flores președinte 1830-1835 1839-1845 El Salvador Juan Lindo y Zelaya președinte 1841-1842 Escolastico Marin președinte 1842 1842 și Juan Jose Guzman președinte 1842 1842-1843 1843 Guatemala Mariano Rivera Paz președinte 1838-1839 1839-1842 1842-1844 și Jose Venancio Lopez președinte 1842 Haiti Jean Pierre Boyer președinte 1818 1820-1843 Honduras Francisco Ferrera președinte 1833-1834 1834 1841-1844 Mexic Antonio Lopez de Santa-Anna președinte 1833-1835 1841-1842 1843 1844 1846-1847 1847 1853-1855 și Nicolas Bravo președinte 1842-1843 1846 Nicaragua Pablo Buitrago președinte 1841-1843 Paraguay Carlos Antonio Lopez consul 1841-1862; dictator din 1844 și Mariano Roque Alonso consul 1841-1844 Peru Manuel Menendez y Gorozabel președinte 1841-1842 1844-1845 Francisco de Vidal președinte 1842-1843 și Juan Crisostomo Torrico președinte 1842 Statele Unite ale Americii John Tyler președinte 1841-1845 Uruguay Jose Fructoso Rivera dictator 1830-1834 1838-1839 1839-1843 Venezuela Jose Antonio Paez președinte 1839-1843 1861-1863 Oceania Hawaii Kamehameha al III-lea Kauikeauoli rege 1825-1854 Noua Zeelandă William Hobson guvernator 1841-1842 și Willoughby Shortland guvernator 1842-1843 Secole Secolul al XVIII-lea Secolul al XIX-lea Secolul al XX-lea Decenii Anii 1820 Anii 1830 Anii 1840 Anii 1850 Anii 1860 Anii 1870 Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Ani 1868 1869 1870 1871 1872 1873 1874 1875 1876 1877 1878 __FARACUPRINS__ 1873 MDCCCLXXIII a fost un an al calendarului gregorian care a început într-o miercuri Evenimente 1 ianuarie Japonia adoptă calendarul gregorian 11 februarie Regele Amadeo al Spaniei abdică după o domnie de 2 ani A fost singurul rege al Spaniei din Casa de Savoia și al doilea fiu al regelui Victor Emanuel al II-lea al Italiei 1 martie Expoziția Mondială de la Viena Un vânt de nebunie speculativă determină triplarea prețurilor în câteva luni 4 martie Președintele Statelor Unite Ulysses S Grant își începe cel de-al doilea mandat 1 aprilie Vasul cu aburi britanic RMS Atlantic se scufundă în largul insulei canadiene Nova Scoția din Oceanul Atlantic provocând moartea a 547 de persoane 24 mai Mareșalul Patrice de Mac-Mahon devine șef de stat al Franței și apoi președinte al celei de a Treia Republici 6 iunie Se constituir Alianța celor trei împărați o alianță politică cu caracter defensiv între țarul Alexandru al II-lea al Rusiei împăratul Franz Joseph I al Austriei și împăratul Wilhelm I al Germaniei 30 august Expediția austro-ungară la Polul Nord descoperă Arhipelagul Franz Josef 17 noiembrie Capitala Ungariei Budapesta se formează din Pest Buda și Óbuda decembrie La Londra smogul cuvânt format din smoke fum și fog ceață ucide într-o săptămână 700 de persoane cu probleme de respirație Nedatate București Începe să funcționeze "Grand Hôtel du Boulevard" azi "Bulevard" care este unul din cele mai vechi hoteluri din București București Are loc susținerea primelor teze de doctorat la Facultatea de Medicină Apare primul volum al Dicționarului-tezaur al limbii române elaborat de Ion Heliade Rădulescu August Treboniu Laurian și Ion C Massim Volumul a fost criticat de membrii antilatiniști ai Academiei Române în frunte cu Alexandru Odobescu Arte Știință Literatură și Filozofie Jules Verne publică Le tour du monde en quatre-vingts jours Înconjurul lumii în 80 de zile Jan Matejko pictează Copernic sau discuția cu Dumnezeu Joseph F Glidden un fermier american a inventat sârma ghimpată Nașteri 8 ianuarie Iuliu Maniu conducătorul Partidului Național Român din Transilvania deputat în Parlamentul de la Budapesta președinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei prim ministru al României d 1953 8 ianuarie Elena de Muntenegru regină a Italiei și a Albaniei d 1952 20 ianuarie Johannes Vilhelm Jensen scriitor danez laureat Nobel d 1950 25 februarie Enrico Caruso tenor italian d 1921 1 aprilie Serghei Rahmaninov compozitor și pianist rus d 1943 25 august Lucia Sturdza-Bulandra actriță română d 1961 22 septembrie Dimitrie Pompeiu matematician român d 1954 10 octombrie Ducele Adolf Friedrich de Mecklenburg d 1969 16 octombrie Gheorghe Țițeica academician matematician pedagog român d 1939 20 octombrie Guillermo Valencia poet diplomat și politician columbian d 1943 23 noiembrie Dimitrie Paciurea sculptor român d 1932 20 decembrie Mehmet Akif Ersoy poet veterinar profesor predicator deputat turc d 1936 25 decembrie Vladimir Ghika prinț diplomat scriitor om de caritate preot catolic român d 1954 29 decembrie Ovid Densusianu filolog lingvist folclorist istoric literar și poet român d 1938 Decese 9 ianuarie Napoleon al III-lea ultimul împărat al Franței n 1808 18 ianuarie Edward Bulwer-Lytton romancier britanic dramaturg și om politic n 1803 26 ianuarie Amélie de Leuchtenberg a doua soție a împăratului Pedro I al Braziliei n 1812 1 mai David Livingstone medic scoțian misionar protestant și explorator al Africii Centrale și de Est n 1813 8 mai John Stuart Mill filosof englez n 1806 15 mai Alexandru Ioan Cuza primul domnitor al Principatelor Unite n 1820 22 mai Alessandro Manzoni scriitor italian n 1785 28 iunie Andrei Șaguna mitropolit al Transilvaniei n 1809 8 iulie Franz Xaver Winterhalter pictor german n 1805 14 decembrie Elisabeth Ludovika de Bavaria soția lui Frederick William al IV-lea al Prusiei n 1801 Suverani conducători Europa Anglia Victoria regină din dinastia de Hanovra 1837-1901 Austria Francisc Iosif împărat din dinastia de Habsburg-Lorena 1848-1916; totodată rege al Cehiei 1848-1916; totodată rege al Ungariei 1848 1867-1916 Bavaria Ludovic al II-lea Otto Frederic Wilhelm rege din dinastia de Wittelsbach 1864-1886 Belgia Leopold al II-lea rege din dinastia Saxa-Coburg 1865-1909 Cehia Francisc Iosif rege din dinastia de Habsburg-Lorena 1848-1916; totodată împărat al Austriei 1848-1916; totodată rege al Ungariei 1848 1867-1916 Danemarca Christian al IX-lea rege din dinastia de Glucksburg 1863-1906 Elveția Paul Ceresole președinte 1873 Franța Louis Thiers președinte 1871-1873 și Marie Edme Patrice Maurice de Mac-Mahon președinte 1873-1879 Germania Wilhelm I împărat din dinastia de Hohenzollern 1871-1888; anterior rege al Germaniei 1861-1871 Grecia George I rege din dinastia Glucksburg 1863-1913 Imperiul otoman Abdul-Aziz sultan din dinastia Osmană 1861-1876 Italia Victor Emmanuel al II-lea rege din dinastia de Savoia 1861-1878; anterior rege al Sardiniei 1849-1861 Liechtenstein Johannes al II-lea cel Bun principe 1858-1929 Luxemburg Wilhelm al III-lea mare duce din dinastia de Orania-Nassau 1849-1890; totodată rege al Olandei 1849-1890 Monaco Carol al III-lea principe 1856-1889 Muntenegru Nicolae principe din dinastia Petrovic-Njegos 1860-1918; rege din 1910 Olanda Wilhelm al III-lea rege din dinastia de Orania-Nassau 1849-1890; totodată mare duce de Luxemburg 1849-1890 Portugalia Luis I rege din dinastia de Braganca-Saxa-Coburg-Gotha-Kohary 1861-1889 România Carol I domnitor din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen 1866-1914; rege din 1881 Rusia Alexandru al II-lea Nikolaievici împărat din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp 1855-1881 Saxonia Johann Nepomuk Marie Josef Anton Xaver Vinzenz Ludwig Franz de Paula Stanislaus Bernhard Paul Felix Damasus rege din dinastia de Wettin 1854-1873 și Albert Frederic August Anton Ferdinand Josef Karl Marie Baptist Nepomuk Wilhelm Xaver Georg Fidelis rege din dinastia de Wettin 1873-1902 Serbia Milan al IV-lea I principe din dinastia Obrenovic 1868-1889; rege din 1882 Spania Amedeo I rege din dinastia de Savoia 1870-1873 Estanislao Figueras y Moracas președinte 1873 Francisco Py y Margal președinte 1873 Nicolas Salmeron y Alonso președinte 1873 și Emilio Castelar y Ripoli președinte 1873-1874 Statul papal Pius al IX-lea papă 1846-1878 Suedia Oskar al II-lea rege din dinastia Bernadotte 1872-1907 Ungaria Francisc Iosif rege din dinastia de Habsburg-Lorena 1848 1867-1916; totodată împărat al Austriei 1848-1916; totodată rege al Cehiei 1848-1916 Africa Așanti Karikari Kofi Kakari așantehene 1867-1874 Bagirmi Abd ar-Rahman al III-lea Gauranga al II-lea mbang 1871-1918 Barotse Sipopa Lutangu litunga 1864-1876 Benin Adolo obba cca 1850-1888 Buganda Mutesa I Mukabaya kabaka 1856-1884 Bunyoro Chwa al II-lea Kabarega mukama 1869-1899 Burundi Mwezi al IV-lea Gisaabo mwami din a patra dinastie 1852-1908 Dahomey Gelele rege 1858-1889 Darfur Muhammad Hussain ibn Muhammad Fadl sultan 1838 1839-1873 și Ibrahim ibn Muhammad Hussain sultan 1873-1874 Egipt Muhammad Tevfik vicerege 1870-1892 Ethiopia Yohannes al IV-lea împărat 1872-1889 Imerina Ranavalona a II-a regină 1868-1883 Imperiul otoman Abdul-Aziz sultan din dinastia Osmană 1861-1876 Kanem-Bornu Umar ibn Muhammad șeic din dinastia Kanembu 1837-1853 1854-1880 Lesotho Letsie rege 1870-1891 Liberia Joseph Jenkins Roberts președinte 1848-1856 1872-1876 Lunda Muteba al II-lea ya Cikombe uzurpator ?-1874 ? Maroc Sidi Mohammed al IV-lea ibn Abd ar-Rahman sultan din dinastia Alaouită 1859-1873 și Moulay Hassan I ibn Mohammed sultan din dinastia Alaouită 1873-1894 Munhumutapa Dzuda rege din dinastia Munhumutapa 1870-1887 Oyo Adelu rege 1859-1875 Rwanda Kigeri al IV-lea Rwaabugiri rege cca 1865-1895 Swaziland interregnum 1868-1874 Tunisia Muhammad al III-lea ibn Hussein as-Sadik bey din dinastia Husseinizilor 1859-1882 Wadai Ali ibn Muhammad sultan 1858-1874 Zanzibar Bargaș ibn Said sultan din dinastia Bu Said 1870-1888 Asia Orientul Apropiat Afghanistan Șir Ali Khan suveran din dinastia Barakzay 1863-1866 1869-1879 Arabia Abdallah al III-lea ibn Faisal imam din dinastia Saudiților Wahhabiților 1865-1871 1871-1873 1876-1885 1889 și Saud ibn Faisal I imam din dinastia Saudiților Wahhabiților 1871 1873-1875 Bahrain Isa I ibn Ali emir din dinastia al-Khalifah 1869-1923 Iran Nasir ad-Din șah din dinastia Kajarilor 1848-1896 Imperiul otoman Abdul-Aziz sultan din dinastia Osmană 1861-1876 Kuwait Abdullah al II-lea ibn Sabbah emir din dinastia as-Sabbah 1866-1892 Oman Turki ibn Said imam din dinastia Bu Said 1870-1888 Qatar Muhammad ibn Thani emir din dinastia at-Thani 1868-1876 Yemen statul Sanaa al-Mansur Muhammad imam 1853-1890 și al-Mutawakkil al-Muhsin imam 1855-1878 Asia Orientul Îndepărat Atjeh Mahmud Șah sultan 1870-1874 Birmania statul Toungoo Mindon Min rege din dinastia Alaungpaya 1853-1878 Brunei Abdul Mumin sultan 1852-1885 Cambodgea Preah Ang Reachea Vodey Preah Norodom Borommo Ream Teneavottana rege 1860-1904 China Muzong Zai Chun împărat din dinastia manciuriană Qing 1862-1874 Coreea statul Choson Kojong Yi Hyong rege din dinastia Yi 1864-1907; împărat din 1897 India Thomas George Baring guvernator general 1872-1876 Japonia Meiji împărat 1868-1912 Laos statul Champassak Chao Kham Suk Yutti Thammathone al II-lea 1863-1893 1900 Laosul superior Un Kham rege 1870-1888 Maldive Imad ad-Din Muhammad al III-lea sultan 1834-1882 Mataram Jogjakarta Abd ar-Rahman Amangkubowono al VI-lea Mangku-bumi Gatot sultan 1855-1877 Mataram Surakarta Pakubuwono al IX-lea Bangun Kadaton sultan 1861-1893 Nepal statul Gurkha Surendra Bikram Șah Bahadur Șamșir Jang rege 1847-1881 Rusia Alexandru al II-lea Nikolaievici împărat din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp 1855-1881 Thailanda statul Ayutthaya Pra Chulachomklao Chulalongkorn Rama al V-lea rege din dinastia Chakri 1868-1910 Tibet nGag-dbang bLo-bzang Phrin-las rgya-mtsho dalai lama 1858-1875 Tibet Panchen dPal-ldan Ch'os-kyi gRags-pa Chokye Trakpa panchen lama 1857-1882 Vietnam Tu Duc Nguyen Duc-Tong împărat din dinastia Nguyen 1848-1883 America Argentina Domingo Faustino Sarmiento președinte 1868-1874 Bolivia Tomas Frias y Baptista președinte 1872-1873 1874-1876 și Adolfo Ballivian președinte 1873-1874 Brazilia Pedro al II-lea împărat din dinastia de Braganca 1831-1889 Canada Frederick Temple Hamilton-TBlackwood guvernator general 1872-1878 Chile Federico Errazuriz Zanartu președinte 1871-1876 Columbia Manuel Murillo Toro președinte 1864-1866 1872-1874 Costa Rica Tomas Guardia Gutierrez președinte 1870-1876 1877-1881 1882 Republica Dominicană Buenaventura Baez președinte 1849-1853 1856-1857 1865-1866 1868-1873 1876-1878 și Ganier D'Abin președinte 1873-1874 Ecuador Gabriel Garcia Moreno președinte 1859-1865 1869-1875 El Salvador Santiago Gonzalez președinte 1871-1872 1872-1876 și Manuel Mendez președinte 1872 Guatemala Miguel Garcia Granados președinte 1871-1873 și Justo Rufino Barrios președinte 1873-1876 1876-1882 1883-1885 Haiti Nissage Saget președinte 1870-1874 Honduras Celeo Arias președinte 1872-1873 și Ponciano Leiva președinte 1873-1875 1876 1885 1886 1891-1893 Mexic Sebastian Lerdo de Tejada președinte 1872-1876 Nicaragua Jose Vicente Cuadra președinte 1871-1875 Paraguay Salvador Jovellanos președinte 1871-1874 Peru Manuel Pardo președinte 1872-1876 Statele Unite ale Americii Ulysses Sidney Grant președinte 1869-1877 Uruguay Tomas Gomensoro președinte 1872-1873 și Jose Pedro Ellauri președinte 1873-1875 Venezuela Antonio Guzman Blanco caudillo 1870-1877 1879-1884 1886-1887 Oceania Hawaii Lunalilo William Charles rege 1873-1874 Noua Zeelandă George Fergusson Bowen guvernator 1868-1873 și James Fergusson guvernator 1873-1874 Tonga George Tupou I rege 1845-1893 Secole Secolul al XVIII-lea Secolul al XIX-lea Secolul al XX-lea Decenii Anii 1830 Anii 1840 Anii 1850 Anii 1860 Anii 1870 Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 Ani 1876 1877 1878 1879 1880 1881 1882 1883 1884 1885 1886 __FARACUPRINS__ 1881 MDCCCLXXXI a fost un an al calendarului gregorian Evenimente 13 martie Țarul Alexandru al II-lea al Rusiei este asasinat de revoluționari; începutul domniei pentru țarul Alexandru al III-lea al Rusiei 14 martie Parlamentul României votează propunerea guvernului liberal condus de Ion C Brătianu de transformare a României în Regat 25 martie Imperiul German Rusia și Austro-Ungaria recunosc Regatul României 14 aprilie IC Brătianu își prezintă demisia motivând-o prin nevoia de a se odihni și propunându-l în locul său pe fratele său Dumitru Brătianu 19 aprilie Noul guvern în frunte cu Dumitru Brătianu depune jurământul 7 mai Fratele prințului Carol I prințul moștenitor de Hohenzollern Leopold sosește în România și este întâmpinat de prințul Carol la Titu 10 mai România este proclamată regat Carol I este încoronat ca rege al României anterior fusese doar prinț 21 iunie Guvernul D Brătianu demisionează și la conducere revine IC Brătianu DBrătianu va scoate ziarul "Națiunea" unde va face opoziție fratelui său 19 noiembrie Un meteorit lovește pământul la câțiva km de Odessa Ucraina Nedatate Se organizează Bursa din București prima bursă de valori din România Arte Știință Literatură și Filozofie Apare Șahistul român prima revistă de șah din România Ion Creangă începe publicarea capodoperei sale Amintiri din copilărie Friedrich Nietzsche publică Morgenröte "Aurora" Oscar Wilde a publicat versuri Poems Pierre-Auguste Renoir pictează Le déjeuner des canotiers Spitalul revista științifică a studenților la medicină apare în ianuarie Nașteri 6 ianuarie Ion Minulescu poet d 1944 6 februarie Ștefan Ionescu politician și general român în timpul regelui Carol al II-lea 29 ianuarie Lajos Ady scriitor istoric literar pedagog maghiar d 1940 12 februarie Anna Pavlova balerină rusă d 1931 12 martie Kemal Atatürk primul președinte al Turciei d 1938 13 martie Tony Bulandra actor român d 1943 23 martie Roger Martin du Gard scriitor francez și laureat al Premiului Nobel 1 aprilie Octavian Goga poet d 1938 1 mai Pierre Teilhard de Chardin geolog palentolog fizician antropolog și teolog francez d1955 21 mai Iosif Iser pictor român d 1958 6 august Alexander Fleming bacteriolog scoțian m 1955 19 august George Enescu compozitor român d 1955 4 septembrie George Bacovia poet d 1957 1 octombrie William Boeing inginer american constructor de avioane d 1956 22 octombrie Clinton Davisson fizician american laureat al Premiului Nobel d 1958 25 octombrie Pablo Picasso pictor spaniol d 1973 31 octombrie Eugen Lovinescu critic literar și prozator român d 1943 25 noiembrie Papa Ioan al XXIII-lea d 1963 28 noiembrie Stefan Zweig scriitor austriac d 1942 24 decembrie Juan Ramón Jiménez scriitor spaniol laureat al Premiului Nobel d 1958 Decese 9 februarie Fiodor Dostoievski scriitor rus n 1821 5 februarie Thomas Carlyle eseist autor satiric și istoric scoțian n 1795 25 februarie Cezar Bolliac poet gazetar român n 1813 25 februarie August Treboniu Laurian filolog istoric publicist și om politic n 1810 13 martie Țarul Alexandru II al Rusiei n 1818 21 martie Ioan Grigore Ghica politician și diplomat român n 1830 28 martie Modest Petrovici Musorgski compozitor rus n 1839 28 iunie Jules Armand Dufaure prim-ministru al Franței n 1798 3 iulie Pavel Vasici-Ungureanu medic și scriitor român n 1806 2 august Marcus Clarke romancier și poet australian n 1846 5 august Alexandru G Golescu prim-ministru al României n 1819 19 septembrie James Abram Garfield al 20-lea președinte al SUA n 1831 Suverani conducători Europa Anglia Victoria regină din dinastia de Hanovra 1837-1901 Austria Francisc Iosif împărat din dinastia de Habsburg-Lorena 1848-1916; totodată rege al Cehiei 1848-1916; totodată rege al Ungariei 1848 1867-1916 Bavaria Ludovic al II-lea Otto Frederic Wilhelm rege din dinastia de Wittelsbach 1864-1886 Belgia Leopold al II-lea rege din dinastia Saxa-Coburg 1865-1909 Bulgaria Alexandru I cneaz din dinastia Battenberg 1879-1886 Cehia Francisc Iosif rege din dinastia de Habsburg-Lorena 1848-1916; totodată împărat al Austriei 1848-1916; totodată rege al Ungariei 1848 1867-1916 Danemarca Christian al IX-lea rege din dinastia de Glucksburg 1863-1906 Elveția Numa Droz președinte 1881 1887 Franța Jules Paul Grevy președinte 1879-1887 Germania Wilhelm I împărat din dinastia de Hohenzollern 1871-1888; anterior rege al Germaniei 1861-1871 Grecia George I rege din dinastia Glucksburg 1863-1913 Imperiul otoman Abdul-Hamid al II-lea sultan din dinastia Osmană 1876-1909 Italia Umberto I rege din dinastia de Savoia 1878-1900 Liechtenstein Johannes al II-lea cel Bun principe 1858-1929 Luxemburg Wilhelm al III-lea mare duce din dinastia de Orania-Nassau 1849-1890; totodată rege al Olandei 1849-1890 Monaco Carol al III-lea principe 1856-1889 Muntenegru Nicolae principe din dinastia Petrovic-Njegos 1860-1918; rege din 1910 Olanda Wilhelm al III-lea rege din dinastia de Orania-Nassau 1849-1890; totodată mare duce de Luxemburg 1849-1890 Portugalia Luis I rege din dinastia de Braganca-Saxa-Coburg-Gotha-Kohary 1861-1889 România Carol I domnitor din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen 1866-1914; rege din 1881 Rusia Alexandru al II-lea Nikolaievici împărat din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp 1855-1881 și Alexandru al III-lea Aleksandrovici împărat din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp 1881-1894 Saxonia Albert Frederic August Anton Ferdinand Josef Karl Marie Baptist Nepomuk Wilhelm Xaver Georg Fidelis rege din dinastia de Wettin 1873-1902 Serbia Milan al IV-lea I principe din dinastia Obrenovic 1868-1889; rege din 1882 Spania Alfonso al XII-lea rege din dinastia de Bourbon 1874-1885 Statul papal Leon al XIII-lea papă 1878-1903 Suedia Oskar al II-lea rege din dinastia Bernadotte 1872-1907 Ungaria Francisc Iosif rege din dinastia de Habsburg-Lorena 1848 1867-1916; totodată împărat al Austriei 1848-1916; totodată rege al Cehiei 1848-1916 Africa Așanti Mensa Bonsu așantehene 1874-1884 Bagirmi Abd ar-Rahman al III-lea Gauranga al II-lea mbang 1871-1918 Barotse Lubosi Lewanika litunga 1878-1884 1885-1916 Benin Adolo obba cca 1850-1888 Buganda Mutesa I Mukabaya kabaka 1856-1884 Bunyoro Chwa al II-lea Kabarega mukama 1869-1899 Burundi Mwezi al IV-lea Gisaabo mwami din a patra dinastie 1852-1908 Dahomey Gelele rege 1858-1889 Egipt Muhammad Tevfik vicerege 1870-1892 Ethiopia Yohannes al IV-lea împărat 1872-1889 Imerina Ranavalona a II-a regină 1868-1883 Imperiul otoman Abdul-Hamid al II-lea sultan din dinastia Osmană 1876-1909 Kanem-Bornu Bukar Kura ibn Umar șeic din dinastia Kanembu 1880-1884 Lesotho Letsie rege 1870-1891 Liberia Anthony William Gardiner președinte 1878-1883 Lunda Mbumba așantehene 1874-1883 Maroc Moulay Hassan I ibn Mohammed sultan din dinastia Alaouită 1873-1894 Munhumutapa Dzuda rege din dinastia Munhumutapa 1870-1887 Oyo Adeyemi I rege 1876-1905 Rwanda Kigeri al IV-lea Rwaabugiri rege cca 1865-1895 Swaziland Mbandzeni Dlamini al IV-lea rege din clanul Ngwane 1874-1889 Tunisia Muhammad al III-lea ibn Hussein as-Sadik bey din dinastia Husseinizilor 1859-1882 Wadai Iusuf sultan 1874-1898 Zanzibar Bargaș ibn Said sultan din dinastia Bu Said 1870-1888 Asia Orientul Apropiat Afghanistan Muhammad Ayyub Khan pretendent 1880-1887 și Abd ar-Rahman Khan suveran din dinastia Barakzay 1880-1901 Arabia Abdallah al III-lea ibn Faisal imam din dinastia Saudiților Wahhabiților 1865-1871 1871-1873 1876-1885 1889 Bahrain Isa I ibn Ali emir din dinastia al-Khalifah 1869-1923 Iran Nasir ad-Din șah din dinastia Kajarilor 1848-1896 Imperiul otoman Abdul-Hamid al II-lea sultan din dinastia Osmană 1876-1909 Kuwait Abdullah al II-lea ibn Sabbah emir din dinastia as-Sabbah 1866-1892 Oman Turki ibn Said imam din dinastia Bu Said 1870-1888 Qatar Ahmad I ibn Muhammad emir din dinastia at-Thani 1876-1905 Yemen statul Sanaa al-Mansur Muhammad imam 1853-1890 Asia Orientul Îndepărat Atjeh Muhammad Daud Șah sultan 1874-1903 Birmania statul Toungoo Thibaw rege din dinastia Alaungpaya 1878-1885 Brunei Abdul Mumin sultan 1852-1885 Cambodgea Preah Ang Reachea Vodey Preah Norodom Borommo Ream Teneavottana rege 1860-1904 China Dezong Zaitian împărat din dinastia manciuriană Qing 1875-1908 Coreea statul Choson Kojong Yi Hyong rege din dinastia Yi 1864-1907; împărat din 1897 India George Frederick Samuel Robinson guvernator general 1880-1884 Japonia Meiji împărat 1868-1912 Laos statul Champassak Chao Kham Suk Yutti Thammathone al II-lea 1863-1893 1900 Laosul superior Un Kham rege 1870-1888 Maldive Imad ad-Din Muhammad al III-lea sultan 1834-1882 Mataram Jogjakarta Abd ar-Rahman Amangkubowono al VII-lea Angabehi sultan 1877-1921 Mataram Surakarta Pakubuwono al IX-lea Bangun Kadaton sultan 1861-1893 Nepal statul Gurkha Surendra Bikram Șah Bahadur Șamșir Jang rege 1847-1881 și Prithvi Bir Bikram Șamșir Jang Bahadur Șah rege 1881-1911 Rusia Alexandru al II-lea Nikolaievici împărat din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp 1855-1881 și Alexandru al III-lea Aleksandrovici împărat din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp 1881-1894 Thailanda statul Ayutthaya Pra Chulachomklao Chulalongkorn Rama al V-lea rege din dinastia Chakri 1868-1910 Tibet nGag-dbang bLo-bzang Thub-ldan rgya-mtsho dalai lama 1876-1933 Tibet Panchen dPal-ldan Ch'os-kyi gRags-pa Chokye Trakpa panchen lama 1857-1882 Vietnam Tu Duc Nguyen Duc-Tong împărat din dinastia Nguyen 1848-1883 America Argentina Julio Argentino Roca președinte 1880-1886 1898-1904 Bolivia Narcisio Campero președinte 1880-1884 Brazilia Pedro al II-lea împărat din dinastia de Braganca 1831-1889 Canada John Douglas Sutherland-Campbell guvernator general 1878-1883 Chile Anibal Pinto Germendia președinte 1876-1881 și Domingo Santa Maria președinte 1881-1886 Columbia Rafael Nunez președinte 1880-1882 1884-1886 1888 1892-1894 Costa Rica Tomas Guardia Gutierrez președinte 1870-1876 1877-1881 1882 și Salvador Lara Zamora președinte 1881-1882 Republica Dominicană Fernando Arturo de Merino președinte 1880-1882 Ecuador Ignacio de Veintemilla președinte 1876-1883; dictator din 1883 El Salvador Rafael Zaldivar y Lazo președinte 1876-1884 1884-1885 Guatemala Justo Rufino Barrios președinte 1873-1876 1876-1882 1883-1885 Haiti Etienne Felicite Salomon președinte 1879-1888 Honduras Marco Aurelio de Soto președinte 1876-1883 Mexic Manuel Gonzalez președinte 1880-1884 Nicaragua Joaquin Zavala președinte 1879-1883 Paraguay Bernardino Caballero președinte 1880-1886 Peru Nicolas de Pierola dictator 1879-1881 1895-1899 Francisco Garcia Calderon președinte 1881 și Lisardo Montero președinte 1881-1883 Statele Unite ale Americii Rutherford Birchard Hayes președinte 1877-1881 James Abraham Garfield președinte 1881 și Chester Allan Arthur președinte 1881-1885 Uruguay Francisco Antonio Vidal președinte 1879 1880-1882 1886 Venezuela Antonio Guzman Blanco președinte 1870-1877 1879-1884 1886-1887 Oceania Hawaii Kalakaua David rege 1874-1891 Noua Zeelandă Arthur Charles Hamilton Gordon guvernator 1880-1882 Tonga George Tupou I rege 1845-1893 Secole Secolul al XIX-lea Secolul al XX-lea Secolul al XXI-lea Decenii Anii 1870 Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Ani 1916 1917 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 __FARACUPRINS__ Anul 1921 MCMXXI a fost un an al calendarului gregorian Evenimente 2 ianuarie Întemeierea Partidului Comunist din Luxemburg 21 februarie Fiica regelui Ferdinand al României Elisabeta se căsătorește cu diadohul George al Greciei care va deveni rege al Greciei în perioada 1921-1924 și de care va divorța în 1934 25 februarie Republica Democrată Georgia este ocupată de Rusia Bolșevică 4 martie Warren G Harding este inaugurat ca cel de-al 29-lea președinte al Statelor Unite 6 martie Întemeierea Partidul Comunist Portughez 10 martie Guvernul Averescu organizează festivitatea căsătoriei principelui Carol cu principesa Elena fiica regelui Constantin I al Greciei cele 18 martie A doua pace de la Riga dintre Polonia și Uniunea Sovietică sfârșește Războiul polono-sovietic În ciuda succeselor poloneze Rusia Bolșevică anexează Ucraina și Belarus 8 mai Se desfășoară la București Congresul Partidului Socialist 8-12 mai Delegații au votat transformarea Partidului Socialist în partid comunist numit inițial Partidul Socialist-Comunist din România și afilierea la Internațonala a III-a comunistă fără condiții și rezerve 8 mai Pedeapsa cu moartea a fost abolită în Suedia 1 aprilie Înființarea Operei Române din București 4 aprilie S–a înființat la București Institutul de seruri și vaccinuri "Dr Ion Cantacuzino" 23 aprilie Se semnează la București convenția de alianță defensivă româno-cehoslovacă al doilea tratat în cadrul Micii Înțelegeri 7 iunie Semnarea la Belgrad a pactului defesiv româno-iugoslav care împreună cu convenția similară semnată cu Cehoslovacia va constitui baza formării Micii Înțelegeri se va destrăma la cotropirea Cehoslovaciei 1 iulie Întemeierea Partidului Comunist Chinez 1 iulie România Se adoptă prin lege un tarif vamal protecționist pentru economia românească 11 iulie Mongolia cu ajutorul URSS devine independentă față de China dar până în 1990 rămâne puternic dependentă de Uniunea Sovietică 16 iulie A avut loc primul Congres al medicilor din România prezidat de prof dr Ioan Cantacuzino 16 iulie-23 iulie 17 iulie Apare Legea pentru definitivarea refomei agrare în vechea Românie La sfârșitul lunii va apărea Legea pentru definitivarea refomei agrare în Transilvania Banat Crișana și Maramureș Guvernul Averescu a asigurat expropierea a 6125000 ha din care 3998753 ha teren arabil respectiv 66% din suprafața stăpânită de marii moșieri Suma destinată răscumpărării a fost de 15 miliarde de lei 29 iulie Adolf Hitler devine liderul Partidului Naționalist German al Muncitorilor 8 septembrie Margaret Gorman în vârstă de șaisprezece ani câștigă concursul de frumusețe din Atlantic City și este declarată ulterior prima Miss America 25 octombrie Se naște Mihai singurul copil al Prințului moștenitor Carol și a Prințesei Elena 13 decembrie Demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu și formarea guvernului condus de Take Ionescu Nedatate Au loc primele concerte ale lui George Enescu în Timișoara Echipa de fotbal "Chinezul" din Timișoara devine campioană a României la fotbal pentru 6 campionate consecutive Se înființează facultatea de Medicină Veterinară din București Arte Știință Literatură și Filozofie 1 mai A apărut la Cluj și București bilunar apoi lunar revista "Gândirea" publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi Tudor Vianu Călinescu Eliade directori Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București 8 decembrie Spectacolul inaugural al Operei Române din București cu opera Lohengrin de Richard Wagner dirijor George Enescu 14 decembrie Apare la București ziarul "Socialismul" ca organ al PCR până în aprilie 1924 când este interzis Premiera piesei Șase personaje în căutarea unui autor a dramaturgului italian Luigi Pirandello Premiera filmului Puștiul primul film de lung metraj a lui Charlie Chaplin Debutul lui Mircea Eliade cu articolul Dușmanul viermelui de mătase în "Ziarul științelor populare și al călătoriilor" Era semnat Eliade Gh Mircea Nașteri 5 ianuarie Jean Mare Duce de Luxemburg 18 ianuarie Yoichiro Nambu fizician american de origine japoneză laureat Nobel 8 februarie Lana Turner actriță americană d 1995 15 februarie Valeriu Emil Galan prozator român d 1995 21 februarie John Rawls filozof american d 2002 22 februarie Giulietta Masina actriță italiană d 1994 10 martie Arta Florescu cântăreață de operă și profesoară de canto română d 1998 18 martie Bartolomeu Anania scriitor și cleric ortodox român d 2011 21 martie Vasili Stalin fiul lui Stalin d 1962 24 martie Traian Coșovei prozator poet român d 1993 25 martie Alexandra a Iugoslaviei soția regelui Petru al II-lea al Iugoslaviei d 1993 25 martie Simone Signoret actriță franceză d 1985 16 aprilie Peter Ustinov actor britanic d 2004 1 mai Vladimir Colin scriitor român de literatură fantastică științifico-fantastică și fantasy d 1991 2 mai Satyajit Ray regizor indian d 1992 20 mai Wolfgang Borchert scriitor german d 1947 21 mai Andrei Saharov fizician și disident rus d 1989 16 aprilie Peter Ustinov actor și regizor englez d 2004 10 iunie Filip Duce de Edinburgh prințul consort al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii 29 iunie Frédéric Dard scriitor francez de romane polițiste d 2000 27 iunie Temistocle Popa compozitor român d 2013 6 iulie Nancy Reagan soția președintelui american Ronald Reagan 10 iulie Jake LaMotta campion de box la categoria mijlocie 18 iulie John Glenn astronaut și senator american 27 iulie Eugen Coșeriu lingvist român d 2002 16 august Ovid S Crohmălniceanu critic literar d 2000 19 august Gene Roddenberry regizor producător de film și creatorul serialului de televiziune Star Trek d 1991 5 septembrie Adrian Marino critic istoric și teoretician literar român d 2005 30 septembrie Deborah Kerr actriță britanică d 2007 13 octombrie Yves Montand cântăreț și actor francez d 1991 25 octombrie Regele Mihai al României 3 noiembrie Charles Bronson actor american d 2003 5 noiembrie Prințesa Fawzia a Egiptului prima soție a șahului Mohammad Reza Pahlavi Decese 22 februarie Ernst Gunther Duce de Schleswig-Holstein n 1863 24 februarie Gustav Killian medic german n 1860 1 martie Nikola I al Muntenegrului n 1841 17 martie Nikolai Egorovici Jukovski matematician rus n 1847 23 martie Jean-Paul Laurens pictor și sculptor francez n 1838 11 aprilie Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein prima soție a împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei n 1859 7 iunie Luca Caragiale scriitor și traducător român n 1893 9 iunie Lady Randolph Churchill mama lui Winston Churchill n 1854 18 iunie Eduardo Acevedo Díaz prozator politician și jurnalist uruguayan n 1851 3 iulie Prințul Philipp de Saxa-Coburg și Gotha n 1844 13 iulie Gabriel Lippmann fizician francez laureat al Premiului Nobel n 1845 21 iulie Leon C Cosmovici biolog român n 1857 2 august Enrico Caruso tenor italian n 1873 8 august Juhani Aho scriitor finlandez n 1861 15 august Tomás Morales poet spaniol și om politic n 1884 11 septembrie Prințul Louis de Battenberg n 1854 27 septembrie Engelbert Humperdinck compozitor german n 1854 2 octombrie Regele Wilhelm al II-lea de Württemberg n 1848 18 octombrie Regele Ludwig al III-lea al Bavariei n 1845 8 noiembrie Pavol Országh Hviezdoslav scriitor și traducător slovac n 1849 14 noiembrie Isabel Prințesă Imperială a Braziliei n 1846 30 noiembrie Hermann Amandus Schwarz matematician german n 1843 16 decembrie Camille Saint-Saëns compozitor francez n 1835 Premii Nobel Fizică Albert Einstein Chimie Frederick Soddy Medicină Premiul în bani a fost alocat Fondului Special aferent acestei categorii Literatură Anatole France Pace Karl Hjalmar Branting Christian Lous Lange Suverani conducători Europa Anglia George al V-lea rege din dinastia Windsor 1910-1936 Austria Michael Hainisch președinte 1920-1928 Belgia Albert I rege din dinastia Saxa-Coburg 1909-1934 Bulgaria Boris al III-lea țar din dinastia de Saxa-Coburg-Gotha 1918-1943 Cehoslovacia Tomas Garrigue Masaryk președinte 1918-1935 Danemarca Christian al X-lea rege din dinastia de Glucksburg 1912-1947 Elveția Edmund Schulthess președinte 1917 1921 1928 1933 Finlanda Kaarlo Juho Stahlberg președinte 1919-1925 Franța Alexandre Millerand președinte 1920-1924 Germania Friedrich Ebert președinte 1919-1925 Grecia Constantin I rege din dinastia Glucksburg 1913-1917 1920-1922 Imperiul otoman Mehmed al VI-lea Vahîdeddin sultan din dinastia Osmană 1918-1922 Irlanda Eamon De Valera președinte 1919-1922 1959-1973 Italia Victor Emmanuel al III-lea rege din dinastia de Savoia 1900-1946 Iugoslavia Petru I rege din dinastia Karagheorghevic 1918-1921; anterior rege al Serbiei 1903-1918 și Alexandru I rege din dinastia Karagheorghevic 1921-1934 Liechtenstein Johannes al II-lea cel Bun principe 1858-1929 Luxemburg Charlotte mare ducesă din dinastia de Nassau 1919-1964 Monaco Albert principe 1889-1922 Norvegia Haakon al VII-lea rege din dinastia de Glucksburg 1905-1957 Olanda Wilhelmina regină din dinastia de Orania-Nassau 1890-1948 Polonia Jozef Pilsudski președinte 1918-1922 Portugalia Antonio Jose de Almeida președinte 1919-1923 România Ferdinand I rege din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen 1914-1927 Rusia Mihail Ivanovici Kalinin președinte 1919-1922; ulterior președinte al Uniunii Sovietice 1922-1946 Spania Alfonso al XIII-lea rege din dinastia de Bourbon 1886-1931 Statul papal Benedict al XV-lea papă 1914-1922 Suedia Gustav al V-lea rege din dinastia Bernadotte 1907-1950 Ungaria Miklos Horthy regent 1920-1944 Africa Africa de sud Arthur Frederick Patrick Albert guvernator general 1920-1924 Bagirmi Abd al-Kadir al III-lea mbang 1918-1935 Barotse Yeta al III-lea sau Litia litunga 1916-1945 Benin Eweka al II-lea obba 1914-1933 Buganda Daudi Chwa al II-lea kabaka 1897-1939 Bunyoro Duhaga al II-lea Andrea Bisereko mukama din dinastia Bito 1902-1924 Burundi Mwambutsa al IV-lea Baciricenge mwami din a patra dinastie 1915-1966 Egipt Ahmad Fuad I sultan 1917-1936; rege din 1922 Ethiopia Zauditu Zudito Judith împărăteasă 1916-1930 Imperiul otoman Mehmed al VI-lea Vahîdeddin sultan din dinastia Osmană 1918-1922 Kanem-Bornu Bukar Garbai șeic din dinastia Kanembu 1901-1922 Lesotho Griffith rege 1913-1939 Liberia Charles Dunbar Burgess King președinte 1920-1930 Maroc Moulay Youssef ibn Hassan sultan din dinastia Alaouită 1912-1927 Oyo Laeigbolu I rege 1911-1944 Rwanda Yuhi al V-lea Musinga rege 1896-1931 Swaziland Sobhuza al II-lea Mona rege din clanul Ngwane 1899-1982 Tunisia Muhammad al V-lea ibn Muhammad II an-Nasir bey din dinastia Husseinizilor 1906-1922 Zanzibar Halifa ibn Harrub sultan din dinastia Bu Said 1911-1960 Asia Orientul Apropiat Afghanistan Aman-Allah Khan suveran din dinastia Barakzay 1919-1929; rege din 1926 Arabia Saudită Abd al-Aziz al II-lea ibn Abd ar-Rahman ibn Saud emir 1902-1953; sultan din 1917; rege din 1932 Bahrain Isa I ibn Ali emir din dinastia al-Khalifah 1869-1923 Iordania Abd Allah emir 1921-1951; rege din 1946 Irak Faisal I rege din dinastia Hașemită 1921-1933 Iran Ahmad Mirza șah din dinastia Kajarilor 1909-1925 Imperiul otoman Mehmed al VI-lea Vahîdeddin sultan din dinastia Osmană 1918-1922 Kuwait Salim ibn Mubarak emir din dinastia as-Sabbah 1917-1921 și Ahmad ibn Jabir II emir din dinastia as-Sabbah 1921-1950 Oman Taimur ibn Faisal emir din dinastia Bu Said 1913-1932 Qatar Abdullah ibn Kasim emir din dinastia at-Thani 1913-1949 Yemen statul Sanaa al-Mutauakkil ala-l-lah Yahya ibn Muhammad imam 1904-1948; rege din 1918 Asia Orientul Îndepărat Bhutan Uggyen Wang-chuk rege din dinastia Wang-Chuk 1907-1926 Brunei Muhammad Jamal al-Alam al II-lea sultan 1906-1924 Cambodgea Sisovath Prakeo Fra rege 1904-1927 China Xu Shichang președinte 1918-1922 India Frederick John Napier Thesiger vicerege 1916-1921 și Rufus Daniel Isaacs vicerege 1921-1925 Japonia Taiso împărat 1915-1926 Laos statul Champassak Chao Nguy Tiao Ratsadanay rege 1900-1946; guvernator din 1907 Laosul superior Som Dak Phra Chao Sisavang Vong rege 1904-1945; ulterior rege în Laos 1945-1959 Maldive Șams ad-Din Muhammad Iskandar sultan 1893 1903-1935 Mataram Jogjakarta Abd ar-Rahman Amangkubowono al VII-lea Angabehi sultan 1877-1921 și Abd ar-Rahman Amangkubowono al VIII-lea sultan 1921-1939 Mataram Surakarta Pakubowono al X-lea Witjaksana sultan 1893-1939 Mongolia Bodo Gegen Han Jebtsun Damba Hutuktu hakan 1912-1924 Nepal statul Gurkha Tribhuvana Bir Bikram Jang Bahadur Șah Bahadur Șamșir Jang Deva rege 1911-1950 1951-1955 Rusia Mihail Ivanovici Kalinin președinte 1919-1922; ulterior președinte al Uniunii Sovietice 1922-1946 Thailanda statul Ayutthaya Pra Mongkut Klao Chaoyuhua Vajiravudh Rama al VI-lea rege din dinastia Chakri 1910-1925 Tibet nGag-dbang bLo-bzang Thub-ldan rgya-mtsho dalai lama 1876-1933 Tibet Panchen Tup-den Ch'os-kyi Nyi-ma dGe-legs rNam-rgyal Choskyi Nyima Geleg Namgyal panchen lama 1883-1937 Vietnam statul Annam Khai Dinh Nguyen Hoang-Tong împărat din dinastia Nguyen 1916-1925 America Argentina Hipolito Yrigoyen președinte 1916-1922 1928-1930 Bolivia Felipe Guzman președinte 1921 și Bautista Saavedra președinte 1921-1925 Brazilia Epitacio da Silva Pessoa președinte 1919-1922 Canada Victor C W Cavendish guvernator general 1916-1921 și Julian Hedworth George Byng guvernator general 1921-1926 Chile Arturo Alessandri y Palma președinte 1920-1924 1925 1932-1938 Columbia Marcos Fidel Suarez președinte 1918-1921 și Jorge Holguin președinte 1909 1921-1922 Costa Rica Julio Acosta Garcia președinte 1920-1924 Cuba Mario Garcia Menocal președinte 1913-1921 și Alfredo Zayas y Alfonso președinte 1921-1925 Republica Dominicană Francisco Henriques y Carvajal președinte 1916-1922 Ecuador Jose Luis Tamayo președinte 1920-1924 El Salvador Jorge Melendez președinte 1919-1923 Guatemala Carlos Herrera y Luna președinte 1920-1921 și Jose Maria Orellana președinte 1921-1926 Haiti Philippe Sudre d'Artiguenave președinte 1915-1922 Honduras Rafael Lopez Gutierrez președinte 1920-1924 Mexic Alvaro Obregon președinte 1920-1924 Nicaragua Diego Manuel Chamorro președinte 1921-1923 Panama Belisario Porras președinte 1912-1916 1918-1920 1920-1924 Paraguay Manuel Gondra președinte 1910-1911 1920-1921 Felix Paiva președinte 1921 1937-1939 și Eusebio Ayala președinte 1921-1923 1932-1936 Peru Augusto Bernardino Legula y Salcedo președinte 1908-1912 1919-1930 Statele Unite ale Americii Thomas Woodrow Wilson președinte 1913-1921 și Warren Gamaliel Harding președinte 1921-1923 Uruguay Baltasar Brum președinte 1919-1923 Venezuela Juan Vicente Gomez caudillo 1908-1935 Oceania Australia Henry William guvernator general 1914-1925 Noua Zeelandă John Rushworth Jellicoe guvernator general 1920-1924 Tonga Salote Tupou a III-a regină 1918-1965 Secole Secolul al IX-lea Secolul al XX-lea Secolul al XXI-lea Decenii Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990 Anii 2000 Ani 1951 | 1952 | 1953 | 1954 | 1955 | 1956 | 1957 | 1958 | 1959 | 1960 | 1961 1956 MCMLVI este un an bisect al calendarului gregorian care începe într-o duminică Evenimente 26 ianuarie Jocurile Olimpice de Iarnă se deschid la Cortina d'Ampezzo Italia 23 februarie Nikita Hrușciov denunță cultul personalității și crimele lui Stalin 23 martie Pakistan devine prima republică islamică 19 aprilie Actrița americană Grace Kelly se căsătorește cu Rainier al III-lea de Monaco 1 mai A fost înființat Institutul de Arheologie din București 9 mai Prima ascensiune pe Manaslu 8156 m Nepal al optulea munte ca înălțime din lume de către o echipă japoneză 8 iulie Prima ascensiune pe Gasherbrum II 8035 m al 13-lea vârf ca înălțime din lume 26 iulie Egipt Naționalizarea Canalului Suez 27 iulie România devine membru al Organizatiei Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură UNESCO fondată în 1945 12 august În fața Bisericii Piariștilor din Cluj are loc o manifestație anticomunistă încheiată cu un memoriu de protest Preotul Vasile Chindriș este arestat și condamnat la 7 ani de închisoare 17 august Republica Federală Germania interzice partidul comunist 18 august Episcopul Alexandru Rusu trimite un nou memoriu autorităților comuniste după care este arestat și condamnat la 25 de ani de închisoare 23 octombrie Revoluția ungară Mii de demonstranți protestează la Budapesta împotriva guvernului pro-sovietic 24 octombrie Revoluția ungară Uniunea Sovietică invadează Republica Populară Ungară 31 octombrie Marea Britanie și Franța încep să bombardeze Egiptul pentru a forța redeschiderea Canalului Suez 3 noiembrie A fost înființată Opera Română din Iași spectacolul inaugural fiind Tosca de G Puccini 4 noiembrie Revoluția ungară Ocuparea Ungariei de către armata sovietică și instalarea guvernului contrarevoluționar condus de János Kádár 22 noiembrie Sunt deschise Jocurile Olimpice de Vară de la Melbourne România obține 13 medalii 5 aur 3 argint 5 bronz 18 decembrie Japonia este admisă ca membru ONU URSS restituie României câteva piese din tezaur „Cloșca cu puii de aur manuscrise câteva picturi și colecția numismatică a Academiei Române 31 decembrie TVR își începe oficial emisia Arte Știință Literatură și Filozofie 5 ianuarie Elvis Presley înregistrează Heartbreak Hotel 15 noiembrie Are loc premiera primul film al lui Elvis Presley Love me tender la cinematograful Paramount în New York Nașteri 1 ianuarie Christine Lagarde avocat francez director general al FMI 3 ianuarie Mel Gibson actor și regizor american 11 ianuarie Mihai Tănăsescu politician român 21 ianuarie Geena Davis actriță americană 29 ianuarie Matei Vișniec dramaturg poet român care trăiește in Franța 7 februarie Nicolae Iliescu scriitor publicist român 10 februarie Mariana Marin poetă română 13 februarie Emilian Valentin Frâncu politician român 15 februarie Aurelian Titu Dumitrescu poet eseist și jurnalist român 24 februarie Sanda Toma sportivă română 3 martie Ioan Stan politician român 22 martie Maria Teresa Mare Ducesă de Luxemburg 30 martie Theo Breuer scriitor german 6 aprilie Florin Nicolae Muntean politician român 13 aprilie Ioan T Morar scriitor jurnalist român 18 aprilie Eric Roberts actor american 29 aprilie Florin Călinescu actor român 30 aprilie Lars von Trier regizor danez 8 mai Ioan Ghișe politician român 8 mai Daniela Popa politician român 8 mai Victor Pițurcă fotbalist și antrenor român 27 mai Giuseppe Tornatore regizor italian 28 mai George Volceanov anglist și traducător din România 1 iunie Mircea Cărtărescu scriitor român 5 iunie Eugen Nicolicea politician român 6 iunie Björn Borg jucător suedez de tenis de câmp 15 iunie Veaceslav Untilă politician din Republica Moldova 28 iunie Mircea Rusu actor român 1 iulie Mihai Sandu-Capră politician român 5 iulie Péter Eckstein-Kovács om politic român de etnie maghiară 9 iulie Tom Hanks actor american laureat Oscar 12 iulie Paul Ciuci vocalist chitarist și compozitor român Compact 26 iulie Vasile Blaga politician român președinte al PDL 8 august Miron Tudor Mitrea politician român 20 septembrie Răzvan Petrescu dramaturg editor și prozator român 1 octombrie Cristian Tudor Popescu jurnalist și scriitor român 11 octombrie Catrinel Dumitrescu actriță română 18 octombrie Martina Navratilova jucătoare de tenis de câmp de origine cehă 28 octombrie Volker Zotz filosof de origine austriacă 29 octombrie Iulian-Gabriel Bîrsan politician român 6 noiembrie Monica-Mihaela Știrbu politician român 11 noiembrie Mihail-Constantin Eremia profesor universitar d 2006 15 noiembrie Ioan Buda politician român 6 decembrie Andrian-Sirojea Mihei politician român 9 decembrie Jean-Pierre Thiollet scriitor francez 25 decembrie Rodica Negrea actriță română 27 decembrie Doina Melinte atletă română Decese 23 ianuarie Alexander Korda regizor britanic de origine maghiară n 1893 16 februarie Ștefan Irimescu medic român fondator al școlii românești de pneumoftiziologie n 1871 8 iulie Giovanni Papini scriitor italian n 1881 16 august Theodor Pallady pictor român n 1871 2 septembrie Maria Henrietta de Austria n 1883 30 octombrie Marele Duce Andrei Vladimirovici al Rusiei n 1879 5 noiembrie Maria Filotti actriță română n 1883 15 noiembrie Elisabeta de România fiica cea mai mare a regelui Ferdinand n 1894 8 decembrie Prințesa Marie Louise de Schleswig-Holstein n 1872 22 decembrie Nicolae Labiș poet român n 1935 Date necunoscute Avram Leiba Zissu scriitor evreu român n 1888 Premii Nobel Fizică William Bradford Shockley John Bardeen Walter Houser Brattain Chimie Sir Cyril Norman Hinshelwood Nikolay Nikolaevich Semenov Medicină André Frédéric Cournand Werner Forssmann Dickinson William Richards Literatură Juan Ramón Jiménez Pace O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii Legături externe 28 august 2009 Nicolae Dragusin România liberă Secole Secolul al XIX-lea Secolul al XX-lea Secolul al XXI-lea Decenii Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990 Anii 2000 Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030 Ani 1978 | 1979 | 1980 | 1981 | 1982 | 1983 | 1984 | 1985 | 1986 | 1987 | 1988 | 1989 __FARACUPRINS__ 1983 MCMLXXXIII a fost un an nebisect al calendarului gregorian Evenimente 1 ianuarie Germania preia Președinția Consiliului Comunităților Europene 22 ianuarie Björn Borg se retrage din tenis după ce câștigă de cinci ori consecutiv Turneul de tenis de la Wimbledon 5 februarie Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial de sală la săritura în lungime 692 m 25 februarie Dramaturgul american Tennessee Williams este găsit decedat în camera sa de hotel 8 martie Președintele Ronald Reagan numește Uniunea Sovietică un imperiu al răului 23 martie Propunerea președintelui american Ronald Regan de a realiza un sistem de apărare antirachetă cu bază în spațiu cu ajutorul unor noi tehnologii Initiațiva de Apărare Strategică supranumită și "războiul stelelor" 28 martie Consiliul de Stat a adoptat Decretul privind regimul aparatelor de multiplicat materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris prin care se introduce controlul polițienesc asupra folosirii acestor aparate 25 aprilie Eleva Samantha Smith din statul american Maine este invitată să viziteze Uniunea Sovietică de liderul Iuri Andropov după ce acesta a citit scrisoarea prin care fetița își exprima frica de un război nuclear 17 mai Libanul Israelul și SUA semnează o înțelegere prin care Israelul se retrage din Liban 5 iunie Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial la săritura în lungime cu 743 m 1 iulie Grecia preia Președinția Consiliului Comunităților Europene 1 septembrie Războiul Rece Avionul de pasageri sud-coreean "KAL 007" este doborât de un supersonic sovietic atunci când a intrat în spațiul aerian sovietic Cele 269 de persoane aflate la bord au murit 6 septembrie URSS admite că a doborât „avion neidentificat dovedit mai târziu a fi un avion de pasageri sud-coreean K A L 007 care „a violat în mod grosolan granițele de stat și a pătruns adânc în spațiul aerian al URSS 12 octombrie Fostul prim-ministru japonez Tanaka Kakuei este găsit vinovat pentru luare de mită de 2 milion de dolari americani și condamnat la închisoare pentru patru ani 25 octombrie Forțele militare americane au invadat statul Grenada șase zile după ce primul ministru Maurice Bishop și câțiva suporteri au fost executați în timpul unei lovituri de stat 30 octombrie În Argentina au loc primele alegeri democratice după șapte ani de dictatură militară 10 decembrie Lech Walesa liderul sindicatului Solidaritatea a primit Premiul Nobel pentru Pace 24 decembrie Preotul Géza Pálfi din Odorheiu Secuiesc a fost arestat de Securitate pe motiv că a făcut referire în predica de Crăciun la faptul că ziua respectivă era zi obișnuită de lucru în România comunistă Câteva luni mai târziu a murit în urma bătăilor primite Arte științe literatură și filozofie 1 martie Trupa irlandeză U2 lansează al treilea album War 12 aprilie Filmul Terms of Endearment câștigă Premiul Oscar Nașteri 7 februarie Christian Klien pilot austriac de Formula 1 10 februarie Lucian Goian fotbalist român 20 februarie Eugen Nazare pianist român 21 februarie Mélanie Laurent actriță franceză 5 mai Henry Cavill actor britanic 6 mai Daniel Alves fotbalist brazilian 13 mai János Székely fotbalist român 31 mai Alexandru Minculescu sau Cabron cântăreț roman 8 iunie Pantelis Kapetanos fotbalist grec 3 iulie Dorota Masłowska scriitoare poloneză 27 iulie Smiley cântăreț român 7 august Claudiu Komartin poet român 11 august Chris Hemsworth actor australian 12 august Meryem Uzerli actriță si fotomodel din Germania 14 august Mila Kunis actriță 4 septembrie Cristian Fabbiani fotbalist argentinian 30 septembrie Andreea Răducan gimnastă română 5 octombrie Nicky Hilton moștenitoare americană 23 octombrie Iannis Zicu fotbalist român 2 noiembrie Silviu Izvoranu fotbalist român 8 noiembrie Pavel Pogrebniak fotbalist rus 30 noiembrie Adrian Cristea fotbalist român Decese 12 ianuarie Lucian Predescu scriitor și publicist român n 1907 25 februarie Tennessee Williams dramaturg american n 1911 8 februarie Grigore Baștan primul general parașutist român n 1923 16 martie Horia Lovinescu dramaturg român n 1917 13 aprilie Mercè Rodoreda scriitoare spaniolă de limbă catalană n 1908 22 mai Albert Claude biolog belgian laureat Premiului Nobel n 1899 29 iulie Luis Buñuel regizor spaniol n 1900 7 august Nicolae Brânzeu compozitor și dirijor român n 1907 19 august Octav Onicescu matematician român n 1892 25 septembrie Leopold al III-lea al Belgiei n 1901 7 noiembrie Ion Jalea sculptor român membru al Academiei Române n 1887 12 decembrie Amza Pellea actor român n 1931 13 decembrie Nichita Stănescu poet și eseist român n 1933 25 decembrie Joan Miró pictor și sculptor spaniol n 1893 Premii Nobel Fizică Subrahmanyan Chandrasekhar William Alfred Fowler Chimie Henry Taube Medicină Barbara McClintock Literatură William Golding Pace Lech Walesa Secole Secolul XX Secolul XXI Secolul XXII Decenii Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990 Anii 2000 Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030 Anii 2040 Anii 2050 Ani 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2003 MMIII a fost un an comun al calendarului gregorian A fost desemnat Anul Internațional al apei dulci Anul European al Dizabilității Evenimente 1 ianuarie Luíz Inácio Lula Da Silva devine al 37-lea președinte al Braziliei 30 ianuarie România alături de alte 7 state semnează "scrisoarea celor opt" prin care își demonstrează suportul față de planul SUA pentru invazia în Irak 1 februarie Naveta spațială americană Columbia s-a dezintegreat deasupra Texasului la intrarea în atmosferă toți cei șapte astronauți și-au pierdut viața în catastrofă 15 februarie Protest împotriva războiului din Irak Mai mult de 10 milioane de oameni au protestat în peste 600 de orașe din lume; cel mai mare protest care a avut loc împotriva unui război înainte ca acesta să înceapă 12 martie Premierul sârb Zoran Đinđić este asasinat la Belgrad 15 martie Hu Jintao devine președinte al Chinei înlocuindu-l pe Jiang Zemin 17 martie Președintele american George W Bush i-a dat un ultimatum lui Saddam Hussein de a părăsi țara în 48 de ore pentru a evita atacurile militare preconizate de SUA 20 martie Invazia Irakului din 2003 Trupe din SUA Marea Britanie Australia și Polonia au atacat Irakul; războiul a luat sfârșit în mod oficial pe 1 mai cu victoria SUA 1 aprilie Vizita de stat în România a regelui Juan Carlos al Spaniei și a reginei Sofia la invitația președintelui Ion Iliescu S–a constituit la Sfântu Gheorghe „Mișcarea Civică Maghiară organizație înființată la inițiativa unor membri ai aripii reformiste din cadrul UDMR Covasna 8 aprilie Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei și Regina Silvia au început o vizită de 3 zile în România 23 aprilie La Beijing se închid toate școlile pentru două săptămâni din cauza virusului SARS 1 mai A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România 9 mai Vizita Prințului Charles al Marii Britanii în România 24 mai Concursul de muzică Eurovision Riga Letonia Câștigătoarea ediției este Turcia prin Sertab Erener România s-a clasat pe locul 10 cu piesa Don't Break My Heart a Nicolei Iunie A fost lansată versiunea în limba română a enciclopediei online deschise Wikipedia 30 septembrie Paul Bérenger devine prim-ministrul statului Mauritius 12 octombrie Michael Schumacher își câștigă al șaselea titlu mondial în Formula 1 și astfel dărâmă recordul lui Juan Manuel Fangio stabilit în 1957 15 octombrie Prima misiune chineză în spațiu; China a trimis o capsulă spațială având la bord un astronaut Yang Liwei 18 19 octombrie Referendum național privind revizuirea Constituției României 29 octombrie Noua Constituție a României este publicată în Monitorul Oficial și intră în vigoare 5 noiembrie Radio Contact își schimbă numele și echipa și devine Kiss FM Nașteri 11 aprilie Rebeca Maria Neacșu cântăreață română 8 mai Moulay Hassan Prinț Moștenitor al Marocului 24 noiembrie Charlotte Cleverley-Bisman 7 decembrie Prințesa Catharina-Amalia a Țărilor de Jos Decese Ianuarie 1 ianuarie Dumitru Tinu jurnalist român n 1940 11 ianuarie Maurice Pialat actor regizor francez n 1925 11 ianuarie Henri Verneuil regizor francez n 1920 11 ianuarie Mickey Finn percuționist britanic n 1947 16 ianuarie Chris Mead autor englez n 1940 16 ianuarie Andrei Codarcea actor român n 1925 18 ianuarie Gavin Lyall scriitor englez n 1932 20 ianuarie Gusztáv Juhász fotbalist român n 1911 21 ianuarie Khin Hnin Yu scriitoare birmaneză n 1925 28 ianuarie Miloš Milutinović fotbalist și antrenor sârb n 1933 31 ianuarie Dumitru Nagîț primar al orașului Iași Februarie 1 februarie Herbert Wilhelmy geograf german n 1910 1 februarie David M Brown astronaut american n 1956 1 februarie Michael P Anderson astronaut american n 1959 1 februarie William C McCool astronaut american n 1961 1 februarie Rick Husband astronaut american n 1957 1 februarie Laurel Clark astronaut american n 1961 1 februarie Ilan Ramon astronaut israelian n 1954 1 februarie Kalpana Chawla astronaut american de origine indiană n 1962 3 februarie Venanzo Crocetti sculptor italian n 1913 18 februarie Isser Harel politician israelian n 1912 20 februarie Maurice Blanchot scriitor francez n 1907 23 februarie Robert K Merton sociolog american n 1910 24 februarie Bernard Loiseau bucătar francez n 1953 25 februarie Alberto Sordi actor italian n 1920 26 februarie George Togan istoric român n 1910 27 februarie Wolfgang Larrazábal militar venezuelean președintele Venezuelei n 1911 Martie 8 martie Constantin Constantinov actor moldovean n 1915 12 martie Howard Fast scriitor american n 1914 12 martie Zoran Djindjic premierul Serbiei n 1952 14 martie Lucian Boz autor român n 1908 15 martie Vasile Breban lingvist român n 1907 16 martie Rachel Corrie pacifistă americană n 1979 16 martie Cezar Dinu fotbalist român n 1975 16 martie Elena Albu actriță română 18 martie Karl Kling pilot german n 1910 19 martie Micheline Coulibaly scriitoare ivorienă n 1950 24 martie Constantin I Aramă inginer român n 1919 27 martie Eugen Nechifor primar al orașului Iași n 1929 30 martie Vasilica Tastaman actriță română n 1933 30 martie Valentin Pavlov politician rus n 1937 31 martie Mariana Marin autoare română n 1956 31 martie Harold Scott MacDonald Coxeter matematician canadian n 1907 Aprilie 1 aprilie Mihai Mereuță actor român n 1924 2 aprilie Petre Sirin regizor și scriitor român n 1926 8 aprilie Imre Szász scriitor maghiar n 1927 8 aprilie Nicolae Sulac interpret de muzică populară moldovenească n 1936 9 aprilie Jorge Oteiza sculptor spaniol n 1908 13 aprilie Mircea Săucan regizor român n 1928 15 aprilie Petru Iambor istoric și arheolog medievalist român n 1939 17 aprilie Robert Atkins nutriționist medic american n 1930 18 aprilie Emil Loteanu regizorul filmului Șatra n 1936 18 aprilie Edgar F Codd informatician american n 1923 18 aprilie Radu Bărbulescu scriitor român n 1952 21 aprilie Nina Simone cântăreață compozitoare și pianistă americană n 1933 26 aprilie Yun Hyon-seoks criitor coreean n 1984 28 aprilie Richard Proenneke naturalist american n 1916 30 aprilie Vasile Deheleanu fotbalist și antrenor român n 1910 Mai 2 mai Mohammed Dibscriitor algerian n 1920 2 mai George Țărnea poet român n 1945 3 mai Constantin Piliuță pictor român n 1929 11 mai Noel Redding basist englez The Jimi Hendrix Experience n 1945 14 mai Robert Stack actor american n 1919 14 mai Ingvar Helle politician norvegian n 1933 15 mai Constantin Dăscălescu comunist român prim-ministru al României n 1923 17 mai Moses Rosenkranz poet evreu de limba germană n 1904 27 mai Luciano Berio compozitor italian n 1925 28 mai Ilya Prigogine chimist și fizician belgian n 1917 Iunie 2 iunie Donald Jack scriitor canadian n 1924 6 iunie Adalbert Boroș preot romano-catolic român n 1908 11 iunie Florea Răgălie militar român n 1915 12 iunie Gregory Peck actor american n 1916 16 iunie Georg Henrik von Wright filozof finlandez n 1916 22 iunie Vasil Bykaŭ scriitor bielorus n 1924 27 iunie Prințul Carl Duce de Östergötland prinț suedez n 1911 28 iunie Iacob Burghiu regizor moldovean n 1941 29 iunie Constantin Sofroni primar al orașului Suceava n 1950 29 iunie Mordechai Hod general israelian n 1926 29 iunie Katharine Hepburn actriță americană n 1907 30 iunie Buddy Hackett actor american n 1924 Iulie 1 iulie Mihai Liță deputat PDSR n 1942 2 iulie Paul Decei inginer român n 1926 3 iulie Károly Ács scriitor maghiar n 1928 4 iulie Barry White cântăreț de muzică neagră american n 1944 5 iulie Isabela contesă de Paris contesă de Orléans n 1911 6 iulie Buddy Ebsen actor american n 1908 8 iulie Lajos Csőgör stomatolog român n 1904 11 iulie Florin Bănescu prozator român n 1939 12 iulie Benny Carter saxofonist american de jazz n 1907 14 iulie André Claveau actor francez n 1911 14 iulie Compay Segundo cântăreț cubanez n 1907 16 iulie Carol Shields scriitor canadian laureat al Premiului Pullitzer n 1935 22 iulie Uday Hussein fiul cel mare al lui Saddam Hussein n 1964 26 iulie Victor Gaga sculptor român n 1930 27 iulie Bob Hope actor comediant american n 1903 30 iulie Sam Phillips cântăreț american de muzica rock n 1923 August 3 august Traian Furnea poet român n 1954 4 august Valentina Crețoiu soprană română n 1909 7 august Lorica Gavriliță medic român n 1928 10 august Constantin Galeriu preot și profesor de teologie n 1918 11 august Miloș Cristea arhitect român n 1931 14 august Helmut Rahn fotbalist german n 1929 16 august Idi Amin treilea Președinte al Ugandei n 1925 28 august Irmgard Höchsmann-Maly scriitoare germană n 1920 29 august Michel Constantin actor francez n 1924 30 august Donald Davidson filosof american n 1917 30 august Charles Bronson actor american n 1921 Septembrie 4 septembrie Lola Bobescu violonistă de origine română n 1919 6 septembrie Marshall Joseph Caifano gangster american n 1911 8 septembrie Leni Riefenstahl dansatoare actriță regizoare de film germană n 1902 9 septembrie Edward Teller fizician de origine maghiară părintele bombei atomice n 1908 11 septembrie John Ritter actor comediant american n 1948 12 septembrie Johnny Cash cântăreț american de muzică country n 1932 18 septembrie Bob Mitchell politician politician britanic n 1927 18 septembrie Yitzhak Artzi politician israelian n 1920 19 septembrie Kenneth Hagin teolog protestant american n 1917 22 septembrie Modest Iftinchi muzician român n 1930 23 septembrie Iuri Senkevici explorator sovietic n 1937 23 septembrie Simcha Dinitz politician israelian n 1929 23 septembrie Pál Almásy scriitor maghiar n 1906 23 septembrie Vasile Ciocanu filolog istoric literar din Republica Moldova n 1942 24 septembrie Derek Prince penticostal englez n 1915 25 septembrie Edward Said scriitor palestinian n 1935 25 septembrie Franco Modigliani economist italian laureat Nobel n 1918 27 septembrie Donald O'Connor actor cântăreț dansator american n 1925 28 septembrie Marshall Rosenbluth fizician american n 1927 28 septembrie Elia Kazan regizor american de origine greacă n 1909 30 septembrie Robert Kardashian avocat american n 1944 Octombrie 1 octombrie Vasile Zagorschi compozitor moldovean n 1926 2 octombrie Otto Günsche ofițer german din al Doilea Război Mondial n 1917 3 octombrie Profira Sadoveanu scriitoare română n 1906 4 octombrie Fred Tuttle fermier american n 1919 6 octombrie Elisabeta Rizea partizană anticomunistă română n 1912 12 octombrie Ion Ioanid disident român n 1926 13 octombrie Bertram Neville Brockhouse fizician canadian laureat al Premiului Nobel n 1918 16 octombrie László Papp boxer maghiar n 1926 19 octombrie Alija Izetbegovici primul președinte al Bosniei și Herțegovina n 1925 21 octombrie Elliott Smith cântăreț american de muzică rock n 1969 27 octombrie Johnny Boyd pilot american n 1926 29 octombrie Franco Corelli tenor italian n 1921 31 octombrie Ioan Dan romancier și memorialist n 1922 Noiembrie 3 noiembrie Rasul Gamzatov poet rus n 1923 6 noiembrie Eduardo Palomo actor mexican n 1962 9 noiembrie Mario Merz artist italian n 1925 9 noiembrie Art Carney actor american n 1918 15 noiembrie Mohamed Choukri romancier marocan n 1935 19 noiembrie Života Panić general iugoslav n 1933 23 noiembrie Richard Dogbeh scriitor beninez n 1932 25 noiembrie Mircea Mihail Ghiorghiu artist plastic român n 1953 26 noiembrie Stefan Wul scriitor francez de science-fiction 29 noiembrie Béla Kis entomolog român n 1924 Decembrie 6 decembrie Haddis Alemayehu scriitor etiopian n 1910 7 decembrie Carl F H Henry teolog american n 1913 11 decembrie Ahmadou Kourouma scriitor ivorian n 1927 12 decembrie Heidar Aliev politician azer n 1923 14 decembrie Christian Bernadac scriitor francez n 1937 20 decembrie Grigore Grigoriu actor moldovean de film n 1941 31 decembrie Francesc Dalmau i Norat politician catalan n 1915 Dată necunoscută Abdul Qadir al-Badri prim-ministru al Libiei n 1921 Gheorghe Viziru jucător român de tenis n 1924 Iosif Naghiu dramaturg român n 1932 Gheorghe Șaru pictor român n 1920 Aurelian Stan inginer român n 1910 Dorina Tănăsescu actriță română n 1920 Alexandru Usatiuc-Bulgăr politician din Republica Moldova n 1915 Premii Nobel Fizică Alexei A Abrikosov Vitaly L Ginzburg Anthony J Leggett Chimie Peter Agre Roderick MacKinnon Medicină Paul C Lauterbur Sir Peter Mansfield Literatură John M Coetzee Pace Shirin Ebadi Anul 2014 MMXIV a fost un an al calendarului gregorian A fost desemnat Anul Internațional al Micilor Fermieri< ref> Anul Internațional al Cristalografiei Anul orașelor Umeå și Riga numite Capitale Europene ale Culturii Evenimente Ianuarie 1 ianuarie Letonia a adoptat oficial moneda euro devenind cea de-a 18 țară din Zona euro Grecia a preluat președinția Uniunii Europene Cetățenii români și bulgari au acces nerestricționat la piața muncii din Austria Belgia Malta Luxemburg Olanda Spania Marea Britanie Franța Germania Ridicarea restricțiilor pentru români și bulgari conform tratatului unional a stârnit un val de nemulțumire în rândul britanicilor 2 ianuarie Conform dezvăluirilor Academiei Regale Suedeze după cinci decenii timp în care nominalizările rămân secrete pe lista scurtă de șase candidați ai Premiului Nobel pentru Literatură în 1963 care în cele din urmă a fost acordat poetului grec Giorgos Seferis s-au aflat scriitorii Samuel Becket și Vladimir Nabokov 6 ianuarie Fostul premier Adrian Năstase PSD a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru luare de mită 6 ianuarie La aproximativ un an după ce un sarcofag a fost descoperit în Egipt arheologii l-au identificat ca aparținând faraonului Sobekhotep I Sarcofagul vechi de 3800 de ani a fost descoperit de arheologi americani și egipteni în situl Abydos din apropiere de Sohag 13 ianuarie Pelicula 12 ani de sclavie a câștigat Premiul Globul de Aur pentru cel mai bun film dramatic iar Țeapă în stil american Premiul Globul de Aur pentru cel mai bun film muzical comedie 20 ianuarie S-a produs Accidentul aviatic din Munții Apuseni soldat cu 2 morți și 5 răniți 22 ianuarie Oameni de știință de la Agenția Spațială Europeană și alte instituții au detectat pentru prima oară prezența vaporilor de apă în jurul asteroidului Ceres cel mai mare corp ceresc al centurii principale de asteroizi situată între orbitele planetelor Marte și Jupiter 24 ianuarie Foștii miniștri Zsolt Nagy UDMR și Tudor Chiuariu PNL au fost condamnați penal pentru abuz în serviciu la patru respectiv trei ani și șase luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei 26 ianuarie Administrația Națională de Meteorologie emite pentru prima dată în România codul roșu din cauza cantităților mari de zăpadă și a vitezei vântului pentru județele Buzău Brăila și Vrancea 28 ianuarie Mikola Azarov prim-ministru al Ucrainei a demisionat în urma protestelor de masă 30 ianuarie Fostul ministru Relu Fenechiu PNL a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru infracțiuni de corupție Februarie 6-16 februarie A 64-a ediție a festivalului internațional de film de la Berlin 7 februarie Ceremonia de deschidere a jocurilor olimpice de iarnă din 2014 desfășurate la Soci Rusia 9 februarie Într-un referendum național alegătorii elvețieni s-au pronunțat în proporție de 503% în favoarea limitării imigrației în masă 11 februarie Un avion militar C-130 Hercules care transporta 103 persoane s-a prăbușit în Algeria Echipele de intervenție deplasate la locul accidentului au găsit un supraviețuitor< ref> 19 februarie Forțele de ordine din Ucraina au început asaltul asupra Pieței Independenței cunoscută și sub numele de Maidan Mai multe corturi au fost incendiate și polițiștii au folosit tunuri cu apă 25 de oameni inclusiv 10 polițiști au murit și câteva sute au fost rănite în ultimele două zile 20 februarie Opoziția din Ucraina afirmă că peste 100 de manifestanți au fost împușcați mortal și 500 au fost răniți Președintele Viktor Ianukovici este de acord cu alegeri anticipate în 2014 20 februarie Un jaf armat are loc la o sucursală BRD din Bacău O angajată a fost rănită ușor 22 februarie Liderul de centru-stânga Matteo Renzi a depus jurământul ca prim-ministru al Italiei după ce a făcut presiuni asupra fostul premier Enrico Letta din aceeași formațiune politică să demisioneze 22 februarie Parlamentul ucrainean a decis demiterea președintelui Viktor Ianukovici și convocarea de alegeri prezidențiale anticipate pentru 25 mai 25 februarie Într-o conferință de presă ținută după Delegația Permanentă a PNL Crin Antonescu președintele PNL anunță destrămarea USL Decizia a fost luată pentru "încălcare repetată și flagrantă ajunsă la un prag inacceptabil a unor elemente ale înțelegerii politice la alcătuirea Guvernului de către primul-ministru Victor Ponta" 26 februarie Miniștrii liberali din guvern își prezintă demisiile Fostul președinte al PNL și membru fondator al partidului Călin Popescu Tăriceanu și-a prezentat demisia din PNL; Tăriceanu alături de alți șase liberali a votat împotriva ruperii USL în Delegația Permanentă a partidului 26 februarie Președintele Rusiei Vladimir Putin ordonă verificarea pregătirii pentru luptă a trupelor din centrul și vestul Rusiei și exerciții militare în apropiere de granița Ucrainei 27 februarie Telescopul Kepler descoperă 715 noi planete Martie 1 martie Camera superioară a parlamentului rus a aprobat propunerea președintelui Vladimir Putin de a trimite trupe în Crimeea 2 martie A 86-a ediție a Premiilor Oscar Pelicula 12 ani de sclavie obține Premiul Oscar pentru cel mai bun film Filmului italian La grande bellezza îi este decernat Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin Alfonso Cuarón câștigă Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor pentru filmul Gravity Matthew McConaughey obține Premiul Oscar pentru cel mai bun actor pentru filmul Dallas Buyers Club Cate Blanchett câștigă Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță pentru rolul ei în Blue Jasmine 4 martie Crin Antonescu demisionează din funcția de președinte al Senatului și cere demisia prim-ministrului Victor Ponta 5 martie Învestirea în funcție a cabinetului Ponta 3 6 martie La 70 km de Lisabona au fost găsite oase ale celui mai mare dinozaur carnivor care a trăit în Europa Torvosaurus gurneyi un animal de 10 metri lungime și probabil 4-5 tone greutate 8 martie Avionul Boeing 777 aparținând Malaysia Airlines care făcea legatura între Kuala Lumpur și Beijing cu 239 de persoane la bord a dispărut de pe radar deasupra Golfului Thailandei 11 martie Criza din Crimeea din 2014 Parlamentul din Crimeea a adoptat o declarație de independență față de Ucraina 12 martie Au loc 102 de percheziții domiciliare în 18 județe din România în cadrul Dosarului Mafia Cărnii Sute de tone de carne au fost retrase de pe piață sau distruse 16 martie Criza din Crimeea din 2014 În Crimeea are loc un referendum de consultare a populației cu privire la aderarea regiunii la Federația Rusă Peste 95% dintre participanții la referendum s-au pronunțat pentru aderarea peninsulei Crimeea la Rusia 17 martie Criza din Crimeea din 2014 Autoritățile separatiste din peninsula ucraineană au declarat "Republica Crimeea" și au cerut alipirea la Rusia 20 martie Criza din Crimeea din 2014 Uniunea Europeană Statele Unite și Japonia anunță sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la anexarea Crimeei 21 martie Criza din Crimeea din 2014 Camera superioară a Parlamentului rus a ratificat tratatul privind alipirea Crimeei la Rusia la o zi după ratificarea sa de către Camera inferioară sfidând comunitatea internațională care nu recunoaște acest acord 23 martie Primul tur al alegerilor locale din Franța 24 martie După 14 zile de la dispariția avionului Boeing 777 Malaysia Airlines pe baza analizei prin satelit prezentată de compania britanică Inmarsat guvernul malaezian a ajuns la concluzia că zborul MH370 s-a prăbușit în Oceanul Indian și nici un pasager nu a supraviețuit 30 martie Milionarul independent Andrej Kiska a fost ales președinte al Slovaciei 31 martie Victorie a opoziției de dreapta în alegerile locale din Franța Extrema dreaptă obține cel mai bun scor din istorie Parisul va fi condus în premieră de o femeie primar 31 martie Curtea Internațională de Justiție a Organizației Națiunilor Unite a stabilit că programul Japoniei de vânătoare de balene din Antarctica nu este științific ci comercial Conformându-se deciziei Japonia a revocat vânătoarea anuală de balene din Antarctica pentru prima dată de mai mult de 25 de ani Aprilie 1 aprilie O alertă de tsunami a fost lansată în Chile Peru Honduras și Ecuador după un seism de 82 care a lovit nordul Chile 3 aprilie Oamenii de știință de la NASA și de la Agenția Spațială Europeană au estimat că Enceladus un satelit a lui Saturn situată la 14 miliarde de kilometri de Pământ ar putea adăposti un ocean de apă lichidă sugerând că suprafața înghețată a satelitului ar putea fi un mediu proprice pentru microbi extraterești 5 aprilie Alegeri prezidențiale în Afganistan Este prima trecere a puterii de la un președinte afgan democratic ales la un altul Pentru acest vot are loc în întreaga țară cea mai mare operațiune militară de la căderea regimului talibanilor în 2001 5 aprilie Marele premiu al Salonului Internațional al Invențiilor Tehnicilor și Produselor Noi de la Geneva a fost obținut de compania elvețiană IREWIND SA pentru OnAirCamera tehnologie creată de o echipă de cercetători români în cadrul Centrului Est-European pentru Cercetare Aplicativă Interdisciplinară CEECAI 6 aprilie Alegeri parlamentare în Ungaria Partidul conservator Fidesz al premierului ungar Viktor Orban acuzat constant de derive antidemocratice în ultimii 4 ani de când se află la putere a câștigat detașat obținând 4461% din voturile exprimate 10 aprilie Un grup de deputați ruși au cerut deschiderea unei anchete penale împotriva fostului președinte sovietic Mihail Gorbaciov pentru dezmembrarea URSS în 1991 și responsabilitatea care îi revine în urma acelor evenimente în actuala criză din Ucraina 13 aprilie Guvernul ucrainean a anunțat că o "operațiune antiteroristă a început la Slaviansk" oraș din estul Ucrainei unde militanți pro-ruși înarmați au ocupat clădiri ale poliției și serviciilor de securitate Intervenția forțelor speciale ucrainene s-a soldat cu morți și răniți de ambele părți 16 aprilie Agenția de știri Yonhap raportează ca Paza de Coastă a Republicii Coreea a fost trimisă pentru a salva un feribot cu 476 de pasageri la bord care s-a scufundat în largul coastei de sud-est a Coreei de Sud Cel puțin 183 persoane au murit iar alte 119 sunt date dispărute 17 aprilie O echipă de cercetători americani a reușit să cloneze pentru prima dată în istorie celule prelevate de la doi adulți pentru a crea embrioni Evoluția acestora a fost stopată embrionii fiind folosiți doar pentru țesutul astfel obținut compatibil 100% cu ADN-ul donatorului pentru a trata diferite boli 17 aprilie NASA a anunțat descoperirea planetei Kepler-186f aflată la 500 ani-lumină de Pământ care se aseamănă foarte mult cu planeta noastră ca dimensiune și ca plasament în jurul stelei de care aparține 17 aprilie La alegerile prezidențiale din Algeria președintele în exercițiu Abdelaziz Bouteflika este ales pentru al patrulea mandat 17 aprilie Președintele Rusiei Vladimir Putin a recunoscut pentru prima dată că forțele armate ruse erau prezente în Crimeea la referendumul din martie care a permis alipirea peninsulei ucrainene la Rusia 22 aprilie Statele Unite au decis trimiterea a aproximativ 600 de militari americani în Polonia și în țările baltice pentru exerciții militare menite să demonstreze solidaritatea țărilor NATO în contextul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei ucrainene 23 aprilie Viceprim-ministru al Ucrainei Vitali Yarema a anunțat că militanții pro-ruși vor fi vizați în patru orașe din est Kramatorsk Sloviansk Donetsk și Luhansk deoarece aceștia refuză să elibereze clădiri guvernamentale pe care le-au sechestrat anterior sfidând acordul internațional de la Geneva 24 aprilie Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Statele Unite de a fi în spatele revoltelor politice din Ucraina și a spus că Rusia va răspunde în cazul în care interesele sale sunt atacate[ Ukraine forces kill up to five rebels Russia starts drill near border Reuters] "Ukraine forces kill up to five rebels Russia starts drill near border"< ref> 27 aprilie Ziua celor patru papi papii Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea au fost declarați sfinți de papa Francisc în prima canonizare a unor papi din 1954 La ceremonie a participat și papa emerit Benedict al XVI-lea 30 aprilie Sultanul Bruneiului a anunțat un nou cod penal islamist care ar putea include ca pedepse lapidarea amputarea și flagelarea Mai 2 mai Se înregistrează cele mai puternice violențe de la schimbarea puterii de la Kiev o zi marcată de moartea a peste 50 de persoane 42 la Odesa și zece într-un asalt al armatei la Slaviansk 5 mai Militanții Boko Haram au ucis aproximativ 300 persoane în cursul unui atac de noapte în orașele Gamboru și Ngala Nigeria< ref> 7 mai Alegerile din Africa de Sud au fost câștigate de Congresul Național African formațiune de stânga care a obținut 621% din voturi 9 mai Vladimir Putin efectuează prima vizită în Crimeea Au loc confruntări armate violente la Mariupol în est soldate cu peste 30 de morți potrivit Kievului 10 mai A avut loc cea de-a 59-a finală a Concursului Muzical Eurovision 2014 în Danemarca câștigată de Conchita Wurst din Austria România reprezentată de Paula Seling și Ovi cu melodia Miracol a ocupat locul 12 11 mai Regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina spun un "da" masiv peste 89% dintre votanți în cadrul referendumului separatist 13 mai În vestul Turciei are loc o explozie produsă într-o mină de cărbune în care au murit peste 280 de persoane 14-25 mai Al 67-lea festival de film de la Cannes Franța Pelicula "Somnul de iarna regizată de turcul Nuri Bilghe Ceylan a câștigat Palme d'Or 17 mai BBC anunță că paleontologii au descoperit în Patagonia Argentina fosilele celui mai mare dinozaur care a existat vreodata pe Terra Noua descoperire Argentinosaurus avea o greutatea totală estimată la 77 de tone lungimea de la cap la vârful cozii de 40 de metri și o înălțime de circa 20 de metri 17 mai Echipa feminină de gimnastică a României a câștigat medalia de aur la Campionatul European de la Sofia Cea de argint a revenit Marii Britanii iar medalia de bronz Rusiei Este cea de-a șaptea medalie de aur europeană din palmaresul gimnasticii feminine românești 18 mai Elvețienii au respins prin referendum introducerea unui salariu minim unic în țară de aproximativ 3300 de euro În cazul în care ar fi fost aprobat ar fi devenit cel mai mare salariu minim din lume potrivit primelor proiecții publicate de institutul GFSbern Elveția nu are nici un salariu minim stipulat prin lege dar aproximativ 90% din muncitorii elvețieni câștigă peste 4000 de franci 3280 euro pe lună 21 mai Fostul președinte al Egiptului Hosni Mubarak este condamnat la trei ani de închisoare pentru deturnare de fonduri 22 mai Șeful forțelor armate terestre din Thailanda generalul Prayut Chan-O-Cha a anunțat o lovitură de stat într-o declarație televizată după șapte luni de criză politică Generalul care a declarat legea marțială cu două zile în urmă a invocat violențele din țară care s-au soldat cu 28 de morți de la începutul crizei în toamnă 23 mai Cercetările au arătat că Meteoritul de la Celiabinsk a reprezentat rămășițele unui asteroid care s-a ciocnit cu un alt asteroid cu 290 milioane ani înainte de a intra în atmosfera Pământului deasupra Rusiei în luna februarie 2013 22-25 mai Alegerile din 2014 pentru Parlamentul European Alianța PSD-UNPR-PC a obținut 3760% PNL 15% PDL 1223% Mircea Diaconu 681% UDMR 63% iar PMP 62% din voturi 25 mai Alegeri prezidențiale din Ucraina sunt câștigate de omul de afaceri Petro Poroșenko din primul tur de scrutin 25 mai Dalia Grybauskaitė a obținut în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Lituania 5787% din sufragii și un nou mandat de 5 ani 25-26 mai Vizita papei Francisc la Betleem și Ierusalim unde a semnat o declarație comună cu patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului la împlinirea a 50 de ani de la întâlnirea dintre papa Paul al VI-lea și patriarhul Athenagoras 30 mai-8 iunie Festivalul Internațional de Film Transilvania 2014 Iunie 2 iunie Regele Juan Carlos I al Spaniei a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său Felipe Prinț de Asturia 2 iunie Telangana a devenit oficial cel de-al 29-lea stat al Indiei 6 iunie Lideri mondiali au călătorit în Normandia Franța pentru a comemora 70 de ani de la Ziua Z prima zi a invaziei aliaților occidentali din Normandia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial 7 iunie După 36 de ani de la singurul succes românesc în turneul feminin de la Roland Garros când Virginia Ruzici a învins-o în două seturi 6-2 6-2 pe Mima Jausovec Simona Halep joacă în finală însă este învinsă de Maria Șarapova cu scorul de 6–4 6–75–7 6–4 12 iunie La São Paulo a avut loc ceremonia de deschidere a Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia 13 iunie Hackerul român Guccifer este inculpat în lipsă într-un tribunal federal din statul american Virginia de spargerea e-mail-urilor oficialilor guvernamentali americani și a membrilor familiei acestora 14 iunie Un avion militar ucrainean este doborât de insurgenții pro-ruși la Lugansk în estul Ucrainei 16 iunie Michael Schumacher se trezește din comă Acesta s-a accidentat la cap în stațiunea Meribel din Alpii francezi Acesta era în comă din 29 decembrie 2013 19 iunie Prințul Felipe singurul fiu al regelui Juan Carlos I și fost Prinț de Asturia a urcat pe tronul Spaniei sub numele de regele Felipe al VI-lea 24 iunie Emirul din Qatar Tamim bin Hamad Al Thani se oferă să investeasca 22 miliarde de euro pentru transformarea unei faimoase arene pentru lupte cu tauri din Barcelona La Monumental în cea mai mare moschee din Europa 25 iunie Ambele camere ale Parlamentului României au adoptat cu 344 voturi pentru 17 abțineri și niciun vot împotrivă declarația prin care se solicită demisia de onoare a președintelui Traian Băsescu în urma scandalului de corupție în care au fost implicați membri ai familiei sale 27 iunie Oamenii de știință au identificat o nouă specie de "șoarece elefant" numit Macroscelides micus Este a treia specie nouă descoperită în ultimul deceniu și cel mai mic membru dintre cele 19 familii de sengi ale ordinului Macroscelidea Speciile din ordinul Macroscelidea nu sunt înrudite cu familia Soricidae ci sunt animale insectivore mai apropiate genetic de elefant porc furnicar sau lamantin 28 iunie Klaus Iohannis a fost ales președinte al PNL 28 iunie La Sarajevo s-au comemorat 100 de ani de la asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei eveniment care a dus la izbucnirea Primului Război Mondial Iulie 1 iulie Italia a preluat de la Grecia președinția Uniunii Europene 1 iulie Social democratul german Martin Schulz este reales președinte al Parlamentului European pentru încă un mandat de doi ani și jumătate 1 iulie Fostul președinte al Franței Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare pentru corupție activă și trafic de influență 4 iulie Parlamentul rus a aprobat anularea a 90% din datoria istorică evaluată la 352 miliarde de dolari pe care Cuba o are față de Moscova din perioada sovietică și rambursarea restului sumei aproximativ 35 miliarde de dolari în decurs de 10 ani 7 iulie Specia preistorică Pelagornis sandersi este considerată cea mai mare pasăre zburătoare descoperită până în prezent 8 iulie Cabinetul israelian a autorizat mobilizarea a aproximativ 40000 de rezerviști în perspectiva unei posibile ofensive terestre în Fâșia Gaza Începutul Operațiunii Protecția graniței a forțelor de apărare israeliene 8 iulie Brazilia a pierdut cu un scor istoric de 1-7 împotriva Germaniei în semifinalele Campionatului Mondial de Fotbal 10 iulie Numărul morților în Operațiunea Protecția graniței a ajuns la 80 13 iulie Germania câștigă Campionatul Mondial de Fotbal 2014 15 iulie Jean-Claude Juncker a fost ales cu o majoritate de 422 de voturi din 751 în funcția de președinte al Comisiei Europene urmând să-și înceapă mandatul la 1 noiembrie 2014 15 iulie Un tren deraiază la Metroul din Moscova omorând 21 de oameni și rănind alți 100 dintre care 50 grav 17 iulie Un avion Boeing 777 al Malaysia Airlines se prăbușește în Ucraina la 50 km de granița cu Rusia Au murit 298 de oameni dintre care 283 erau pasageri și 15 făceau parte din echipajul avionului 17 iulie O declarație oficială a Guvernului din Israel anunță că primul ministru Benjamin Netanyahu a ordonat Armatei să înceapă o ofensivă terestră în Gaza 18 iulie Președintele american Barack Obama a declarat într-o conferință de presă susținută la Casa Albă că prăbușirea zborului MH17 a fost provocată de o rachetă lansată din teritoriul controlat de separatiști pro-ruși susținuți de Moscova 23 iulie Două avioane de vânătoare ucrainene Suhoi Su-25 au fost doborâte de separatiștii pro-ruși în Savur Mogila 23 iulie Zborul 222 TransAsia Airways s-a prăbușit în Taiwan În accident și-au pierdut viața toate cele 48 de persoane aflate la bord 24 iulie Zborul 5017 al Air Algérie s-a prăbușit și a dispărut de pe radar când se afla deasupra deșertului Sahara Cei 116 oameni aflați la bord au murit 24 iulie Fuad Masum a devenit cel de-al 7-lea președinte al Republicii Iraq 24 iulie Reuven Rivlin a devenit cel de-al 10-lea președinte al statului Israel 24 iulie Arseni Iațeniuk și-a dat demisia din funcția de prim-ministru al Ucrainei 24 iulie La Sloveansk a fost descoperită o groapă comună cu cadavrele unor persoane torturate și ucise de separatiștii pro-ruși 27 iulie Armata israeliană a anunțat încetarea armistițiului umanitar și reluarea operațiunilor militare în Fâșia Gaza ca răspuns la "tiruri constante de rachete efectuate de către Hamas" Potrivit unui ultim bilanț conflictul a provocat moartea a 1049 de palestinieni marea majoritate civili Alți aproximativ 6000 au fost răniți De partea israeliană 43 de militari au fost uciși dar și doi civili și un muncitor thailandez August 3 august Echipa națională de handbal feminin "Under 18" a României a câștigat Campionatul Mondial din Macedonia după ce a învins în finală reprezentativa Germaniei cu scorul de 32-21 3 august Un cutremur cu magnitudinea de 61 a avut loc în Yunnan China Au murit cel puțin 589 de oameni și peste 2400 au fost răniți 5 august Cercetătorul japonez Yoshiki Sasai în vârstă de 52 de ani s-a sinucis după discreditarea unor rezultate experimentale pe care el le-a supravegheat cu privire la celulele stem 6 august Sonda spațială Rosetta a Agenției Spațiale Europene a ajuns la 67P Ciuriumov-Gherasimenko devenind primul obiect artificial care orbitează în jurul unei comete 8 august Curtea de Apel București l-a condamnat pe fostul senator Dan Voiculescu la zece ani de închisoare pentru spălare de bani în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare 8 august Statele Unite au bombardat pozițiile de artilerie ale Statului Islamic din Irak care amenințau personalul american din Erbil în Kurdistanul irakian 8 august Nigeria devine cea de-a treia națiune africană care declară stare de urgență din cauza epidemiei virusului Ebola 10 august Un avion de pasageri Iran-140 Sepahan Air s-a prăbușit la scurt timp după decolare în apropierea aeroportului din Teheran Cel puțin 38 de oameni din cei 48 aflați la bord au murit în accident 10 august Actualul prim-ministru al Turciei Recep Tayyip Erdoğan candidatul Partidului pentru Dreptate și Dezvoltare AKP a câștigat alegerile prezidențiale din Turcia din primul tur devenind primul șef al statului ales prin vot direct 12 august Numărul deceselor din cauza virusului Ebola a trecut de 1000 Are loc primul deces în Europa cauzat de acest virus un preot spaniol adus la Madrid pentru tratamentul cu ZMapp un tratament experimental 12 august Medalia Fields "Premiul Nobel" al matematicii a fost atribuită pentru prima dată unei femei o americană de origine iraniană profesoară la Universitatea Stanford Maryam Mirzakhani 13 august Onufrie Berezovski mitropolit al Cernăuților și Bucovinei a fost ales întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei 15 august Forțele ucrainene au deschis focul asupra unui convoi de 23 de transportoare de vehicule blindate camioane cu benzină și alte vehicule militare rusești "distrugand cea mai mare parte" a blindatelor Convoiul trecuse granița Ucrainei în seara zilei de 14 august pe la un post de frontieră controlat de separatiștii proruși 16 august Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice pentru tineret de la Nanjing China 20 august Alunecările de teren survenite din cauza ploilor torențiale în orașul japonez Hiroshima s-au soldat cu 63 de morți iar 25 de persoane sunt în continuare date dispărute 21 august Tribunalul Ilfov a decis să-l elibereze condiționat pe fostul premier Adrian Nastase din penitenciarul Jilava după ce acesta a executat o treime din pedeapsă 22 august Pentru prima dată în România a fost confirmată boala limbii albastre care afectează vacile și oile Focarele au fost confirmate în județul Buzău Boala limbii albastre este o maladie infecțioasă foarte gravă transmisă prin mușcătura unor țânțari dintr-o specie provenită din Africa 22 august Convoaiele cu ajutoare din Rusia au intrat în estul Ucrainei fără permisiunea din partea guvernului ucrainean ceea ce a dus condamnare din partea SUA UE NATO și a determinat ONU să organizeze o ședință de urgență pentru a discuta despre această acțiune Nici o altă țară nu a trimis ajutoare umanitare în regiune 25 august Premierul francez Manuel Valls a prezentat demisia guvernului Demisia survine la nici cinci luni de la formarea sa după înfrângerea istorică a socialiștilor la alegerile municipale din luna martie 26 august Mișcarea palestiniană Hamas și Israelul au ajuns la un acord de încetare a focului permanent pentru a pune capăt unui război ce durează de 50 de zile 27 august În urma întrevederii dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Petro Poroșenko la Minsk președintele Poroșenko anunță că va fi pregătit un plan pentru încetarea focului cât mai curând posibil în estul Ucrainei 28 august Forțele Armate ale Ucrainei susțin că separatiștii pro-ruși susținuți de tancuri și transportoare blindate ale Forțelor Armate Ruse luptă pe două fronturi Un înalt oficial NATO a declarat că în Ucraina luptă în acest moment peste 1000 de militari ruși< ref> 28 august La București are loc a 8-a ediție a Congresului European de Filosofie Analitică organizat de Universitatea din București Congresul va dura 6 zile timp în care peste trei sute de filosofi se vor reuni pentru a participa la unul dintre cele mai importante evenimente mondiale din domeniul filosofiei 31 august Parlamentul Chinei decide că Hong Kongul nu poate organiza alegeri democratice pentru funcția de lider al regiunii autonome în 2017 Pentru acest post vor fi propuse două sau trei persoane care mai întâi vor trebuie să obțină votul majoritar în cadrul unui comitet special numit de autoritățile chineze Septembrie 5 septembrie Guvernul din Ucraina și rebelii pro-ruși au ajuns la un acord pentru încetarea focului în estul țării 8 septembrie Marin Čilić din Croația îl învinge pe japonezul Kei Nishikori în finala de simplu masculin de la US Open Este prima victorie într-un turneu de Grand Slam pentru Čilić și este pentru prima dată din 1998 când au existat opt câștigători diferiți ale marilor finale de simplu Grand Slam 14 septembrie Alegerile generale din Suedia au fost câștigate cu 3101% de Partidul Social Democrat Suedez Partidul Moderat a obținut 2333% din voturi și Democrații Suedezi 1286% 15 septembrie Societatea Ornitologică Română anunță că o populație de boa de nisip Eryx jaculus a fost descoperită recent în Lunca Dunării după 80 de ani de când această specie nu a mai fost văzută în viață în România 15-23 septembrie La Amman se desfășoară a treisprezecea sesiune plenară a Comisiei Mixte de Dialog Teologic Catolic-Ortodox 18 septembrie Telescopul Hubble a descoperit o gaură neagră supermasivă în cea mai mică galaxie identificată până acum galaxia pitică M60-UCD1 18 septembrie Scoția a votat împotriva independenței de Marea Britanie referendumul pentru independența Scoției 553% dintre votanți au spus "Nu" la întrebarea Ar trebui ca Scoția să fie o țară independentă? față de 447% care au spus "Da" 19 septembrie Franța a lansat primele sale lovituri aeriene în nord-estul Irakului distrugând "un depozit logistic" al jihadiștilor din Statul Islamic 22 septembrie Vehiculul spațial american MAVEN prima sondă a cărei misiune este să descopere misterul dispariției unei mari părți a atmosferei planetei Marte într-un trecut îndepărtat a reușit să se înscrie pe orbita planetei roșii 23 septembrie O coaliție condusă de Statele Unite lansează raiduri în Siria asupra pozițiilor grupărilor Statul Islamic și al-Qaida 23 septembrie Conform bilanțului ONU prezentat la Geneva în fața Consiliului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului conflictul din Ucraina a făcut 3245 de morți 27 septembrie Bilanțul oficial al deceselor de la izbucnirea virusului Ebola ajunge la 3000 anunță Organizația Mondială a Sănătății care avertizează că cifrele oficiale "subestimează cu mult amploarea reală a epidemiei" Octombrie 5 octombrie Alegeri generale în Brazilia 8 octombrie Președintele kenyan Uhuru Kenyatta a devenit primul șef de stat care compare în fața Curții Penale Internaționale pentru o audiere înainte de procesul în care este judecat pentru crime împotriva umanității 9 octombrie Serghei Aksionov unul din artizanii alipirii peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia în luna martie a fost ales în unanimitate președinte al republicii Crimeea de către parlamentari locali pentru un mandat de cinci ani 10 octombrie Kim Jong-un lider al Coreei de Nord nu și-a făcut apariția la evenimentul care a marcat a 69-a aniversare de la fondarea Partidului Muncitorilor din Coreea sporind speculațiile cu privire la absența sa publică îndelungată 10 octombrie Cel mai recent bilanț al Organizației Mondiale a Sănătății anunță că pragul de 4000 de decese cauzate de febra hemoragică Ebola a fost depășit 14 octombrie Viscolul și avalanșa care au afectat partea nepaleză a masivului Himalaya au provocat moartea a 40 de alpiniști străini și ghizi nepalezi 19 octombrie Cometa Siding Spring din Norul lui Oort a trecut la o distanță de 135895 kilometri de Marte cu o viteză de 56 km s Următoarea întoarcere a cometei în sistemul solar va avea loc peste un milion de ani 21 octombrie Arheologi români au scos la lumină la Curtea Domnească din Târgoviște două morminte vechi mai multe monede și câteva fragmente de podoabe care datează dinainte de anul 1400 Această descoperire arată că cetatea este mult mai veche decât se credea inițial; specialiștii spun că în zonă a existat o altă biserică ridicată în jurul anului 1300 sau chiar mai demult 21 octombrie Cel mai puternic laser din Europa și al doilea laser din lume a fost inaugurat la Institutului Național de Fizică a Laserilor Plasmei și Radiației de la Măgurele 22 octombrie Un bărbat a deschis focul asupra unui militar la Memorialul național de război iar ulterior cel puțin 20 de focuri de armă au fost trase în Parlamentul Canadei incidentele soldându-se cu moartea atacatorului și a unui militar 29 octombrie Noua Zeelandă va organiza un referendum cu privire la drapelul său național în 2016 30 octombrie Suedia recunoaște oficial Palestina ca stat suveran Israelul și-a chemat acasă ambasadorul din Suedia 31 octombrie Organizația Mondială a Sănătății anunță că epidemia de Ebola a ucis până în prezent 4951 de persoane din cele 13567 de cazuri confirmate în opt țări 31 octombrie Australia și Statele Unite ale Americii ridică sancțiunile împotriva statului Fiji după recentele alegeri democratice 31 octombrie Blaise Compaoré demisionează din funcția de președinte al Burkina Faso după 27 de ani la conducerea țării în urma unei mișcări populare de protest fără precedent Șeful statului major al armatei generalul Honoré Traoré a anunțat într-un comunicat că își va asuma responsabilitățile de șef al statului Noiembrie 2 noiembrie Primul tur al alegerilor prezidențiale din România Pentru turul al doilea s-au calificat Victor Ponta susținut de alianța PSD–UNPR–PC care a obținut 4044% din voturile exprimate și Klaus Iohannis susținut de ACL care a obținut 3037% Prezența la vot a fost de 5317% 3 noiembrie Turnul One World Trade Center din New York a fost inaugurat la 13 ani de la atentatele din 11 septembrie 4 noiembrie Poliția federală mexicană a arestat un primar și pe soția acestuia acuzați că ar fi ordonat răpirea și uciderea a 43 de studenți în Iguala Guerrero< ref> 9 noiembrie Referendumul pentru autodeterminarea Cataloniei 807% dintre participanți au votat în favoarea independenței rezultate provizorii Consultarea este simbolică fără valoare legală organizată în pofida faptului că a fost interzisă la solicitarea autorităților de la Madrid 12 noiembrie Sonda europeană Rosetta a lansat modulul Philae spre cometa 67P Ciuriumov-Gherasimenko aflată la o distanță de 22 de kilometri 16 noiembrie Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România Klaus Iohannis a obținut 5443% din voturi iar Victor Ponta 4556% Prezența la vot a fost de 6410% La secțiile de votare din străinătate zeci de mii de români nu au putut să voteze din cauza proastei organizări a alegerilor 18 noiembrie UNESCO declară Monumentul Rizal din Manila Machu Picchu din Peru Drumul lui Iacob din Spania și Arhipeleagul Dampier din Australia ca Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO în pericol 19 noiembrie Organizația Mondială a Sănătății anunță că epidemia de Ebola a ucis până în prezent 5420 de persoane din cele 15145 de cazuri confirmate în opt țări OMS estimează că cifrele acestor bilanțuri sunt subestimate 20 noiembrie Republica Moldova Vizita în Republica Moldova a președintelui ucrainean Petro Poroșenko și a celui polonez Bronisław Komorowski Într-o serie de întrevederi cu președintele moldovean Nicolae Timofti cu președintele parlamentului moldovean Igor Corman și cu premierul moldovean Iurie Leancă s-a lansat inițiativa de constituire a unei platforme parlamentare de dialog în formatul Republica Moldova-Ucraina-Polonia 29-30 noiembrie Vizita papei Francisc la Patriarhia Ecumenică de sărbătoarea sfântului Andrei 30 noiembrie Alegeri legislative în Republica Moldova Decembrie 5 decembrie NASA a anunțat lansarea cu succes a capsulei Orion fără echipaj uman în jurul Pământului Capsula a fost construită pentru a transporta într-un viitor astronauți către un asteroid sau spre planeta Marte Zborul a durat 4 ore și 24 de minute și capsula a amerizat în apele Pacificului 9 decembrie Senatul american a făcut public un raport care critică puternic faptul că CIA a folosit tortura împotriva persoanelor deținute după atentatele de la 11 septembrie 2001 Conform unui raport parlamentar european publicat în 2007 baze secrete ale CIA ar fi existat și în Polonia România și Lituania 10 decembrie Charlene Prințesă de Monaco soția lui Albert al II-lea Prinț de Monaco a născut gemenii Jacques și Gabriella Jacques va deveni moștenitorul aparent în linia de succesiune la tronul din Monaco 10 decembrie Miliardarul rus Alisher Usmanov care a cumpărat la licitație medalia Nobel a geneticianului și biochimistului american James Watson acordată în 1962 declară că o va dona înapoi lui Watson și că a dorit ca prin gestul lui să aducă un omagiu oamenilor de știință și să sprijine științele 13 decembrie Congresul american a adoptat definitiv legea ce autorizează noi sancțiuni împotriva Rusiei și o majorare a ajutorului militar inclusiv letal acordat Ucrainei 13 decembrie Conform bilanțului publicat de Oficiul Națiunilor Unite pentru ajutor umanitar OCHA conflictul din estul Ucrainei a cauzat moartea a 4634 de persoane de la debutul său la jumătatea lunii aprilie inclusiv cele 298 de victime ale accidentului avionului companiei Malaysian Airlines pe 17 iulie 14 decembrie Partidul Liberal Democrat din Japonia a obținut 291 din cele 475 mandate în camera inferioară a parlamentului nipon iar împreună cu aliatul său centrist Noul Komeito vor deține 326 de locuri 15 decembrie Un islamist radical înarmat a sechestrat circa 15 persoane într-o cafenea din orașul australian Sydney A fost ucis 16 ore mai târziu în urma asaltului lansat de forțele de ordine în timpul operațiunii pierzându-și viața de asemenea doi ostatici iar alte patru persoane au fost rănite 15 decembrie Un elicopter SMURD s-a prăbușit în Lacul Siutghiol din județul Constanța Toti membrii echipajului patru persoane au decedat 18 decembrie După ce Klaus Iohannis și-a depus mandatul de lider al PNL Biroul Politic Național a ales-o pe Alina Gorghiu președinte al partidului cu 48 de voturi Contra-candidatul ei Ludovic Orban a obținut 27 de voturi 18 decembrie India a lansat cu succes cea mai mare rachetă din istoria sa spațială concepută pentru a transporta sateliți de comunicație de mari dimensiuni 18 decembrie Ziarul Le Monde împlinește 70 de ani de la prima sa apariție 21 decembrie Președintele Klaus Iohannis a depus juramântul de învestire în ședința solemnă a Senatului și Camerei Deputaților Ulterior la Palatul Cotroceni a avut loc ceremonia de predare-primire a funcției de președinte între Traian Băsescu și Klaus Iohannis 24 decembrie România Cel mai cald Ajun de Crăciun din ultimii 50 de ani cu temperaturi ridicate în întreaga țară în unele locuri atingându-se 20 grade Celsius Două zile mai târziu 31 de județe erau sub cod galben de ninsori și precipitații mixte 26 decembrie Organizația Mondială a Sănătății anunță că epidemia de Ebola a ucis până în prezent cel puțin 7708 de persoane în lumea întreagă 28 decembrie Un avion de tip Airbus A320-200 aparținând companiei indonesiene low-cost AirAsia cu 162 de persoane la bord 157 de indonezieni 3 sud-coreeni 1 malaezian și 1 singaporez a dispărut între Indonezia și Singapore 31 decembrie România Cea mai geroasă noapte de Revelion din ultimii 50 de ani cu temperaturi de sub -25 de grade Celsius 31 decembrie Italia Președintele Giorgio Napolitano în vârstă de 89 de ani a anunțat în discursul de sfârșit de an apropiata sa demisie decizie justificată prin vârsta sa înaintată Aniversări Comemorări 6 iunie 70 de ani de la Debarcarea din Norvegia 28 iunie 100 de ani de la Atentatul de la Sarajevo 28 iulie 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial 22 decembrie 25 de ani de la Revoluția Română din 1989 Nașteri 20 februarie Prințesa Leonore Ducesă de Gotland nepoata regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei 10 decembrie Prințul Jacques Honoré Rainier Marchiz de Baux fiul prințului Albert al II-lea de Monaco Principesa Gabriella Contesă de Carladès fiica prințului Albert al II-lea Decese Ianuarie 1 ianuarie Josep Seguer fotbalist spaniol n 1923 1 ianuarie Traian T Coșovei poet român n 1954 4 ianuarie Bill Abington politician american n 1921 5 ianuarie Brian Hart pilot englez de Formula 1 n 1936 5 ianuarie Eusébio fotbalist portughez n 1942 5 ianuarie Alma Muriel actriță mexicană n 1951 7 ianuarie Emiel Pauwels atlet belgian n 1918 9 ianuarie Dale T Mortensen economist american laureat Nobel n 1939 9 ianuarie Amiri Baraka scriitor și critic muzical afroamerican n 1934 11 ianuarie Ariel Șaron general și politician israelian a fost cel de-al 11-lea prim ministru al Israelului între anii 2001-2006 n 1928 13 ianuarie Mihai Fotino actor român n 1930 16 ianuarie Hiroo Onoda soldat japonez n 1922 18 ianuarie Kathryn Abbe fotograf american n 1919 20 ianuarie Wistin Abela politician maltez n 1933 20 ianuarie Claudio Abbado muzician și dirijor italian n 1933 20 ianuarie Adrian Iovan pilot român n 1959 21 ianuarie Georgi Slavkov fotbalist internațional bulgar n 1958 21 ianuarie Tony Crook pilot englez de Formula 1 n 1920 24 ianuarie Șulamit Aloni politician israelian n 1928 26 ianuarie Cicerone Ionițoiu activist civic și memorialist român n 1924 26 ianuarie José Emilio Pacheco poet mexican n 1939 27 ianuarie Pete Seeger Muzician compozitor activist prezentator de televiziune n 1919 31 ianuarie Mărioara Murărescu realizatoare tv n 1947 Februarie 1 februarie Luis Aragones jucător și antrenor spaniol de fotbal; câștigător al Campionatului European de Fotbal 2008 cu Spania n 1938 1 februarie Maximilian Schell actor austriac n 1930 2 februarie Philip Seymour Hoffman actor american și regizor n 1967 3 februarie Mircea Grosaru deputat român n 1952 6 februarie Maxine Kumin scriitoare americană n 1925 8 februarie Maicon Pereira de Oliveira jucător brazilian n 1988 10 februarie Shirley Temple actriță americană și politician n 1928 12 februarie Sid Caesar actor evreu-american de film și TV n 1922 18 februarie Ruxandra Sireteanu actriță actriță română n 1943 18 februarie Nelson Frazier Jr wrestler profesionist și actor n 1972 20 februarie Ihor Kostenko activist ucrainean n 1991 23 februarie Carla Accardi pictor italian n 1924 23 februarie Alice Herz-Sommer supraviețuitoare a Holocaustului n 1903 24 februarie Nicolae Herlea bariton român n 1927 24 februarie Harold Ramis actor și regizor american n 1944 25 februarie Paco de Lucía muzician spaniol n 1947 25 februarie Emil Simon dirijor și compozitor român n 1936 26 februarie Sorel Etrog sculptor evreu n 1933 27 februarie Aaron Allston designer american de jocuri n 1960 28 februarie Valentin Dânga compozitor moldovean n 1951 Martie 4 martie Elaine Kellett-Bowman politician britanic n 1924 5 martie Nana Abdullahi Judecător și avocat nigerian În 2010 n 1960 6 martie Joe Abbey jucător de fotbal american n 1925 8 martie Alan Rodgers scriitor american de ă n 1959 9 martie Rafael Aburto arhitect spaniol n 1913 11 martie Doru Tureanu sportiv român hochei pe gheață n 1954 12 martie Cecil Abbott Comisarul de politie New South Wales din Australia 30 decembrie 1981- 7 august 1984 n 1924 12 martie Florin Șlapac poet român n 1952 13 martie Aureliu Manea regizor de teatru român n 1945 13 martie Ahmad Tejan Kabbah președinte al statului Sierra Leone între anii 1996-1997 și 1998-2007 n 1932 14 martie Roger Leir medic american n 1934 15 martie Reșat Amet erou care a militat pentru cauza etnicilor tătari crimeeni n 1975 15 martie Sorin Ioan general român n 1954 15 martie Scott Asheton muzician american membru al formației The Stooges n 1949 18 martie Catherine Obianuju Acholonu scriitor nigerian n 1951 18 martie Lucius Shepard scriitor american n 1943 18 martie Dokka Umarov militant islamist cecen n 1964 19 martie Ernest Mühlen membru al Parlamentului European în perioada 1984-1989 din partea Luxemburgului n 1926 19 martie Fred Phelps pastor american n 1929 20 martie Hilderaldo Bellini fotbalist brazilian n 1930 23 martie Adolfo Suárez premier al Spaniei între anii 1976-1981 n 1932 27 martie Augustin Deleanu fotbalist român n 1944 30 martie Muhammadu Kudu Abubakar numit Etsu Conducător din Agaie Emiratul un stat tradițional cu sediul în Agaie în Niger stat Nigeria la 30 aprilie 2004 n 1925 Aprilie 1 aprilie Dumitru Chepețan interpret de muzică populară românească n 1929 1 aprilie Jacques Le Goff medievist francez n 1924 3 aprilie Andrei Bodiu poet român n 1965 3 aprilie Michael Prinț al Prusiei n 1940 4 aprilie Miruna Boruzescu costumieră română n 1945 6 aprilie Domenico Mennitti politician italian n 1939 6 aprilie Mickey Rooney actor american n 1920 8 aprilie The Ultimate Warrior wrestler american n 1959 8 aprilie Ghiță Licu handbalist român medaliat olimpic cu argint n 1945 9 aprilie Gherasim Cristea episcop român n 1914 14 aprilie Armando Peraza muzician cubanez n 1924 15 aprilie Nina Cassian poetă eseistă și traducătoare română n 1924 17 aprilie Gabriel García Márquez scriitor columbian laureat Nobel n 1927 19 aprilie Diomid Gherman academician moldovean n 1928 21 aprilie Edmund Abel inginer și inventator american n 1921 24 aprilie Tadeusz Różewicz dramaturg polonez n 1921 25 aprilie Tito Vilanova fotbalist și antrenor spaniol n 1968 26 aprilie Petre Bokor regizor român n 1940 27 aprilie Vasco Graça Moura politician portughez n 1942 27 aprilie Vujadin Boškov fotbalist și antrenor de fotbal sârb n 1931 27 aprilie George Astaloș dramaturg și scriitor român de origine franceză n 1933 29 aprilie Bob Hoskins actor englez câștigătorul al premiului Cannes pentru cel mai bun actor n 1942 29 aprilie Reuven Feuerstein psiholog israelian n 1921 Mai 3 mai Gary Becker economist american n 1930 4 mai Tony Settember pilot de curse auto american de Formula 1 n 1926 4 mai Elena Baltacha jucătoare de tenis britanică de origine ucraineană n 1983 6 mai Farley Mowat scriitor canadian n 1921 11 mai Margareta Pogonat actriță română n 1933 12 mai Jacinto Convit medic venezuelan și om de știință n 1913 12 mai Cornell Borchers actriță germană n 1925 13 mai Mihail Grămescu scriitor consilier editorial redactor corector critic antologator promotor și editor român n 1951 15 mai Jean-Luc Dehaene prim-ministru al Belgiei în perioada 1992–1999 n 1940 17 mai David Abbott publicitate Director de publicitate britanic care a fondat Abbott Mead Vickers BBDO n 1938 17 mai Catherine Abate senatorul statului New York n 1947 18 mai Per Almar Aas politician norvegian pentru Partidul Democrat Creștin n 1929 18 mai Lykourgos Angelopoulos muzicolog grec n 1941 18 mai Radu Florescu istoric și profesor universitar american de origine română n 1925 19 mai Jack Brabham pilot de curse australian n 1926 21 mai Jaime Lusinchi președinte al statului Venezuela între anii 1984–1989 n 1924 23 mai Ranjit Abeysuriya avocat sri-lankanez n 1932 25 mai Robert Steinberg matematician român n 1922 25 mai Wojciech Jaruzelski ultimul președinte comunist al Poloniei n 1923 27 mai Shehu Abubakar Liderul tradițional nigerian care a servit ca al 10-lea emir din Gombe din ianuarie 1984 până la moartea sa mai 2014 n 1938 27 mai Dagfinn Aarskog medic norvegian n 1928 28 mai Maya Angelou poetă americană n 1928 Iunie 1 iunie Dolphi Drimer inginer mecanic român n 1934 4 iunie Abu Abdulrahman al-Bilawi comandant de top din statul islamic și șeful Consiliului Militar înainte de a uciderea sa de către forțele de securitate irakiene la 5 iunie 2014 n 1971 5 iunie Bob Abrahamian dj de muzica sufletistoricarhivar și înregistrare colector american n 1978 5 iunie Rolf Hachmann istoric german n 1917 7 iunie Fernandão fotbalist brazilian n 1978 8 iunie Veronica Lazăr actriță italiană de origine română n 1938 9 iunie Paul Matiu profesor universitar român n 1951 15 iunie Casey Kasem DJ și actor american n 1932 15 iunie Daniel Keyes autor american n 1927 19 iunie Ibrahim Touré fotbalist ivorian n 1985 20 iunie Florica Lavric canotoare română medaliată olimpic cu aur n 1962 23 iunie Nancy Garden scriitoare americană n 1938 24 iunie Belfon Aboikoni șef și politician surinamez Saramaka n 1940 24 iunie Eli Wallach actor american n 1915 24 iunie Ramón José Velásquez președinte al Venezuelei n 1916 27 iunie Nicolae Stroescu-Stînișoară jurnalist român n 1925 Iulie 1 iulie Matei Alexandru actor român n 1927 2 iulie Paul Wild astronom elvețian n 1925 7 iulie Eduard Șevardnadze fost președinte al Georgiei 1995-2003 n 1928 7 iulie Alfredo Di Stéfano fotbalist și antrenor de fotbal argentiniano-spaniol n 1926 9 iulie Șlomo Leibovici-Laiș evreu român n 1927 10 iulie José Manuel Abdalá jurnalist și politician mexican n 1957 12 iulie Emil Bobu comunist român ministru secretar al CC al PCR n 1927 13 iulie Lorin Maazel dirijor compozitor și violonist american n 1930 13 iulie Nadine Gordimer scriitoare sud-africană n 1923 14 iulie Vasile Zavoda fost fotbalist român n 1929 16 iulie Julio Abbadie fotbalist uruguayan n 1930 19 iulie James Garner actor american n 1928 19 iulie Skye McCole Bartusiak actriță americană de film și televiziune n 1992 20 iulie Constantin Lucaci sculptor român n 1923 21 iulie Louise Abeita autor poet și educator american n 1926 25 iulie Bel Kaufman scriitoare americană n 1911 27 iulie Christine Oddy politician britanic n 1955 August 1 august Szabolcs Cseh cascador și actor român n 1942 4 august Ion Grosu scriitor poet român n 1939 5 august Gheorghe Susarenco jurist fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova n 1956 7 august Adela Rogojinaru prof univ dr Comunicare și Relații Publice român n 1963 8 august Aurel Cioranu actor român n 1929 11 august Robin Williams actor și comedian american n 1951 12 august Carlos Abella y Ramallo diplomat spaniol n 1934 12 august Lauren Bacall actriță americană n 1924 13 august Hani Abbadi politician iordanian n 1929 13 august Kurt Tschenscher arbitru german de fotbal n 1928 15 august Licia Albanese soprană americană n 1909 17 august Dan Hăulică critic de artă român n 1932 19 august Dinu Patriciu politician om de afaceri român n 1950 20 august Nicolae Balotă eseist critic istoric și teoretician literar român n 1925 24 august Richard Attenborough actor regizor producător și antreprenor englez n 1923 28 august Glenn Cornick basist englez membru fondator al trupei Jethro Tull n 1947 31 august Ștefan Andrei politician comunist ministru de externe român n 1931 Septembrie 9 septembrie Montserrat Abelló i Soler poet și traducător catalan n 1918 9 septembrie Graham Joyce scriitor britanic n 1954 12 septembrie Ian Paisley politician nord-irlandez membru al Parlamentului European n 1926 15 septembrie Nicolae Romanov Prinț al Rusiei n 1922 28 septembrie Dannie Abse poet galez n 1923 28 septembrie Nicolae Corneanu fost mitropolit ortodox al Banatului n 1923 30 septembrie Julian Kawalec scriitor polonez n 1916 Octombrie 5 octombrie Andrea de Cesaris pilot de Formula 1 n 1959 7 octombrie Siegfried Lenz scriitor german n 1926 12 octombrie Florin Tudose psihiatru român n 1952 15 octombrie Marie Dubois actriță franceză n 1937 16 octombrie Emilia Pavel etnograf român n 1925 16 octombrie John Spencer-Churchill al 11-lea Duce de Marlborough n 1926 25 octombrie Reyhaneh Jabbari femeie iraniană executată prin spânzurare n 1988 30 octombrie Constantin Tănase jurnalist din Republica Moldova n 1949 31 octombrie David Manker Abshire ambasadorul SUA la NATO 1983-1987 n 1926 Noiembrie 1 noiembrie Wayne Static muzician american n 1965 3 noiembrie Gordon Tullock economist american n 1922 4 noiembrie Eftimie Luca episcop român n 1914 5 noiembrie Abdelwahab Meddeb eseist scriitor și animator de radio francez n 1946 8 noiembrie Ivan Ionaș deputat moldovean n 1956 13 noiembrie Alexandre Grothendieck matematician francez n 1928 13 noiembrie Vasile Anestiade doctor moldovean specialist în domeniul morfologiei n 1928 14 noiembrie Glen A Larson producător american de televiziune și scenarist n 1937 16 noiembrie Serge Moscovici psiholog social francez de origine română n 1925 19 noiembrie Mike Nichols regizor de film televiziune și teatru scenarist producător și comediant american n 1931 20 noiembrie Cayetana Fitz-James Stuart a 18-a ducesă de Alba aristocrată spaniolă n 1926 22 noiembrie Culiță Tărâță om politic român președinte al Consiliului Județean Neamț n 1952 26 noiembrie Sorin Preda scriitor român n 1951 27 noiembrie P D James scriitoare engleză n 1920 30 noiembrie Fred Catherwood om politic britanic n 1925 Decembrie 1 decembrie Mario Abramovich violonist și compozitor argentinian n 1926 3 decembrie Corneliu Fânățeanu tenor român n 1933 5 decembrie Regina Fabiola a Belgiei n 1928 6 decembrie Ralph Baer inventator american care a inventat prima consolă de jocuri video Magnavox Odyssey n 1922 8 decembrie Cătălin Chelu om de afaceri român n 1967 9 decembrie Ion Butmalai deputat moldovean n 1964 10 decembrie Ziad Abu Ein politician palestinian n 1959 10 decembrie Gavril Creța inginer român n 1923 11 decembrie Șerban Orescu jurnalist român n 1925 15 decembrie Nicolae Manea fotbalist român n 1954 16 decembrie Man Haron Monis terorist iranian n 1964 16 decembrie Horst Klusch etnograf sas n 1927 18 decembrie Virna Lisi actriță italiană de film n 1936 19 decembrie Philip Bradbourn om politic britanic n 1951 20 decembrie Lucio Abis politician italian n 1926 21 decembrie Udo Jürgens cântăreț și compozitor austriac n 1934 22 decembrie Joe Cocker cântăreț englez care a cântat următoarele piese "Feeling Alright""Bye Bye Blackbird"Change in Louise" etc n 1944 22 decembrie Joseph Sargent regizor de film american n 1925 23 decembrie Cornel Diaconu regizor român n 1949 26 decembrie Leo Tindemans om politic belgian prim-ministru al Belgiei 1974 1978 n 1922 27 decembrie Vlad Hogea publicist și om politic român n 1977 29 decembrie Hardo Aasmäe geograf antreprenor și politician estoninan n 1951 30 decembrie Luise Rainer actriță de film de origine germană n 1910 Dată necunoscută Andy Z Lehrer entomolog român n 1930 Premii Nobel Medicină John O'Keefe May‐Britt Moser și Edvard I Moser pentru „descoperirea celulelor care constituie un sistem de poziționare în creier Fizică Isamu Akasaki Hiroshi Amano și Shuji Nakamura pentru "inventarea diodelor cu emisie de lumină albastră care au permis dezvoltarea unor surse de lumină albă puternice și economice" Chimie Stefan W Hell Eric Betzig și William E Moerner pentru "descoperirile în domeniul microscopiei cu fluorescență de super-rezoluție" Economie Jean Tirole pentru "anliza puterii pe piață și a reglementării piețelor" Literatură Patrick Modiano pentru "arta memorialistică cu care a evocat cele mai neînțelese destine din perioada ocupației naziste" Pace Malala Yousafzai și Kailash Satyarthi pentru "lupta lor împotriva opresiunii copiilor și tinerilor și pentru militarea în favoarea dreptului copiilor la educație" Conducători de stat Lista conducătorilor de stat în anul 2014 Cinematografie 2014 în cinematografie Sport 2014 în sport Cărți Listă de cărți apărute în 2014 Vezi și Note Legături externe Luni Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Zile 23 februarie 24 februarie 25 februarie 26 februarie 27 februarie 25 februarie este a 56-a zi a calendarului gregorian Evenimente 138 Împăratul roman Hadrian îl adoptă pe Antoninus Pius făcându-l succesorul său 1570 Papa Pius al V-lea o excomunică pe regina Elisabeta I a Angliei 1817 Deschiderea oficială a muzeului Național Brukenthal din Sibiu cel mai vechi muzeu din țară 1836 Samuel Colt a patentat revolverul în Statele Unite 1866 Debutul literar al lui Mihai Eminescu în revista Familia din Oradea cu poezia De-aș avea 1921 Tbilisi capitala Republicii Democrate Georgia a fost ocupată de armata bolșevică 1925 Scaunul Arhiepiscopal și Mitropolitan al Ungro-Vlahiei este ridicat la rangul de Scaun Patriarhal Miron Cristea devine în calitatea sa de primat al României patriarh al Bisericii ortodoxe Române 1954 Premiera comediei Mielul turbat de Aurel Baranga 1956 În cadrul Congresului al XX-lea al PCUS Nikita Hrușciov a ținut discursul Despre cultul personalității și consecințele sale prin care a condamnat acțiunile predecesorului său Iosif Stalin 1964 Cassius Clay îl învinge pe Sonny Liston la Miami Beach Florida și devine campion al lumii la categoria supergrea 1969 Germania a dat 5 milione $ unui terorist arab ca răscumpărare pentru pasagerii și echipajul unui jumbo jet deturnat 1990 A început să emită la București Radio Contact transformat în 2004 în Radio KISS FM 1994 Masacrul din Hebron În timp ce cca 500 de palestinieni se rugau în genunchi la Mormântul Patriarhilor din Hebron un colonist israelian cu vederi extremiste Baruh Goldstein a deschis focul și a ucis 29 de musulmani 2001 În Republica Moldova comuniștii anti-reformă câștigă alegerile 2006 Numărul estimat pentru populația lumii este de 65 miliarde de locuitori 2008 Indonezia cutremur de 72 grade pe scara Richter la o distanță de 160 km de coastă și la o adâncime de 35 km în largul sud-vest de Sumatra Nașteri 1682 Giovanni Battista Morgagni medic și anatomist italian fondatorul anatomiei patologice 1707 Carlo Goldoni dramaturg italian d 1793 1778 José de San Martín erou argentinian al Independenței Americii Latine d 1850 1841 Auguste Renoir pictor francez d 1919 1842 Nicolas Camille Flammarion astronom și scriitor francez d 1925 1842 Karl May scriitor german d 1912 1848 Regele Wilhelm al II-lea de Württemberg d 1921 1861 Rudolf Steiner filosof austriac d 1925 1866 Benedetto Croce filosof istoric politician italian d 1952 1873 Enrico Caruso tenor italian d 1921 1883 Prințesa Alice Contesă de Athlone d 1981 1885 Prințesa Alice de Battenberg mama Prințului Filip Duce de Edinburgh d 1969 1900 Costache Antoniu actor român d 1979 1901 Jean Georgescu regizor român 1917 Anthony Burgess scriitor compozitor și critic britanic d 1993 1925 Noel Bernard jurnalist și analist politic d 1981 1937 Corneliu Buzinschi scriitor român d 2001 1939 Virgil Duda romancier român 1939 Gerald Murnane scriitor australian 1943 George Harrison chitarist compozitor britanic membru al trupei The Beatles d 2001 Decese 1558 Eleonore de Austria regină a Portugaliei și a Franței n 1498 1713 Regele Frederick I al Prusiei n 1657 1805 Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt a doua soție a regelui Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei n 1751 1850 Împăratul Daoguang al Chinei n 1782 1881 August Treboniu Laurian filolog istoric publicist și om politic membru fondator al Societății Academice Române n 1810 1852 Thomas Moore poet irlandez n 1779 1906 Anton Arenski compozitor pianist și dirijor rus n 1861 1912 William al IV-lea Mare Duce de Luxemburg n 1852 1933 Pat O' Sullivan desenator american creatorul simpaticului pisoi Felix din filmele animate 1950 George Minot medic american laureat Nobel n 1885 1971 Theodor Svedberg chimist suedez laureat al Premiului Nobel n 1884 1983 Tennessee Williams dramaturg american n 1911 2003 Alberto Sordi actor italian n 1920 2005 Philip Johnson arhitect american n 1906 Sărbători Kuweit Ziua națională a statului aniversarea proclamării independenței 1961 Al Doilea Război Mondial a fost un conflict armat generalizat la mijlocul secolului al XX-lea care a mistuit cea mai mare parte a globului fiind considerat cel mai mare și mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii A fost prima oară când un număr de descoperiri tehnice noi incluzând bomba atomică au fost folosite la scară largă împotriva militarilor și civililor deopotrivă Al Doilea Război Mondial a provocat moartea directă sau indirectă a peste 70 de milioane de oameni aproximativ 3% din populația mondială de la acea vreme În plus multe alte persoane au fost rănite grav au căpătat infirmități pe viață datorită armelor de foc bombardamentelor clasice sau nucleare sau datorită experiențelor militare și medicale inumane la care au fost supuse S-a estimat că acest război a costat mai mulți bani și resurse decât toate celelalte războaie la un loc 1000 de miliarde de dolari la valoarea din 1945 fără a se pune la socoteală sumele cheltuite pentru reconstrucția de după război Urmările războiului inclusiv noile tehnologii și schimbările aranjamentelor geopolitice culturale și economice au fost fără precedent Majoritatea istoricilor apreciază că Al Doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939 odată cu invadarea Poloniei de către Germania ceea ce a atras în conflict Franța Anglia și Commonwealth-ul Unii dintre istorici consideră că atacarea Chinei de către Japonia 7 iulie 1937 marchează începutul conflictului mondial Uniunea Sovietică ce anexase partea răsăriteană a Poloniei în 1939 a declanșat un război separat cu Finlanda și a fost la rândul ei atacată de Germania Nazistă în iunie 1941 Statele Unite ale Americii au intrat în conflict în decembrie 1941 după Atacul de la Pearl Harbour Războiul s-a sfârșit în 1945 când toate puterile Axei au fost înfrânte Principalele teatre de război au fost Oceanul Atlantic Europa Apuseană și Răsăriteană Marea Mediterană Africa de nord Orientul Mijlociu Oceanul Pacific și Asia de sud-est și China În Europa războiul s-a încheiat odată cu capitularea necondiționată a Germaniei naziste la 8 mai 1945 dar a continuat în Asia până la capitularea Japoniei 15 august 1945 Europa postbelică a fost împărțită între sferele de influență occidentală și sovietică Dacă Occidentul a trecut la reconstrucție postbelică prin intermediul Planului Marshall statele Europei Răsăritene au devenit state satelit ale Uniunii Sovietice adoptând metodele economiei planificate și ale politicii unui singur partid totalitar Această împărțire a fost neoficială De fapt nu au existat înțelegeri oficiale pentru împărțirea sferelor de influență relațiile dintre țările victorioase în război au devenit din ce în ce mai încordate liniile militare de demarcație au devenit în cele din urmă granițe de facto ale țărilor Țările Europei Occidentale au devenit în mare parte membre ale NATO în timp ce cele mai multe dintre statele din Europa Răsăriteană s-au aliat în Pactul de la Varșovia aceste două alianțe militaro-politice fiind cele care au alimentat Războiul Rece În Asia ocupația militară a Japoniei a deschis calea democratizării țării Războiul civil din China a continuat în timpul și după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial ducând în cele din urmă la proclamarea Republicii Populare Chineze și la secesiunea Taiwanului Războiul a fost scânteia care a aprins un val de lupte pentru câștigarea independenței coloniilor puterilor europene metropolele fiind vlăguite de ultima conflagrație mondială S-a petrecut o schimbare notabilă a centrului de greutate al puterii mondiale de la țările Europei Occidentale către noile superputeri Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică Cauzele Articole principale Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial Evenimente care au precedat cel de-al Doilea Război Mondial în Europa Evenimente care au precedat cel de-al Doilea Război Mondial în Asia Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial mai sunt încă subiect de dezbatere și de cercetare dar un punct de vedere comun în special în perioada postbelică printre aliații victorioși era că acestea sunt legate de expansionismul Germaniei și Japoniei În urma înfrângerii din Primul Război Mondial Germania pierduse puterea statutul internațional și uriașe sume de bani expansiunea ar fi trebuit în planurile naziste germane să-i readucă măreția de odinioară În Germania exista o dorință puternică să se scape de limitările impuse țării de Tratatul de la Versailles În cele din urmă Hitler și partidul său Național Socialist au reușit să cucerească puterea în stat folosindu-se și de aceste sentimente populare anti-versaillese Hitler a condus Germania de-a lungul unui proces care a fost marcat succesiv de reînarmare reocuparea Rheinelandului unirea cu Austria Anschluss-ul încorporarea Cehoslovaciei și în final invadarea Poloniei În Asia eforturile Japoniei de a deveni o putere mondială și cucerirea puterii de către militari în deceniul al patrulea autoritatea guvernului fiind subminat de militarii care dețineau puterea de facto având un control totalitar în țară au dus la conflicte cu China și mai apoi cu SUA Japonia urmărea de asemenea să pună mâna pe resurse naturale precum cele de petrol cărbune sau minereu de fier resurse de care insulele nipone duceau lipsă Participanții Articol principal Participanții la al Doilea Război Mondial Participanții la cel de-al Doilea Război Mondial sunt considerați ca aparținând unuia dintre cele două blocuri Axa și Aliații Mai multe alte țări mici precum Olanda sau Grecia au participat la război cu toate că erau sub ocupație Unele țări printre care Franța și România după 1941 Italia după 1943 au avut forțe armate în ambele tabere Altele au trecut dintr-o tabără într-alta printre care România la 23 august 1944 O importantă diferență față de Conferința de pace de la sfârșitul Primului război mondial la care participaseră toți beligeranții învingători este faptul că în 1945 numai patru au figurat ca puteri victorioase SUA URSS Anglia și Franța dintre care URSS și Franța colaboraseră un timp cu Axa deși peste cincisprezece state au luptat de partea Aliaților dintre care opt state europene plus China în mod constant și excluziv Puterile Axei au fost constituite la început din Germania Italia și Japonia care angajându-se să se apere între ele în cazul unei agresiuni din partea altui stat prin Pactul Tripartit din 1940 au adăugat încă trei sfere de influență celei difinite în 1939 pentru URSS prin Pactul Molotov-Ribbentrop ajugând astfel la o împărțire a lumii în 4 sfere de influență Acest nou pact tripartit a înlocuit vechiul Pact Anticomintern germano-japonez din 1936 la care Italia aderase în 1937 Guvernul fascist spaniol al lui Francisco Franco a fost un sprijinitor al Axei în perioada războiului Spania rămânând însă pe plan militar neutră în conflict Mai multe state mai mici pot fi de asemenea numărate pentru unele doar pentru o perioadă printre țările Axei Ungaria Bulgaria Slovacia Croația România Franța vișistă și Finlanda în cele două din urmă cazuri părerile sunt împărțite Printre puterile Aliaților așa numiții Cei Trei Mari se aflau Anglia din 3 septembrie 1939 Uniunea Sovietică din iunie 1941 și Statele Unite ale Americii din decembrie 1941 China se afla în război cu Japonia încă din 1937 La 23 august 1939 chiar înaintea izbucnirii în Europa a celui de-al Doilea Război Mondial URSS și Germania au semnat un pact de neagresiune cunoscut în istorie sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop care printre altele împărțea în mod expansionist Europa Răsăriteană în două regiuni de influență Dar Germania a încălcat pactul de neagresiune invadând URSS în 1941 SUA se ghidau în politica externă după liniile directoare trasate de Doctrina Monroe prin care se stabilea că atâta vreme cât țările europene nu se amestecau în afacerile americane nici America nu trebuia să se amestece în problemele europene inclusiv în războaie SUA au intrat în război abia după Atacul de la Pearl Harbour și declarațiile oficiale de război ale Japoniei și Germaniei când interesele americane marina militară și transporturile maritime deveniseră ținta atacurilor Axei Alte țări China Cehoslovacia Polonia Canada Australia Noua Zeelandă Belgia Olanda Franța Finlanda Danemarca Norvegia Iugoslavia Grecia Italia România și Bulgaria la care s-u adăugat tardiv Brazilia Iranul și Turcia au fost de asemenea co-beligerante de partea Aliaților deși unele dintre ele nu au fost considerate ca atare în 1945 deoarece s-au alăturat o vreme forțelor Axei Italia Finlanda România și Bulgaria Țările care au ales să rămână neutre în conflagrație au fost privite cu neîncredere de ambele tabere și deseori au fost presate să contribuie într-un fel sau altul la eforturile de război ale vecinului mai puternic Țările care nu participau la conflict în mod direct aveau totuși interese legitime să vadă învingătoare una dintre părțile angrenate în conflagrație De exemplu Elveția neutră era considerată în general favorabilă Aliaților în timp ce Spania era considerată favorabilă Axei în ciuda faptului că nici una dintre aceste țări nu a aderat la una dintre alianțele menționate că rețelele de recuperare a aviatorilor Aliați doborâți în Europa occidentală erau tolerate în Spania în timp ce bancheri precum François Genoud lucrau pentru statul nazist în Elveția Astfel de situații au transformat țările neutre în arene de înfruntare pentru serviciile de spionaj ale țărilor beligerante Controverse cu privire la data de începere a războiului Data la care cel de-al Doilea Război Mondial a izbucnit este o problemă încă dezbătută Istoricii nu au căzut de acord asupra nici unei date semnificative Cel mai adesea este menționată data de 1 septembrie 1939 dată care marchează invadarea Poloniei de către Germania ceea ce a dus la declarațiile de război ale Franței și Angliei două zile mai târziu Alte date luate în calcul sunt 7 iulie 1937 invazia japoneză în China care a fost începutul celui de-al doilea război chino-japonez sau intrarea armatelor lui Hitler în Praga în martie 1939 Există istorici care consideră că invazia italiană în Etiopia al doilea război italo-abisinian din 1935-1936 este adevăratul început al celui de-al Doilea Război Mondial Se merge chiar mai departe data de 18 septembrie 1931 așa numitul Incident manciurian fiind considerată de unii istorici data de început a războiului Evenimente importante înaintea războiului 1937 Al doilea război chino-japonez La 7 iulie 1937 Japonia după ce ocupase în 1931 Manciuria a lansat un atac nou împotriva Chinei lângă Beijing citește Peicing sau Peking vezi Incidentul de la podul Marco Polo În loc să se retragă rapid așa cum făcuse în conflictele precedente guvernul chinez a declarat război Japoniei declanșându-se astfel al doilea război chino-japonez care avea să devină în scurtă vreme o parte a războiului mondial În decembrie 1937 capitala Nanking Nanjing a fost cucerită de japonezi guvernul chinez refugiindu-se la Chongqing pentru tot restul războiului Surprinși de rezistența îndârjită a chinezilor forțele japoneze au comis atrocități nemaiîntâlnite până atunci împotriva civililor și prizonierilor de război după ocuparea Nankingului vezi Masacrul din Nanking omorând aproximativ 200000 de persoane în mai puțin de o lunăÎn Europa pacea era tot mai nesigură după anexarea de către Germania Nazistă a Austriei și dezmembrarea Cehoslovaciei Cronologia evenimentelor 1939 – 1945 Articole principale Teatrul european de război în Al Doilea Război Mondial Teatrul mediteranean de război în Al Doilea Război Mondial Războiul din Pacific Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa 1939 Izbucnirea războiului în Europa Articole principale Campania poloneză din septembrie Războiul ciudat Războiul a izbucnit prin invadarea Poloniei de catre Germania la 1 septembrie 1939 Franța și Anglia și-au onorat obligațiile ce le aveau față de aliatul polonez declarând război Germaniei două zile mai târziu 3 septembrie Și Australia și Noua Zeelandă au declarat război în aceeași zi dar datorită diferențelor de fus orar ele au fost primele care au intrat în război nu britanicii Canada a urmat o săptămână mai târziu pe 10 septembrie Polonia care reușise doar o mobilizare parțială având militarii echipați cu arme depășite moral bazându-se încă pe o cavalerie numeroasă fără să se bucure de un sprijin activ din partea englezilor și francezilor a fost rapid înfrântă de Wehrmachtul' german superior la toate capitolele din punct de vedere numeric al armamentului și tacticilor vezi "Blitzkrieg" Polonia a fost atacată din trei părți din Germania și din Cehoslovacia ocupată anterior În conformitate cu înțelegerile expansioniste secrete din Pactul Molotov-Ribbentrop Armata Roșie sovietică a invadat Polonia dinspre răsărit la 17 septembrie iar la 22 septembrie Polonia capitulează teritoriul său fiind împărțit între Germania și URSS Guvernul polonez s-a exilat în România împreună cu tezaurul Băncii Naționale a Poloniei și un număr de unități ale armatei poloneze Ultimele unități poloneze au încetat rezistența la 6 octombrie În ciuda alianței care-i lega de Polonia după declararea războiului Anglia și Franța nu au întreprins acțiuni militare ofensive împotriva Germaniei naziste cu excepția unui atac de mică amploare în Saar urmat de retragere Această situație a durat până în mai 1940 fiind cunoscută cu numele de "războiul ciudat" "Sitzkrieg" Forțe poloneze au continuat să lupte împotriva forțelor Axei și după ce țara lor a fost ocupată Un exemplu în această privința a fost contribuția remarcabilă a piloților polonezi în Bătălia Angliei Uniunea Sovietică și-a respectat angajamentele luate prin înțelegerile expansioniste secrete ale pactului Molotov-Ribbentrop și nu i-a atacat pe germani Stalin era fericit să constate că aprecierile sale cu privire la conflictele dintre dușmanii naturali ai sovieticilor capitaliștii se confirmau aceștia încăierându-se între ei Mai mult Uniunea Sovietică a profitat de înfrângerea Poloniei ocupând partea răsăriteană a țării și ucigând la Katyn pe toți ofițerii polonezi căzuți prizonieri În tot acest timp al perioadei de început al războiului SUA nu au intervenit în conflict opinia publică americană fiind de părere că noul conflict european este „războiul altora Au fost câteva ciocniri izolate în timpul „războiului ciudat scufundarea cuirasatului Royal Oak în rada bazei navale de la Scapa Flow și bombardamentele Luftwaffe făcute asupra bazelor navale Rosyth și Scapa Flow Cuirasatul de buzunar Admiral Graf Spee al Kriegsmarine Marina germană de război a fost scufundat în apele Atlanticului de Sud după bătălia de la River Plate Pactul Tripartit a fost semnat în 27 septembrie 1940 de Germania Italia și Japonia această alianță primind numele de „Puterile Axei Uniunea Sovietică a atacat Finlanda la 30 noiembrie 1939 începând ceea ce avea să se numească „războiul de iarnă încheiat în martie 1940 Deși Finlanda a fost nevoită să facă anumite concesii teritoriale conflictul a scos în evidență slaba competență a corpului ofițeresc al Armatei Roșii slăbită după epurările staliniste 1940 Generalizarea războiului Articole principale Campania norvegiană Bătălia Franței Bătălia Angliei Campania din Africa de Nord Campania din Balcani Europa Germania a invadat Danemarca și Norvegia la 9 aprilie 1940 în cadrul Operațiunii Weserübung care avea scopul declarat să elimine amenințarea unei invazii aliate în regiune S-au desfășurat lupte grele pe mare și pe uscat în Norvegia Forțele britanice franceze și poloneze au debarcat în sprijinul norvegienilor în luptele de la Namsos Åndalsnes și Narvik Până la sfârșitul lunii iunie însă forțele aliate au fost evacuate iar armata norvegiană a capitulat Franța Belgia Olanda și Luxemburg au fost invadate în 10 mai punând capăt astfel "războiului ciudat" dând startul Bătăliei Franței Aliații au sperat să poată stabiliza frontul așa cum făcuseră și în Primul Război Mondial dar s-au dovedit total nepregătiți să facă față tacticilor Blitzkriegului german În prima fază a războiului Operațiunea Galben Panzergruppe von Kleist aparținând Wehrmachtului a ocolit linia Maginot și a spart apărarea Aliaților în două avansând rapid către Canalul Mânecii O analiză foarte exactă a acestui moment modul în care s-au desfasurat operatiile mai mereu pe muchie de cuțit și în final motivele care au dus la o atât de impresionantă victorie a germanilor sunt prezentate de Karl-Heinz Frieser în lucrarea "Blitzkrieg-Legende Der Westfeldzug 1940" Versiunea în limba română a acestei lucrări a apărut la sub titlul "" Concomitent cu acțiunea principală din zona Sedan Belgia Luxemburgul și Olanda au fost ocupate rapid de Grupul de Armată B iar Corpul expediționar englez încercuit în nord a fost evacuat din Dunkirk în cadrul Operațiunii Dynamo Forțele germane au invadat Franța în cadrul Operațiunii Roșu avansând prin spatele liniei Maginot spre coasta Atlanticului În timp ce unitățile armatei franceze mai luptau încă un număr de politicieni și comandanți militari de frunte au decis că era mai bine ca Franța să capituleze Franța a semnat un armistițiu cu Germania în 22 iunie 1940 ceea ce a condus la instalarea unui guvern marionetă la Vichy în zona neocupată a țării În iunie 1940 Uniunea Sovietică a ocupat statele baltice și a anexat Basarabia și Bucovina de nord care aparțineau României Pentru că nu a reușit să obțină o pace cu Anglia Germania a început pregătirile pentru invadarea insulelor britanice în cadrul a ceea ce avea să se numească Bătălia Angliei Luftwaffe și Royal Air Force au luptat patru luni pentru controlul spațiului aerian britanic La început Luftwaffe avea ca țintă Centrul de comandă al RAF dar a ajuns să se rezume la bombardamente sălbatice asupra Londrei Cum Luftwaffe a eșuat în îndeplinirea scopurilor propuse Operațiunea Seelöwe Leul de Mare – invazia insulelor britanice – a fost abandonată Eforturi cel puțin la fel de mari s-au făcut pe mare în timpul Bătăliei Atlanticului Într-o campanie pe termen lung submarinele germane au încercat să priveze Anglia de transporturile de mărfuri din SUA absolut necesare apărării mărfuri primite prin intermediul programului Lend Lease Submarinele germane au reușit să reducă într-o proporție îngrijorătoare capacitatea de transport a flotei britanice dar Regatul Unit a refuzat să ceară pacea primul-ministru britanic Winston Churchill afirmând răspicat "Nu ne vom preda niciodată!" Președintele Roosevelt a anunțat o schimbare a poziției americane de la "neutră" la "nonbeligerantă " Mediterana Italia a invadat Grecia la 28 octombrie 1940 atacând din bazele din Albania Deși depășiți numeric grecii au respins atacul italian și au lansat un contraatac la scară mare avansând adânc în teritoriul albanez Până la mijlocul lunii decembrie grecii eliberaseră un sfert din teritoriul albanez Campania din Africa de nord a început în 1940 forțele italiene din Libia atacându-le pe cele britanice din Egipt Se încerca astfel transformarea Egiptului într-o posesiune italiană ținta principală fiind Canalul Suez rută vitală de transport maritim Forțele britanice indiană și australiană au contraatacat Operațiunea Compas dar această ofensivă a fost oprită când cea mai mare parte a forțelor Commonwealthului au fost transferate în Grecia pentru a lupta împotriva germanilor Unitățile germane Afrika Korps conduse de generalul Erwin Rommel au debarcat în Libia și au reluat atacul asupra Egiptului Italienii au invadat și cucerit Somalia Britanică în august 1940 Pe de altă parte declarația de război italiană a pus sub semnul întrebării supremația maritimă britanică supremație sprijinită pe Gibraltar Malta și Alexandria Gibraltarul nu a fost niciodată atacat direct În schimb Alexandria și în special Malta au fost atacate în mod repetat de forțele Axei Malta a devenit în această perioadă cel mai bombardat loc de pe Pământ Asia În 1940 Japonia a ocupat Indochina Franceză Vietnamul conform unor înțelegeri cu Guvernul de la Vichy în ciuda opoziției Forțelor Franceze Libere alăturându-se astfel agresiunii forțelor Axei Germania și Italia Aceste acțiuni au intensificat conflictul Japoniei cu Statele Unite și Regatul Unit care au reacționat printr-un boicot petrolier 1941 Războiul devine global Articole principale Frontul de Răsărit Războiul în continuare Atacul de la Pearl Harbor Europa Guvernul iugoslav a cedat presiunilor italo-germane și a semnat la 25 martie 1941 Pactul Tripartit Au urmat demonstrații anti-puterile Axei în țară și o lovitură de stat care a înlocuit la 27 martie 1941 guvernul cu un altul pro-Aliați Forțele lui Hitler au invadat Iugoslavia și Grecia la 6 aprilie 1941 Hitler a trimis armata germană să-i sprijine pe italieni în încercarea de cucerire a Greciei scopul fiind acela de a-i împiedica pe englezi să creeze și să consolideze un front strategic sudic Forțele aliate ale Axei au reușit să-i împingă înapoi pe greci Trupele britanice au fost aduse din Africa de nord în Grecia pentru a face față noului atac dar au eșuat în încercarea de a preveni cucerirea Greciei de către Axă fiind apoi evacuate în grabă La 20 mai 1941 a început Bătălia pentru Creta prin desantarea cu ajutorul planoarelor a vânătorilor de munte și a parașutiștilor Fallschirmjäger germani Au fost folosite în această operațiune 539 de aeronave de transport Insula Creta era apărată de aproximativ 43000 de greci australieni neozeelandezi și britanici nu toți fiind echipați corespunzător Germanii au atacat simultan pe trei aerodromuri Atacul a reușit numai pe unul dintre ele care a fost cucerit ceea ce le-a permis germanilor să-și întărească pozițiile și să-și aprovizioneze rapid forțele Aliații au decis după o săptămână de lupte că au fost aduse în insulă atât de multe trupe și provizii germane încât apărarea insulei nu mai era cu putință 17000 de soldați ai Commonwealthului trebuind să fie evacuați Pe insulă au rămas totuși 10000 de luptători greci și 500 de britanici continuând lupta împotriva ocupanților germani Pierderile germane s-au cifrat la 6200 de oameni din care aproape 4000 de morți din cei 14000 de soldați care au atacat Creta Pierderile germanilor au fost așa de ridicate încât Hitler a luat hotărârea să nu mai aprobe vreodată un desant aerian Generalul Kurt Student avea să spună mai târziu "Creta a fost mormântul parașutiștilor germani" Aliații au tras concluziile necesare din această invazie și anume că orice desant aerian trebuie să fie sprijinit corespunzător de aviație Aceste concluzii au fost folosite mai târziu în timpul debarcării din Normandia În mai multe țări s-au instaurat guverne pro-naziste ce au colaborat cu Germania Această strategie a fost necesară deoarece Axa s-a pregătit pentru invazia Uniunii Sovietice Astfel în România vine la putere guvernul Antonescu Croația este constituită ca stat independent cu guvern pro-italian iar Bulgaria Ungaria și Finlanda intră în război de partea Germaniei și Italiei La 22 iunie 1941 Germania nazistă a declanșat Operațiunea Barbarossa – invazia Uniunii Sovietice – cea mai mare invazie din istoria omenirii "Marele Război pentru Apărarea Patriei" în limba rusă Великая Отечественная Война Velikaia Otecestvennaia Voina a început prin atacul-surpriză al armatelor de panzere tancuri germane care au încercuit și distrus cea mai mare parte a armatelor sovietice din vest capturând sau ucigând sute de mii de oameni Armata Roșie a aplicat tactica pământului pârjolit în retragerea către zona de stepă a Rusiei Europene pentru a câștiga timp și pentru a suprasolicita liniile de aprovizionare germane Intreprinderile industriale au fost demontate și mutate în zona Munților Urali și în Siberia în afara razei de acțiune a bombardierelor naziste Armatele germane au început atacul pe trei direcții spre nord pentru capturarea orașului Leningrad către sud pentru cucerirea Ucrainei a zonelor bogate în petrol din Caucaz și a orașului Stalingrad și către centru pentru cucerirea capitalei sovietice Moscova Fiecare dintre orașele-țintă nu aveau doar o valoare strategică dar și una propagandistică importantă Armata germană nu a fost însă pregătită să ducă un război de lungă durată fiind obligată să lupte în condițiile iernii rusești Contraatacurile sovietice i-au zdrobit pe germani în suburbiile Moscovei debandada trupelor germane fiind cu greu evitată Aceasta a fost prima mare înfrângere a Wehrmachtului și unul din punctele de cotitură ale luptei Aliaților împotriva Germaniei Naziste Războiul continuu dintre Finlanda și Uniunea Sovietică a început prin masive atacuri aeriene sovietice la scurtă vreme după începerea Operațiunii Barbarossa 25 iunie și s-a încheiat cu un armistițiu în 1944 URSS au avut ca aliat în acest război pe britanici dar nu și pe americani Mediterana În iunie 1941 forțele Aliaților au invadat Siria și Libanul aflate sub mandatul guvernului colaboraționist francez de la Vichy cucerind Damascul pe 17 iunie Campania Siria-Liban În același timp armatele germano-italiene din Africa de nord conduse de Rommel au avansat cu rapiditate către est asediind portul maritim de importanță vitală Tobruk În ciuda rezistenței îndârjite trupele britanico-australiene au fost respinse până la El Alamein Asia Războiul chino-japonez Articol principal Războiul chino-japonez 1937-1945 Războiul izbucnise în Asia cu mai mulți ani înainte de a începe conflictul mondial în Europa Japonia a invadat China în 1931 Roosevelt a semnat un ordin executiv în mai 1940 nepublicat secret care permitea personalului militar al SUA să demisioneze cu scopul de a participa la o misiune americană sub acoperire Grupul Voluntarilor Americani cunoscuți și sub numele Tigrii Zburători ai lui Chennault În aproximativ șapte luni Tigrii Zburători au distrus un număr estimat de 600 avioane japoneze De asemenea Tigrii Zburători au scufundat numeroase vase maritime japoneze și au luptat împotriva invaziei japoneze în Burma Datorită în parte boicotului comercial la care participau Statele Unite și alte țări boicot care afecta în special aprovizionarea cu țiței dar și alte materii prime japonezii au plănuit să atace Pearl Harbor în duminica de 7 decembrie 1941 pentru a anihila flota SUA din Pacific lăsând mână liberă armatei nipone să cucerească zonele petroliere din Asia de sud-est La 2 ore după atac ambasadorul japonez a înmânat SUA declarația de război motivându-se dificultăți de translatare În ciuda faptului că au existat numeroase semne care prevesteau atacul bombardarea bazelor militare de la Pearl Harbor a fost o surpriză totală pentru americani Deși atacul a provocat distrugeri importante flotei americane de cuirasate țintele pricipale portavioanele au rămas neatinse În ziua următoare forțele nipone au atacat Hong Kongul ceea ce a dus în cele din urmă la capitularea coloniei engleze în ziua de Crăciun De aceea acea zi tristă a purtat printre localnici numele de Black Christmas – Crăciunul negru Japonezii au lansat numeroase atacuri împotriva avanposturilor americane și britanice din zona Pacificului 'Asia Intrarea SUA în război ' Articol principal Atacul de la Pearl Harbor La 7 decembrie 1941 avioanele flotei de portavioane comandată de Viceamiralul Chuichi Nagumo au efectuat un raid aerian-surpriză la Pearl Harbor Hawaii cea mai mare bază navală americană din Pacific Forțele japoneze au înfrânt rezistența slabă a americanilor și au devastat portul și aerodromurile În timpul atacului au fost scufundate sau avariate 8 cuirasate 3 crucișătoare și 3 distrugătoare și au fost avariate mai multe vase auxiliare De asemenea au fost distruse sau avariate 343 de avioane Totuși atacul surpriză nu a avut rezultate decisive ținte importante cum ar fi fost portavioanele aflate în larg în acel moment depozitele de carburanți ale bazei și șantierele navale nefiind atinse Eșecul japonezilor în atingerea acestor ultime ținte a fost considerat de mulți istorici o eroare strategică de proporții pe termen lung pentru Imperiul Japonez În ziua următoare Statele Unite au declarat război Japoniei Concomitent cu atacul asupra bazei navale de la Pearl Harbor a fost efectuat și un atac asupra bazei aeriene americane din Filipine Imediat după aceste atacuri Japonia a invadat Filipinele și coloniile britanice Hong Kong Malaya Borneo și Burma Aceste ultime atacuri aveau ca scop cucerirea câmpurilor petroliere din zonă în special cele aparținând Indiilor Olandeze În câteva luni toate aceste teritorii au fost cucerite de japonezi Insula fortificată Singapore a fost cucerită în februarie 1942 primul ministru W Churchill considerând pierderea acestei posesiuni una dintre cele mai umilitoare înfrângeri britanice din toate timpurile armata japoneză fiind în inferioritate numerică 36000 contra 85000 După atacul japonez asupra Pearl Harbor-ului Germania a declarat la 11 decembrie 1941 război Statelor Unite deși în conformitate cu prevederile Pactului Tripartit din 1940 nu era obligată să o facă Hitler a făcut acest pas deoarece era sigur de victorie pe frontul de est motivând că nedeclararea războiului către SUA ar condamna Pactul Tripartit la moarte și că SUA și Germania se aflau deja într-un război nedeclarat Cu toate aceste explicații mișcarea diplomatică germană s-a dovedit totuși o gravă eroare care a oferit președintelui american Franklin D Roosevelt pretextul de care aveau nevoie SUA pentru a se alătura cu toate forțele Aliaților în războiul din Europa fără să întâmpine vreo opoziție din partea Congresului Cei mai mulți istorici consideră acest moment un alt punct de cotitură al războiului în care Hitler a provocat sudarea unei alianțe a mai multor națiuni puternice SUA Anglia și URSS capabile în această formulă să ducă împreună ofensive puternice simultane în vest și est 1942 Impasul german Articole principale Bătălia de la Stalingrad Operațiunea Torța Europa În 1942 a fost lansată o ofensivă către Caucaz pentru ocuparea câmpurilor petroliere și pentru cucerirea orașului Stalingrad Asediul Stalingradului s-a întins pe durata mai multor luni cu numeroase lupte de stradă care au provocat pierderi uriașe de vieți omenești de ambele părți În timpul nopții forțele sovietice erau aprovizionate de pe malul stâng al râului Volga iar Wehrmachtul s-a împotmolit într-o luptă de uzură mai ales după ce Armata a VI-a de tancuri a fost scoasă din dispozitivul din fața orașului și a fost trimisă să lupte în Caucaz În noiembrie o puternică ofensivă a încercuit armatele germane în raionul Stalingradului armate care s-au predat în cele din urmă în frunte cu mareșalul Friedrich Paulus Promovarea prin radio! a generalului Paulus de către Hitler la gradul de feldmareșal a fost făcută în speranța că acest fapt îl va împiedica pe comandantul german să se predea În întreaga istorie militară germană niciun mareșal nu fusese capturat viu sau nu se predase în mâinile inamicului Friedrich Paulus a întrerupt această tradiție și s-a predat 2 februarie împreună cu supraviețuitorii armatelor germane Ca urmare a luptelor de la Stalingrad orașul a fost complet distrus numărul victimelor din rândurile militarilor și civililor a fost uriaș Armata a VI-a germană a Wehrmachtului' a încetat să mai existe alături de germani căzând în prizonierat și militarii unităților românești italiene și ungare Ca urmare a înfrângerii de la Stalingrad Ministrul Propagandei Joseph Goebbels a ținut vestitul său discurs de la Palatul Sporturilor în care cerea germanilor să se mobilizeze pentru războiul total Mediterana Prima bătălie de la El Alamein a avut loc între 1 iulie și 27 iulie 1942 Forțele germane au avansat până la El Alamein ultimul punct care asigura apărarea orașului Alexandria și a canalului navigabil Suez În condițiile în care germanii își epuizaseră proviziile forțele Commonwealthului au reușit să le oprească avansarea A doua bătălie de la El Alamein a avut loc între 23 octombrie și 3 noiembrie 1942 după ce mareșalul Bernard Montgomery l-a înlocuit pe Claude Auchinleck de la comanda forțelor Commonwealthului forțe rebotezate Armata a VIII-a britanică Erwin Rommel comandantul german al Afrika Korps poreclit "Vulpea Deșertului" nu s-a mai aflat în fruntea trupelor sale fiind rechemat în Europa Deși în timpul ofensivei britanicii au pierdut mai multe tancuri decât germanii până la urmă Montgomery a ieșit învingător Aliații occidentali aveau în timpul luptelor marele avantaj de a fi foarte aproape de bazele de aprovizionare În plus germanii au avut un sprijin sporadic din partea Luftwaffe prinsă în luptele pentru apărarea spațiului aerian european și în susținerea efortului de război antisovietic După înfrângerea de la El Alamein germanii avându-l din nou la comandă pe Rommel au reușit o retragere strategică reușită în Tunisia În timpul Conferinței ARCADIA din decembrie 1941 – ianuarie 1942 liderii aliaților occidentali au ajuns la concluzia că era esențial să păstreze Rusia în război Acest punct de vedere a dus la strategia globală "Germania mai întâi" Aceasta prevedea că lupta împotriva Germaniei era prioritară Japonia fiind lăsată pe un plan secundar Această decizie a dus la o discuție prelungită asupra oportunității deschiderii unui al doilea front împotriva Germaniei Șefii statelor majore americane erau în favoarea unei operațiuni amfibii peste Canalul Mânecii care să ducă la o debarcare în Franța Britanicii s-au opus unei asemenea operațiuni din mai multe motive lipsa unor vase de debarcare suficiente și unele probleme logistice cât și faptului că forțele americane nu erau suficient de numeroase și de bine pregătite pentru a face față trupelor germane experimentate Doar în fața pericolului prăbușirii frontului sovietic englezii ar fi fost de acord cu o debarcare în Franța Churchill a propus o debarcare de mai mici dimensiuni în Norvegia sau în Africa Franceză de Nord Planul pentru debarcarea în Africa a fost aprobat în iulie 1942 Operațiunea Torța a fost condusă de Dwight Eisenhower Scopul acestei operațiuni era acela de a câștiga controlul asupra Marocului Morocco și Algerului prin debarcări simultane la Casablanca Oran și Alger urmată mai apoi de o debarcare la Bône poarta către Tunisia Operațiunea a fost lansată la 8 noiembrie 1942 Primul val al atacatorilor a fost aproape în întregime american deoarece s-a considerat că francezii vor reacționa mai bine în fața americanilor decât în fața britanicilor S-a sperat că forțele locale ale regimului de la Vichy nu vor opune rezistență și se vor supune autorității Forțelor Franceze Libere ale generalului Henri Giraud De fapt rezistența a fost mai puternică de cât se așteptase cineva deși a fost sporadică Comandantul trupelor regimului de la Vichy amiralul Darlan a negociat încetarea ostilităților în ciuda ordinelor guvernului său I s-a permis amiralului să continue să exercite controlul asupra zonei sub comanda Forțelor Franceze Libere În urma atacului aliat Hitler a atacat și a ocupat restul Franței Trupele Afrika Korps comandate de Rommel nu au fost aprovizionate corespunzător cauza principală fiind pierderile mari provocate de marina și aviația aliaților în special a britanicilor navelor de transport germane și italiene în Mediterana Lipsa aprovizionării și a sprijinului aerian a distrus orice șansă a unei ofensive germane în Africa În cele din urmă forțele germano-italiene au fost prinse în cleștele unui atac dublu dinspre Algeria și Libia Trupele germane în retragere au continuat să opună o rezistență îndârjită Rommel reușind să-i învingă pe americani în Bătălia din Pasul Kasserine înainte de a termina retragerea strategică În mod inevitabil avansând atât din est cât și din vest aliații au înfrânt în final Afrika Korps pe 13 mai 1943 Aproximativ 250000 de militari ai Axei au fost luați prizonieri Asia În mai 1942 un atac naval asupra Port Moresby – Noua Guinee a fost respins de marina aliată în Bătălia din Marea de Corali Dacă ar fi reușit capturarea orașului Port Moresby Australia s-ar fi aflat în zona razei de acțiune a marinei japoneze Aceasta a fost prima acțiune încununată de succes împotriva japonezilor și prima bătălie navală dusă exclusiv de portavioane Cele două părți au suferit pierderi mari egale ca gravitate O lună mai târziu invadarea de către japonezi a insulelor Midway a fost evitată datorită succesului decriptorilor aliați care au descifrat mesajele secrete japoneze marina americană fiind capabilă să pregătească un răspuns pe măsura atacului nipon Piloții americani au reușit scufundarea portavioanelor japoneze industria japoneză dovedindu-se incapabilă să le înlocuiască rapid Pierderea a numeroase avioane și piloți experimentați mulți dintre ei participanți la Atacul de la Pearl Harbor a fost un handicap pe care japonezii nu l-au mai putut recupera până la sfârșitul războiului Americanii au pierdut un portavion și un număr mic de avioane A fost o victorie totală pentru americani marina japoneză fiind nevoită să treacă din acest moment în defensivă În iulie un atac terestru asupra orașului Port Moresby a fost dus de-a lungul accidentatului drum Kokoda Acest atac a fost respins de milițiile australiene având printre membrii lor numeroși tineri slab antrenați care au trebuit să lupte cu îndârjire până la sosirea trupelor regulate australiene reîntoarse din Africa de Nord Grecia și Orientul Mijlociu În mod uimitor batalionul al 39-lea australian depășit numeric având în componența lui soldați neexperimentați a învins armata japoneză formată din 5000 de soldați Aceasta a fost cea mai importantă victorie din istoria militară australiană Chiar mai înainte de intrarea SUA în război Aliații căzuseră de acord că înfrângerea Germaniei Naziste era prioritară Totuși forțele SUA au început să atace japonezii în teritoriile pe care le ocupaseră aceștia din urmă începând cu insula Guadalcanal având de înfruntat o apărare niponă foarte hotărâtă și agresivă La 7 august 1942 Statele Unite au luat cu asalt insula La sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie în timp ce luptele în Guadalcanal continuau cu furie un atac ambițios al japonezilor a avut loc în extremitatea estică a Noii Guinee unde australienii au reușit o victorie importantă în Golful Milne prima înfrângere gravă a niponilor Până la sfârșitul lunii februarie 1943 Guadalcanalul a fost cucerit de americani Un element esențial al campaniei din Asia au fost și luptele pentru insulele Aleutine Vezi și '' 1943 Schimbarea cursului războiului Articole principale Bătalia de la Kursk Campania italiană Europa Rusia După victoria de la Stalingrad Armata Roșie a lansat 8 ofensive de-a lungul iernii multe dintre ele concentrate de-a lungul bazinului râului Don lângă Stalingrad care au dus inițial la eliberarea unor teritorii sovietice Datorită eforturilor continue Armata Roșie a fost slăbită iar germanii au recucerit zonele pierdute inițial În iulie Wehrmachtul a lansat o ofensivă amânată până în acel moment de mai multe ori în zona Kursk Intențiile germanilor erau însă cunoscute de sovietici care s-au pregătit corespunzător astfel încât Bătălia de la Kursk s-a încheiat în nota generală a contraofensivei rusești care i-a împins mult înapoi pe germani Invazia din Italia Africa de nord cucerită de curând a fost folosită ca trambulină pentru invadarea Siciliei începută la 10 iulie 1943 În 25 iulie Benito Mussolini a fost demis din funcție de Regele Italiei permițând unui nou guvern să preia puterea După cucerirea Siciliei Aliații au invadat Italia continentală la 3 septembrie 1943 Italia s-a predat în 8 septembrie dar forțele germane au continuat să lupte Aliații au avansat către nord dar au fost opriți în timpul iernii pe Linia Gustav până când în timpul bătăliei de la Monte Cassino au spart frontul german iar Roma a fost eliberată la 5 iunie 1944 La mijlocul anului 1943 înainte de capitularea Italiei a avut loc a 5-a și ultima ofensivă germană împotriva partizanilor iugoslavi Asia 1943–45 Forțele australiene și americane au dus o campanie prelungită pentru recucerirea insulelor Solomon Noii Guinei și Indiilor Olandeze de Răsărit în timpul căreia au întâlnit una dintre cele mai îndârjite rezistențe din timpul războiului Filipinele au fost recucerite la sfârșitul anului 1944 Bătalia din Golful Leyte fiind considerată una dintre cele mai mari bătălii navale din istorie Ultima ofensivă importantă din zona de sud-vest a Pacificului a fost campania din Borneo care a avut ca scop izolarea rămășițelor forțelor armate japoneze din Asia de sud-est și eliberarea prizonierilor aliați de război Submarinele și avioanele aliate au atacat de asemenea vasele comerciale japoneze lipsind astfel industria japoneză de materiile prime pentru care Imperiul Nipon pornise războiul și fără de care nu putea să-l continue Eficacitatea acestei sufocări economice a crescut în momentul în care infanteria marină a Statelor Unite a cucerit insulele din apropierea Japoniei Armata naționalistă a Kuomintangului de sub conducerea lui Chiang Kai-shek Cian Ka-și și armata comuniștilor chinezi de sub conducerea Mao Zedong Mao Țe-Dun au luptat cu succes împotriva japonezilor dar nu s-au aliat niciodată cu adevărat împotriva invadatorilor Conflictul dintre naționaliști și comuniști izbucnise cu mult timp înainte de declanșarea invaziei nipone și a continuat în timpul luptelor de eliberare a țării și după înfrângerea japonezilor Japonezii capturaseră cea mai mare parte din Burma punând în pericol drumul Burmei folosit de Aliați pentru aprovizionarea naționaliștilor chinezi Acest fapt i-a forțat pe Aliați să înceapă aprovizionarea pe calea aerului a forțelor lui Chiang Kai-shek podul aerian fiind cunoscut sub numele " Cocoașa zburătoare" Americanii chinezii și o divizie britanică au curățat nordul Burmei de japonezi construind un nou drum terestru de aprovizionare – drumul Ledo – care să-l înlocuiască pe cel aflat încă sub amenințarea japoneză – drumul Burmei Mai la sud principala armată japoneză din teatrul de război sud-est asiatic luptau un război de poziții pe frontiera Burmei și Indiei împotriva Armatei a XIV-a britanice Armata a XIV-a britanică "Armata uitată" Britanicii au atacat au recucerit Burma și plănuiau să continue ofensiva spre Malaya când s-a sfârșit războiul 1944 Începutul sfârșitului Articole principale Bătălia din Normandia Operatiunea Bagration Operațiunea Market Garden Bătălia pentru Bulge În "Ziua Z" 6 iunie 1944 aliații occidentali au debarcat în Normandia aflată sub controlul germanilor printr-un atac amfibiu purtat în zorii zilei Primele forțe care au atacat au fost parașutiștii americani canadieni și britanici care au deschis „al doilea front împotriva germanilor" Aliații au suferit pierderi grele în timpul debarcării de pe plajele Normandiei Bateriile de artilerie germane au ținut sub control plajele până în momentul în care au fost cucerite de parașutiștii lansați în spatele frontului În continuare infanteriștii debarcați au început avansarea în interiorul Normandiei Luptele au fost foarte sângeroase terenul și numeroasele garduri vii avantajând apărarea germană din zona pe care francezii o numesc bocage Un atac încununat de succes a fost efectuat la Saint-Lô cea mai importantă forță germană din Franța Armata a VII-a fiind distrusă aproape complet în punga de la Falaise În acest timp în timpul Operațiunii Dragon armatele aliate staționate în Italia au invadat 15 august Riviera Franceză și au stabilit joncțiunea cu forțele din Normandia Rezistența Franceză a declanșat insurecția împotriva germanilor în Paris la 19 august Divizia franceză de sub conducerea generalului Jacques Leclerc a primit capitularea germanilor și a eliberat orașul 25 august 1944 La începutul anului 1944 Armata Roșie atinsese frontiera poloneză și despresuraseră Leningradul La scurtă vreme după debarcarea din Normandia în 9 iunie Uniunea Sovietică a început un atac în istmul Kareliadar Finlanda a anihilat în bătălia de la Tali-Ihantala invadarea Finlandei Uniunea Sovietică având nevoie de trupe pe frontul cu germanii a fost nevoită să accepte tratative Următoarea ofensivă pe frontul german operațiunea Bagration cu circa 6000 de tancuri a fost lansată în 22 iunie distrugând Grupul de Armate Centru al germanilor și luând 350000 de prizonieri După retragerea germanilor de pe țărmul sudic al Golful Finic Finlanda nu a mai fost capabilă să se apere și a cerut armistițiul Acest armistițiu prevedea noi pierderi teritoriale pentru Finlanda judecarea liderilor politici în "procese ale responsabililor finlandezi pentru război" și internarea sau expulzarea trupelor germane din țară Vezi Războiul din Laponia Judecarea responsabililor politici a fost rău primită de opinia publică finlandeză care a perceput acțiunea ca pe o batjocorire a spiritului de justiție Parașutiștii aliați au încercat să avanseze în Germania declanșând Operațiunea Market Garden din septembrie dar au fost respinși Probleme logistice începuseră să încetinească viteza de avansare a trupelor aliate de vreme ce capetele liniilor lor de aprovizionare se mai aflau încă pe plajele din Normandia Victoria decisivă a Armatei I canadiană care în Bătălia de la Scheldt a cucerit și mai apoi apărat cu succes portul Antwerp Anvers a asigurat un flux de aprovizionare corespunzător pentru aliați la sfârșitul lunii noiembrie 1944 România a cerut armistițiul în august urmată de Bulgaria în septembrie Insurecția din Varșovia a avut loc între 1 august și 2 octombrie 1944 fiind înfrântă de germani în condițiile în care sovieticii nu au sprijinit lupta polonezilor Germania s-a retras din Balcani și a mai reușit să se mențină prin luptă în Ungaria până în februarie 1945 În decembrie 1944 armata germană a reușit să organizeze ultima mare ofensivă în vest Alegerea acestei soluții era datorată faptului că un succes în est nu ar fi avut nici o relevanță în fața masivei Armate Roșii care avansa implacabil către granițele Reichului Hitler spera ca prin succesul acestei ofensive să adâncească neînțelegerile neîncetate dintre aliații occidentali obținând un armistițiu care să-i fie favorabil permițându-i mai apoi să se concentreze asupra înfrângerii sovieticilor Misiunea aceasta era total nerealistă de vreme ce întreg planul se baza pe posibilitatea cuceririi depozitelor aliate de combustibil care ar fi permis continuarea avansării vehiculelor germane către portul Antwerp și victoria în Bătălia de la Bulge Germanii au reușit să aibă succese importante la început împotriva americanilor staționați în Ardeni Forțele aliate nepregătite pentru un asemenea atac neașteptat au suferit pierderi foarte mari În primele zile ale atacului germanii s-au bucurat de avantajul condițiilor nefavorabile de zbor pentru aviația aliată obligată să rămână la sol În cele din urmă îndreptarea vremii a permis aviației aliate să intre în luptă să-și valorifice supremația aeriană germanii nereușind să captureze Bastogne Sosirea Armatei a III-a a generalului George S Patton a pus capăt atacului germanilor obligați să se retragă înapoi în țară În acest timp însă sovieticii atinseseră granițele răsăritene ale Germaniei de dinainte de război Până în acest moment ofensiva sovietică devenise așa de puternică încât unii istorici susțin că debarcarea americano-britanică din Normandia a fost făcută mai degrabă pentru a împiedica formarea unui bloc sovietic până pe malul Atlanticului decât pentru a lupta împotriva Germaniei În total 80% din pierderile germane au fost cauzate de luptele de pe Frontul de Răsărit Europa fiind divizată pe o linie care trecea prin Germania și Austria În zilele noastre este o părere foarte răspândită că dacă aliații occidentali nu ar fi atacat în Normandia pe Frontul de Vest mai slab apărat Stalin ar fi reușit să câștige controlul asupra întregii Europe Bombardarea Dresdei de către RAF și Forțele Aeriene ale Armatei Statelor Unite USAAF între 13 și 15 februarie 1945 rămâne una dintre acțiunile cele mai controversate ale celui de-al Doilea Război Mondial Mulți istorici sunt de părere că orașul Dresda nu a avut nici o importanță industrială sau strategică și distrugerea lui nu a influențat în nici un fel cursul operațiunilor militare 1945 Sfârșitul războiului Europa Winston Churchill Iosif Vissarionovici Stalin și Franklin D Roosevelt au negociat aranjamentele pentru Europa postbelică în timpul Conferinței de la Ialta din februarie 1945 Printre hotărârile luate au fost înființarea ONU formarea statelor naționale în Europa Răsăriteană organizarea de alegeri libere în Polonia până la urmă alegerile au fost măsluite de sovietici repatrierea cetățenilor sovietici și atacarea Japoniei de către URSS la cel mult trei luni după înfrângerea Germaniei Armata Roșie inclusiv cei 78556 soldați ai Armatei I poloneză au început asaltul final asupra Berlinului la 19 aprilie 1945 Armata germană terminase retragerea în orașul puternic fortificat Capitala germană fusese supusă unor intense bombardamente aeriene în tot acest timp Cei mai importanți lideri naziști fuseseră uciși în luptă sau căzuseră prizonieri Hitler era încă în viață și sănătatea sa mintală părea că se deteriorează pe zi ce trecea Ca un ultim efort de război Führerul a cerut tuturor civililor inclusiv copiilor să participe la lupta de apărare a capitalei în rândurile milițiilor Volkssturm Când această ultimă încercare a eșuat Hitler a fost profund deziluzionat imaginându-și că toată lumea este împotriva lui dar că mai are încă soldați pe care poate să-i trimită în luptă Hitler și statul său major s-au mutat în Führerbunker un buncăr de beton de sub Cancelaria Reichului unde la 30 aprilie 1945 Führerul s-a sinucis împreună cu soția sa Eva Braun Amiralul Karl Dönitz a devenit șeful guvernului german și a trimis repede un reprezentant la Reims în Franța pentru a semna o capitulare necondiționată cu Aliații Generalul Alfred Jodl a semnat capitularea necondiționată la 7 mai ale cărei prevederi au intrat în vigoare la 8 mai Sovieticii au avut pretenția ca actul de capitulare să fie semnat și la sediul statului major al forțelor sovietice Acest lucru s-a întâmplat la 8 mai încetarea focului intrând în vigoare pe frontul sovietic la 9 mai Acesta este motivul pentru care aliații occidentali au sărbătorit Ziua victoriei în Europa în 8 mai iar Uniunea Sovietică a sărbătorit Ziua Victoriei împotriva fascismului pe 9 mai Asia SUA au cucerit mai multe insule așa cum au fost Iwo Jima și Okinawa și a făcut ca principalele insule japoneze să se afle în raza de acțiune a crucișătoarelor și portavioanelor americane Printre multe alte zeci de orașe japoneze Tokyo a fost bombardat cu bombe incendiare și doar în primul atac au murit până la 90000 de oameni în timp ce incendiile răvășeau toată capitala Marile pierderi de vieți omenești au fost atribuite densității mari a populației în zonele industriale precum și materialelor inflamabile din care erau ridicate în mod obișnuit construcțiile în acele vremuri În plus porturile și principalele căi fluviale erau minate din aer prin Operațiunea Foametea care a distrus logistica acestei națiuni insulare Mai târziu la 6 august 1945 avionul de tip B-29 "Enola Gay" pilotat de colonelul Paul Tibbets a lansat o bombă atomică Little Boy asupra orașului Hiroshima practic ștergându-l de pe suprafața pământului La 8 august 1945 Uniunea Sovietică a declarat război Japoniei așa cum fusese stabilit la Ialta și a lansat o invazie la scară largă a Manciuriei ocupate de Japonia Operațiunea Furtuna de August Pe 9 august bombardierul B-29 "Bock's Car" pilotat de maiorul Charles Sweeney a aruncat a doua bombă nucleară americană Fat Man asupra orașului Nagasaki Folosirea celor două bombe atomice i-au permis Împăratului Japoniei să ocolească guvernul în funcție și să acționeze pentru încheierea războiului Intrarea Uniunii Sovietice în război a avut de asemenea un rol în această hotărâre dar în discursul său la radioul nipon împăratul nu a menționat această invazie printre motivele care ar fi dus la capitularea Japoniei Japonia a capitulat necondiționat la 15 august 1945 semnând actele de capitulare pe 2 septembrie 1945 V-J day la bordul cuirasatului USS Missouri în Golful Tokyo Capitularea Japoniei în fața Statelor Unite nu a însemnat încheierea oficială a războiului și cu Uniunea Sovietică cu care Imperiul Nipon nu a semnat nici până în ziua de azi un tratat de pace În ultimele zile ale războiului URSS a ocupat partea de sud a insulelor Kurile o zonă deținută până în acel moment de japonezi și revendicate și de sovietici S-au făcut numeroase eforturi pentru semnarea unor acorduri de pace dar în mod oficial starea de război dintre cele două națiuni continuă să existe Rezistența antifascistă Articol principal Rezistența în timpul celui de-al Doilea Război Mondial Rezistența în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a apărut în fiecare țară ocupată și a luat o mulțime de forme războiul de gherilă sabotajul propaganda dezinformare a ascunderea refugiaților și ajutorul dat celeilalte părți așa cum era ajutorarea piloților aliați doborâți Printre cele mai importante mișcări de rezistență s-au numărat Maquisul francez Armata poloneză locală și partizanii iugoslavi În multe țări au apărut mișcări de rezistență care doreau să lupte cu invadatorii Axei chiar și Gemania a avut o mișcare antinazistă Deși Anglia nu a avut parte de ocupația germană britanicii s-au pregătit pentru această posibilitate organizând Unitățile Auxiliare și arestând majoritatea cetățenilor străini și pe evreii simpatizanți comuniști Au fost formate mai multe organizații care să sprijine rezistența din străinătate așa cum au fost SOE în Anglia și OSS premergătoarea CIA în SUA Frontul domestic Articol principal Frontul domestic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial Femei de reconfortare Frontul domestic este numele generic dat activităților civililor în condițiile războiului total În Marea Britanie femeile au intrat în câmpul muncii în posturile pe care bărbații plecați la luptă le lăsaseră vacante Îmbrăcămintea hrana benzina și alte mărfuri au fost raționalizate Cumpărarea mărfurilor de lux a fost restricționată în mod sever aceasta ducând la apariția pieței negre Familiile au început să cultive legume în mici grădini așa numitele grădinile victoriei Civilii s-au înrolat în rândul Air Raid Wardens-supraveghetorilor antiaerieni serviciilor de urgență ale voluntarilor și în alte funcții extrem de necesare Școlarii au ajutat la strângerea deșeurilor pentru industria de război și au organizat colecte de bani pentru diferite scopuri Multe lucruri au fost economisite pentru a fi transformate în materiale utile pentru război așa cum a fost cazul grăsimii care putea fi transformată în nitroglicerină sau în cazul grilajelor metalice stradale colectate pe post de fier vechi În Statele Unite ale Americii și Canada femeile s-au angajat de asemenea în întreprinderi pentru a înlocui forța de muncă masculină deși în număr mai mic decât în Anglia În SUA aceste femei muncitoare erau numite "Rosies" de la Nituitoarea Rosie Franklin D Roosevelt a declarat că efortul făcut de civili în țară era la fel de important pentru câștigarea războiului ca și efortul soldaților de pe front În Germania cel puțin la începutul războiului erau surprinzător de puține restricții ale activităților civililor Cele mai multe mărfuri de bază nu au fost raționalizate dar la mărfurile de lux accesul germanilor fusese puternic îngrădit încă înaintea izbucnirii războiului iar după declanșarea conflagrației mondiale acestea din urmă au devenit și mai rare și mai greu de obținut De exemplu faimoasa Volkswagen "Mașina poporului" pe care Hitler o promisese tuturor germanilor nu a fost produsă decât după război În schimb uzinele Volkswagen au lucrat intens pentru industria militară Doar mai târziu în timpul războiului civilii au fost organizați pentru ajutorarea efortului de război nazist Spre exemplu munca femeilor nu a fost complet mobilizată așa cum se făcuse în SUA sau în Anglia Adevărul este însă că în Germania Nazistă a fost folosită la o scară nemaiîntâlnită munca forțată a sclavilor evrei sau a prizonierilor din țările ocupate Populația civilă a fost implicată foarte puternic în producția de război și a fost supusă îndoctrinării prin propagandă în ambele taberele aflate în luptă Noile tehnologii Articol principal Noile tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial Cercetările științifico-tehnice susținute făcute în cadrul efortului de război inclusiv eforturile Proiectului Manhattan care au dus la apariția bombei atomice au avut un impact covârșitor asupra comunității științifice așa cum au fost crearea rețelei naționale de laboratoare în SUA și apariția unor științe noi precum cibernetica În plus presiunea uriașă pentru efectuarea unui număr mare de calcule necesare diferitelor proiecte așa cum au fost algoritmii necesari spargerii codurilor sau tabelele balistice au accentuat nevoia pentru dezvoltarea tehnologiei computerului electronic Dacă războiul a stimulat cercetările pentru dezvoltarea unor tehnologii cu folosință militară așa cum au fost radarul sau radioul tot el a încetinit cercetările în domenii considerate nefolositoare în timp de război precum televiziunea Epoca avioanelor cu reacție a fost deschisă în timpul războiului de apariția avionului german Heinkel He 178 primul avion cu turboreactor a avionului german Messerschmitt 262 primul avion cu reacție care a intrat în luptă și a primului avion aliat cu reacție Gloster Meteor În timpul războiului germanii au produs mai multe tipuri de bombe zburătoare primele bombe inteligente bombele V-1 prima rachetă de croazieră și rachetele V-2 prima rachetă balistică Racheta V-2 a fost primul pas pe drumul cuceririi spațiului cosmic de vreme ce traiectoria ei o ducea în stratosferă mai sus și mai repede decât orice alt avion Această rachetă a dus la dezvoltarea programului pentru crearea rachetelor balistice intercontinentale ICBM Wernher Von Braun a condus programul V-2 în Germania iar mai târziu a emigrat în SUA unde a condus programul american spațial care a dus la crearea rachetei Saturn 5 cu ajutorul căreia omul a pășit pe Lună în 1969 Tehnologiile militare s-au dezvoltat într-un ritm rapid în numai șase ani rata de înlocuire a materialelor militare a fost nemaipomenită de la avioane la armele mici de infanterie Avioanele cu reacție de la sfârșitul războiului depășeau ușor la toate capitolele orice avion modern în 1939 așa cum era la vremea lui Spitfire Mark I Bombardierele de la începutul războiului care produseseră carnagii nemaipomenite au fost aproape toate doborâte în 1945 în multe cazuri cu un singur foc direcționat prin radar al unui proiectil antiaerian de proximitate Avionul japonez Zero ultramodern în 1941 devenise în 1944 în timpul Bătăliei din Marea Filipinelor "ținta pentru antrenament a Marinei" Tancurile construite la sfârșitul războiului așa cum a fost tancul greu sovietic Stalin sau tancul mediu german Panther surclasau fără probleme tancurile de la începutul războiului precum a fost Panzer IV Incapacitatea de debarcare și acțiunile haotice din timpul dezastruoaselor acțiuni amfibii ale primului război mondial au fost depășite Vasul Higgin primul vehicul de debarcare DUKW un vehicul amfibiu cu tracțiune pe șase punți și tancul amfibiu au fost proiectate și construite pentru a permite aliaților occidentali debarcările pe plaje În această perioadă a apărut și conceptul managementului de proiect în conformitate cu care este organizată toată activitatea inginerească din zilele noastre Impactul asupra civililor Atrocitățile de război Al Doilea Război Mondial a fost martorul unor atrocități la scară globală împotriva populației civile a mai multor națiuni implicate în conflagrație Germanii au ucis între 11 și 24 de milioane de civili în acte atent plănuite care pot fi caracterizate doar ca genocid și crimă în masă acțiuni care aveau de multe ori prioritate în fața nevoilor militare presante Uniunea Sovietică și Japonia au folosit sistemul lagărelor de muncă uneori împotriva propriilor cetățeni Japonia a ucis aproximativ 6 milioane de cetățeni în zonele ocupate iar URSS aproximativ 4 milioane din care jumătate erau cetățeni sovietici Britanicii au supus bombardamentelor-covor mai multe orașe germane în parte ca răspuns la bombardamentele germane asupra Londrei dar au continuat aceste atacuri chiar și după ce valoarea lor strategică a devenit incertă este cazul bombardării Dresdei din 1945 Astfel de bombardamente au dus la moartea a sute de mii de civili germani Mai mult aviația aliată anglo-americană a dus la îndeplinire mai multe bombardamente strategice asupra orașelor japoneze în care zonele industriale erau întrețesute cu cele civile ducând la moartea sutelor de mii de civili Aceste atacuri au culminat cu lansarea celor două bombe nucleare de la Hiroșima și Nagasaki Proporțiile atrocităților celui de-al Doilea Război Mondial fac parte din moștenirea războiului și au un impact de durată asupra civilizației umane Genocidul Articol principal Holocaust Odată cu izbucnirea războiului Germania a început primul stadiu a ceea ce avea să fie numit Holocaust masacrarea premeditată la scară industrială a 9 până la 11 milioane de oameni cifrele sunt aproximative Grupurile considerate "indezirabile" îi includeau în special pe evrei polonezi prizonierii ruși de război slavi romi sinti persoanele cu probleme mentale sau handicapuri fizice homosexualii Martorii lui Iehova disidenții politici și comuniștii Deși toate aceste grupuri au fost ținta asasinatelor germane evreii au fost ținta principală a uciderilor în masă între 5 și 6 milioane de evrei fiind uciși de naziști și de colaboratorii lor La început germanii foloseau plutoanele de execuție Einsatzgruppen pentru a duce la îndeplinire masacre de proporții în aer liber în unele cazuri fiind împușcați până la 33000 de oameni într-o singură zi ca de exemplu la Babi Yar Din 1942 conducerea nazistă a hotărât punerea în aplicare a Soluției Finale Endlösung genocidul evreilor europeni și mărirea ritmului și proporțiilor uciderilor În vreme ce în lagărele de concentrare și în lagărele de muncă erau întemnițați inamicii politici ai naziștilor încă din perioada de după cucerirea puterii în 1933 conducerea nazistă a luat hotărârea construirii a șase noi lagăre de exterminare special concepute pentru uciderea evreilor Printre acestea cele mai importante au fost lagărul de exterminare de la Treblinka și lagărul de exterminare de la Auschwitz Milioane de evrei au fost strânși în ghetouri supraaglomerate de unde au fost mai apoi transportați către "lagărele morții" unde erau gazați sau împușcați de cele mai multe ori imediat după ce erau coborâți din trenurile de transport Lagărele de concentrare de muncă și de internare Articole principale Lagăr de concentrare Gulag Internarea americanilor de origine japoneză În afară de lagărele naziste de concentrare Gulagurile sovietice lagărele de muncă au provocat moartea multor cetățeni din țările ocupate de ruși Polonia Lituania Letonia Estonia și Basarabia a prizonierilor de război germani precum și a unor cetățeni sovietici considerați oponenți ai regimului stalinist sau membri ai unor grupuri etnice considerate neloiale URSS cecenii de exemplu Lagărele japoneze de prizonieri de război aveau de asemenea o rată a mortalității foarte ridicate mulți dintre prizonieri americani sau englezi fiind folosiți la munci extenuante în condiții foarte proaste de alimentație nu cu mult mai bune decât în lagărele germane de concentrare În SUA și Canada sute de mii de nord-americani originari din Japonia au fost internați de guvernele țărilor respective Deși în aceste lagăre internații nu erau supuși la munci grele izolarea forțată și condițiile de viață sub standardul normal erau o obișnuință Crimele de război și atacurile asupra civililor Articole principale Crimele japoneze de război Bombardamente strategice Procesele de la Nürenberg Aproape toate formele închipuite de atrocități au avut loc pe Frontul de Răsărit Milioane de evrei polonezi ucrainieni belaruși și ruși au fost uciși în mod sistematic de naziști și colaboratorii lor Peste un milion de iugoslavi au fost executați ca represalii la activitățile partizanilor Peste 3 milioane de prizonieri de război sovietici au fost uciși de naziști Ocupația sovietică în Polonia a fost extrem de brutală Între 1939 și 1941 peste 18 milioane de foști cetățeni polonezi au fost uciși sau deportați În 1940 autoritățile sovietice au ordonat executarea a mai mult de 22000 de cetățeni polonezi în special ofițeri de armată dar și oameni de știință politicieni doctori avocați preoți și polițiști în în pădurea Katyn Populația civilă a suferit cumplit Populația Kievului a scăzut cu 90% între începutul deceniului al patrulea și 1945 din cauza foametei pricinuite de politica agrară a lui Stalin dar cel mai mult din cauza naziștilor La sfârșitul războiului au fost semnalate cazuri de răzbunări ale soldaților Armatei Roșii împotriva populației civile din Germania Și japonezii sunt vinovați de ucideri în masă Milioane de civili din țările asiatice ocupate și prizonieri de război aliați au fost uciși sau folosiți ca sclavi Cele mai cunoscute atrocități au fost făptuite în China printre acestea aflându-se masacrarea a aproape o jumătate de milion de oameni în timpul masacrului din Nanjing și experimentele cu arme biologice din Manciuria făcute de Unitatea 731 având drept „cobai populația civilă Crimele japoneze de război mai includ violul jaful asasinatul canibalismul și forțarea femeilor din țările ocupate să lucreze ca sclave sexuale cunoscute și ca "femei pentru reconfortare" Cele mai multe sclave sexuale au fost în Coreea țară pe care Japonia a ocupat-o între 1910 și 1945 În Al Doilea Război Mondial s-au petrecut primele bombardamente la scară mare împotriva zonelor locuite Germania a bombardat ținte civile din prima zi de război În primele zile de război guvernul britanic a ordonat RAF să respecte strict regulile internaționale ale războiului care interziceau bombardarea civililor dar aceste restricții au fost relaxate treptat până la a fi total abandonate în 1942 Până în 1945 bombardamentele strategice ale orașelor au fost folosite la scară largă de ambele tabere aflate în conflict Bombardamentele germane ale orașelor poloneze rusești englezești și iugoslave sunt responsabile pentru moartea a aproximativ 600000 de civili Bombardamentele strategice ale aliaților anglo-americani asupra orașelor Axei Tokyo Hamburg și Dresda ca și folosirea bombei nucleare americane împotriva a două orașe japoneze Hiroșima și Nagasaki au ucis aproximativ 400000 de germani și între 350000 și 500000 de japonezi Fără a fi o scuză pentru cei care au bombardat neselectiv ținte civile și militare trebuie spus că în cazul orașelor japoneze atelierele și uzinele erau situate în preajma zonelor locuite uneori întrețesute ce acestea ceea ce îngreuia foarte mult sarcina celor care urmăreau atacarea mașinii de război nipone Începând din 1945 și până în 1951 oficialii germani și japonezi au fost acuzați de crime de război Cei mai importanți lideri germani au fost acuzați de genocid și crime de război în Procesele de la Nürnberg precum și în alte procese Mai multe oficialități japoneze au fost judecate pentru crime de război în Procesul crimelor de război japoneze de la Tokyo și în alte procese desfășurate în mai multe țări sud-est asiatice Urmări Articol principal Urmările celui de-al Doilea Război Mondial Pierderile omenești Articol principal Pierderi omenești în cel de-al Doilea Război Mondial Cel puțin 60 de milioane de oameni și-au pierdut viața în cel de-al Doilea Război Mondial —aproximativ 25 de milioane de soldați și cam 35 de milioane de civili Estimările variază destul de mult Aceste cifre includ pe cei aproximativ 6 milioane de evrei și cei 4 milioane de neevrei polonezi rromi homosexuali comuniști dizidenți handicapați prizonieri sovietici etc uciși în lagărele Holocaustului Forțele Aliaților au pierdut aproximativ 17 milioane de soldați morți din care aproximativ 10 milioane de sovietici și 4 milioane de chinezi iar forțele Axei au pierdut cam 7 milioane de soldați morți din care aproximativ 5 milioane au fost germani Uniunea Sovietică a suferit cele mai grele pierderi omenești între 20 și 28 de milioane de morți în total din care 13 – 20 milioane erau civili Per total 80% dintre pierderile omenești au fost de partea Aliaților iar restul de 20% de partea statelor Axei O lume în ruine La sfârșitul războiului milioane de refugiați erau pe drumuri economia europeană se prăbușise 70% din infrastructura industrială a vechiului continent fusese distrusă Învingătorii răsăriteni au pretins plata unor despăgubiri de război de către națiunile învinse În Tratatul de pace de la Paris s-a stabilit că inamicii Uniunii Sovietice Ungaria România și Finlanda trebuiau să plătească câte 300000000 de dolari la cursul anului 1938 iar Italia trebuia să plătească 360000000 de dolari împărțiți în principal între Grecia Iugoslavia și Uniunea Sovietică Spre deosebire de ce s-a întâmplat la sfârșitul Primului Război Mondial învingătorii apuseni nu au pretins despăgubiri de război din partea țărilor învinse Mai mult un plan gândit de Secretarul de Stat al SUA George Marshall "Programul de refacere europeană" mai bine cunoscut ca Planul Marshall cerea Congresului SUA să aloce milioane de dolari pentru reconstruirea Europei A fost pus în practică și Sistemul Bretton Woods ca parte a eforturilor de reconstruire globală a capitalismului și de reconstruire a lumii postbelice În Olanda planurile originale de a cere o compensație monetară uriașă și chiar de a anexa o regiune din Germania care ar fi dublat suprafața țării au fost abandonate în cele din urmă Însă numeroși germani care trăiau în Olanda de multă vreme au fost declarați cetățeni ostili și au fost închiși într-un lagăr de concentrare în cadrul unei operații cunoscute ca Laleaua Neagră În cele din urmă 3691 de etnici germani au fost deportați Războiul a dus de asemenea la creșterea intensității mișcărilor de independență în coloniile africane asiatice și americane ale puterilor europene cele mai multe dintre aceste teritorii dependente câștigându-și independența în următorii douăzeci de ani Organizația Națiunilor Unite De vreme ce Liga Națiunilor a eșuat în mod evident să prevină războiul a fost pusă la cale o nouă ordine internațională În 1945 a fost fondată Organizația Națiunilor Unite Pentru a preveni izbucnirea unui nou război la fel de devastator ca a doua conflagrație mondială și pentru a asigura o pace durabilă în Europa în 1951 a fost înființată Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului Tratatul de la Paris predecesoara Uniunii Europene ONU este responsabilă și pentru crearea statului modern Israel în 1948 în parte ca răspuns la Holocaust Începuturile Războiului Rece Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a coincis după părerea multor istorici cu sfârșitul poziției de superputere a Marii Britanii și câștigarea acestei poziții de către Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică Relațiile dintre cele două noi superputeri mondiale s-au deteriorat neîncetat încă din timpul războiului pentru a ajunge la cote deosebit de periculoase în deceniile care au urmat victoriei împotriva nazismului În zonele ocupate de trupele aliaților occidentali au fost restabilite guvernele antebelice ori s-au format noi guverne democratice În zonele ocupate de trupele sovietice inclusiv în țările foștilor aliați precum Polonia au fost create state comuniste Acestea au devenit state satelit ale URSS-ului Astfel la numai câțiva ani de la încheierea războiului Europa a ajuns să fie divizată de-a lungul unei granițe ideologice S-au format două blocuri – de est și de vest – reprezentate de Pactul de la Varșovia și respectiv de NATO Germania a fost împărțită în patru zone de ocupație zonele americană franceză și britanică urmând să formeze Germania de Vest iar în zona sovietică apărând Republica Democrată Germană Germania Răsăriteană Austria a fost din nou separată de Germania și a fost de asemenea împărțită în patru zone de ocupație care în cele din urmă s-au reunit în statul modern Austria Coreea a fost divizată în două de-a lungul paralelei 38o Note Articol principal Alte articole Primul Război Mondial Participanții la al Doilea Război Mondial Listă a bătăliilor celui de-al Doilea Război Mondial Istoria României România în al Doilea Război Mondial Noile tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial Armele utilizate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial Nazism Lagăr de concentrare Fascism Cronologia celui de-al Doilea Război Mondial Legături externe Generale created by one of Germany's public broadcasters on World War II and the world 60 years after Compact a quick to use 3 Septembrie 2009 Andrei Crăciun Vlad Stoicescu Evenimentul zilei 6 septembrie 2012 George Titus Albulescu Ziarecom 22 iunie 2011 Dan Mladinoiu Ziarecom Media Presentation that covers the war from the invasion of Russia to the fall of Berlin interesting pictures & info 25 mai 2013 Laurentiu Dologa Ziarecom 26 mai 2013 Laurentiu Dologa Ziarecom 1 iulie 2013 Răzvan Băltărețu Adevărul Povestiri Frieser Karl-Heinz 2010 A project by the BBC to gather the stories of ordinary people from World War II from an online issue from wwwcafebabelcom A project by London Metropolitan University TUC and the National Pensioners Convention to document the history of workers during World War II Specifice Services information resources and image gallery for veterans of the United States Armed Forces of The New York Times Extremely detailed daily action reports from the German side Documentare TV5 Europe Second World War Documentary 2008 The World at War 1974 serial BBC cu 36 episoade The Second World War in Colour 1999 Alejandro González Iñárritu n 15 august 1963 este un regizor de film mexican El este al doilea regizor mexican care a câștigat atât Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor cât și premiul pentru cel mai bun regizor al Directors Guild of America după Alfonso Cuarón în 2014 De asemenea el este al doilea regizor mexican care a câștigat Prix de la mise en scene premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul de Film de la Cannes 2006 după Luis Buñuel în 1951 Toate cele cinci filme artistice ale sale lansate până în 2014 Amores perros 2000 21 Grams 2003 Babel 2006 Biutiful 2010 și Birdman 2014 au fost apreciate de critici și au fost nominalizate la Premiile Oscar Filmografie Filme artistice "Death Trilogy" Amores perros 2000 21 Grams 2003 Babel 2006 Biutiful 2010 Birdman or The Unexpected Virtue of Ignorance 2014 The Revenant 2015 Filme de scurtmetraj Detrás del dinero 1995 TV El Timbre 1996 Powder Keg 2001 seria "The Hire" pentru BMW 11'09"01 September 11 2002 Chacun son cinema 2007 segmentul "ANNA" Naran Ja One Act Orange Dance 2012 Referințe Legături externe Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946 Denumirea datează din perioada războiului civil rus când această armată era adversara „Armatei Albe Numele complet era Armata Roșie a Muncitorilor și Țăranilor Din 1946 armata URSS primește oficial numele de Armata Sovietică; totuși în vorbirea informală continuă să fie adesea denumită „Armata Roșie Formarea Armatei Roșii Armata Roșie a fost creată la 28 ianuarie 1918 La început țăranii și muncitorii erau membri pe bază de voluntariat Comandamentul a fost format din oficiali ai fostei armate imperiale care au hotărât să-și ocupe funcțiile și după Revoluția din Octombrie în 1917 Deoarece războiul civil lua amploare Lenin a hotărât să introducă recrutarea obligatorie În timpul războiului civil Armata Roșie ajunsese la 5 milioane de persoane Organizarea Armatei Roșii a revenit lui Lev Davidovici Troțki care înainte de revoluție ocupase o funcție în comitetul militar revoluționar Bolșevicii comuniștii aveau o influență notabilă în cadrul armatei Primul Război Mondial a slăbit moralul armatei producându-se dezertări zilnice Comuniștii au încercat cu destul de mult succes să creeze o stare de spirit revoluționară în locul patriotismului care se afla în declin Noile organe de conducere sovietele trebuiau să fie formate din „muncitori soldați și țărani după cum spunea Partidul Bolșevic comunist Cu câteva luni înainte de revoluție sute de unități ale armatei au participat la un congres militar ținut la Petrograd astăzi Sankt Petersburg După ce Armata Roșie a fost creată politica încorporării voluntare avea ca rezultat o armată instabilă și indisciplinată Troțki a susținut recrutarea obligatorie păstrarea ofițerilor țariști în funcții și comisariatul politic A restabilit disciplina militară și a făcut lucruri care au afectat tradițiile A explicat că armata nu putea fi dirijată de comitete revoluționare alese de soldați și a terminat spunând că tactica luptelor de gherilă care era practicată în anumite regiuni ale Rusiei este inadecvată pentru o luptă de o amploare ca aceea ce urma să înceapă Troțki a traversat el însuși toate fronturile cu un tren blindat timp de peste de doi ani Albii dominau regiunile meridionale ale fostului imperiu o parte din Rusia și Siberia iar o perioadă de timp au primit ajutor de la aliații care triumfaseră în Primul Război Mondial Albii au ajuns să amenințe serios Moscova dar au fost înfrânți Odată terminat războiul civil Armata Roșie nu a mai evoluat până în anii ’30 când a început din nou să se dezvolte Marele Război pentru Apărarea Patriei În timpul celui de-al doilea război mondial perioadă numită oficial „Marele Război pentru Apărarea Patriei Marele Război patriotic industria de război sovietică s-a dezvoltat enorm Armata Roșie a fost dotatä cu noi tunuri antiaeriene tunuri antitanc alte tunuri de diferite calibre și avioane foarte competitive MIG Yak și Il2 Lansatorul de rachete numit familiar „Katiușa sau „orga lui Stalin era o armă de o mare putere distructivă De asemenea marina avea o foarte bunǎ dotare Comandantul suprem al Armatei Roșii era însuși Stalin iar după el în calitate de comisar al apǎrǎrii Semion Timoșenko considerat unul dintre cei mai mari strategi din istoria sovietică Marele stat major era sub conducerea lui Gheorghi Jukov care și-a început cariera în timpurile țariste și obținuse multe victorii contra Germaniei naziste Sub aspect tactic Armata Roșie a fost echipată prin masivele transporturi de arme americane astfel încât în 1942-1943 multe din armele sovietice erau de proveniență americană Stalin s-a dovedit un slab conducător știut fiind că la asediul Stalingradului soldații sovietici erau echipați cu pușcă din doi în doi adică erau trimiși practic să lupte cu formidabila mașină militară germană cu mâinile goale Cei mai importați aliați ai Armatei Roșii au fost în mod evident clima teribilă a stepelor rusești și starea deplorabilă a infrastructurii Al doilea Război Mondial a însemnat pentru Armata Sovietică un enorm triumf datorat în mare parte norocului și armatelor aliate și în același timp o mare pierdere de vieți omenești mai mult de 13 milioane Aceste imense pierderi au avut loc în bătăliile de retragere duse pentru apǎrarea Stalingradului azi Volgograd și a Moscovei în luptele de la Kursk Rusia 1943 considerată a fi cea mai mare bǎtǎlie terestră din istorie iar mai apoi în retragerea nemților pînă la Berlin Armata Roșie a intrat prima în capitala germanǎ iar soldații săi au arborat simbolic steagul roșu pe clǎdirea parlamentului german Reichstag Războiul Rece În anii de după război Armata Roșie a fost redenumită Armata Sovietică După terminarea Celui de-al Doilea Război Mondial Armata Sovietică a fost parte a Tratatului de la Varșovia în care erau integrate și națiunile care au rămas sub influența sovietică în Europa de Est Armamentul său nuclear a crescut proporțional cu cel al Statelor Unite ale Americii A invadat Ungaria în 1956 și Cehoslovacia în 1968 pentru a înăbuși revoltele anticomuniste din aceste țări Ultimul război la care a participat a fost cel din Afganistan între 1980 și 1988 în sprijinul guvernului prosovietic din această țară care lupta împotriva unei revolte armate Dupa căderea regimului sovietic în 1991 Armata Sovietică a suferit substanțiale modificări Legături externe Critici 15 aprilie 2011 Daniel Guță Adevărul Artă și cultură ;Literatură și teatru Corbul Hobbitul Stăpânul Inelelor 3 articole< small> ;Muzică Epica Hollaback Girl Like a Virgin cântec Nightwish U2 Within Temptation 6 articole< small> ;Film 300 Eroii de la Termopile Jigoku Shoujo Kaleido Star Latter Days Marilena de la P7 Mașini film Noaptea morților vii Prison Break The Cat and the Canary film din 1927 9 articole< small> ;Arhitectură Biserica de lemn din Ieud Deal Mănăstirea Bârnova Mănăstirea Mihai Vodă Mănăstirea Plătărești 4 articole< small> ;Artă Biografii ;Astronomie ;Artă Lisa del Giocondo Bonaparte traversând Marele Saint Bernard Toma T Socolescu 3 articole< small> ;Film Joseph Barbera Bette Davis William Hanna 3 articole< small> ;Fizică Edward Teller 1 articol< small> ;Istorie Constantin Prezan Fridtjof Nansen Mircea cel Bătrân Vincent-Marie de Vaublanc 4 articole< small> ;Literatură Anna Ahmatova Feodor Dostoievski William Gibson James Joyce Franz Kafka J K Rowling Lev Tolstoi Émile Zola 8 articole< small> ;Muzică Alicia Keys Amy Winehouse Avril Lavigne Chris Brown Christina Aguilera Ciara Gabriella Cilmi Hadise Inna Jacques Offenbach Janet Jackson Jordin Sparks Kelly Clarkson Kylie Minogue Leona Lewis Madonna Gustav Mahler Patricia Kaas September Shakira Usher Yohanna 22 de articole< small> ;Politică Barack Obama Carl Schmitt Neville Chamberlain Nicolae Iorga Nikita Sergheevici Hrușciov Richard Nixon Vidkun Quisling Vintilă I C Brătianu 8 articole< small> ;Religie Angela de Foligno 1 articol< small> ;Societate Eugen Filotti Mary Anning 2 articole< small> ;Sport Dorin Goian 1 articol< small> Politică și societate Căsătorii între persoane de același sex în Spania Românii din Voivodina 2 articole< small> Științe ;Astronomie Neptun Sistemul solar Supernovă Telescopul spațial Hubble Titan satelit 5 articole< small> ;Biologie Balenă albastră Condor andin Cornul secarei Lăstun de casă Lup marsupial Vidră de mare 6 articole< small> ;Medicină Hepatită C Hipertensiune arterială Schizofrenie 3 articole< small> ;Chimie Acid acetic Actiniu Benzen Hidrogen Iod Potasiu 6 articole< small> ;Fizică Deplasare spre roșu Tensiune superficială Teoria relativității generale 3 articole< small> ;Geografie Bălți Belarus Brazilia Franța Muntele Tambora Polonia Racovița Sibiu Republica Populară Chineză România Tulsa Oklahoma 10 articole< small> ;Istorie și heraldică Afacerea Dreyfus Bătălia de la Austerlitz Bătălia de la Bosworth Bătălia navală de la Guadalcanal Bătălia de la Midway Bătălia de la Quebec 1775 Bătălia din Marea Coralilor Bătălia Greciei Bătălia de la Wagram Bătălia de la Waterloo Campania din Balcani Primul Război Mondial Comuna Racovița în Evul Mediu Clasa Alaska Declarația de Independență a Lituaniei Drapelul României Expediția Discovery Expediția Imperială Transantarctică Expediția Terra Nova Heraldica României HMS Endeavour Istoria comunei Racovița Istoria Lituaniei 1219–1295 Noaptea cuțitelor lungi Ordinul Templierilor Prostituția în Grecia Antică Raiduri aviatice românești în Africa Războiul Civil American Rongorongo Unificarea Germaniei 29 de articole< small> ;Lingvistică Limba croată Limba moldovenească Limba spaniolă Nume ale grecilor 4 articole< small> ;Matematică Pi 1 articol< small> ;Religie și mitologie Biserica Ortodoxă Albaneză Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică Mitropolia Proilaviei Orfeu Religia în Racovița Sibiu 5 articole< small> Sport Aston Villa FC Cursa carelor de luptă Finala Ligii Campionilor 2007 IFK Göteborg U Cluj 5 articole< small> Tehnologie Gospodărirea apelor Leopard 2E Locomotivă cu abur Motorul Stirling Podul Calafat-Vidin Schimbător de căldură Sistemul internațional de unități Turbină cu gaze 8 articole< small> ;Informatică Cifrul Cezar Cookie 2 articole< small> Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo a avut loc la Paris la 7 ianuarie 2015 în jurul orei locale 1130 Procurorii parizieni au confirmat că 12 oameni au fost uciși 10 jurnaliști și 2 polițiști și 11 răniți în atacul asupra sediului săptămânalului satiric Doi atacatori mascați și înarmați au luat cu asalt birourile editoriale și au început să tragă cu arme automate Context Charlie Hebdo este o revistă săptămânală satirică franceză care își asumă un ton provocator a creat frecvent polemici cele mai recente în legătură cu Islamul Cea mai controversată a fost cea privind caricaturile cu profetul Mahomed Desfășurare La 7 ianuarie 2015 două persoane îmbrăcate în negru și cu cagule înarmate cu puști de asalt Kalașnikov au intrat în sediul Charlie Hebdo după ce inițial au greșit adresa intrând la nr6 unde se găsește arhiva Charlie Hebdo înainte de a intra la nr 10 pe strada Nicolas-Appert Charb directorul de redacție era protejat de la publicarea caricaturilor lui Mahomed în 2011 Diverși martori au raportat că atentatorii au strigat Allah akbar și într-o franceză fără accent "On a vengé le prophète Mohamed!" în Potrivit procurorul din Paris doi bărbați au fugit apoi la bordul unui Citroën C3 II negru parcat în fața imobilului Atacatorii s-au întâlnit cu un vehicul de poliție asupra căruia au tras circa zece focuri de armă în parbriz fără a răni polițiștii care se aflau în interior Polițiștii au deschis focul asupra agresorilor care au ripostat În cele din urmă s-au confruntat cu a treia patrulă de poliție pe bulevardul Richard-Lenoir unde un polițist în uniformă în vârstă de aproximativ 40 de ani este executat Urmăriți de poliție atacatorii au lovit un șofer care a fost rănit ușor au abandonat mașina în apropirea parcului Buttes-Chaumont în nord-estul Parisului și au furat un Renault Clio cu care au dispărut< ref> Victimele de la atacul asupra revistei Charlie Hebdo Uciși Frédéric Boisseau 42 muncitor Sodexo ucis în hol Franck Brinsolaro 49 ofițer de poliție a fost desemnat ca bodyguard pentru Charb Cabu 76 caricaturist Elsa Cayat psihanalist și editorialist Charb 47 caricaturist principal al Charlie Hebdo Philippe Honoré 74 caricaturist Bernard Maris 68 economist editor și editorialist Ahmed Merabet 42 ofițer de poliție ucis afară în timp ce răspundea atacului Ofițerul Merabet era musulman Moustapha Ourad corector Michel Renaud editorialist Tignous 57 caricaturist Georges Wolinski 80 caricaturist< ref> Charb1jpg|Charb în 2009 Cabu 20080318 Salon du livre 6jpg|Cabu în 2008 G Wolinski dédicaçant à la fête de l'Huma 2007-02JPG|Georges Wolinski în 2007 Tignous O tour de la Bulle 2010 Montpellier P1490267JPG|Tignous în 2010 < gallery> Răniți jurnalist împușcat în față și în stare critică jurnalist împușcat în picior caricaturist Mai mulți ofițeri de poliție neidentificați< ref> Suspecți Saïd Kouachi și Chérif Kouachi 34 și respectiv 32 de ani Au fost împușcați vineri 9 ianuarie în jurul orei locale 1700 după aproape 54 de ore de la atac Hamyd Mourad 18 ani cumnatul celor doi s-a predat la scurt timp după atac A fost eliberat de poliția franceză după aproape 10 ore de audieri S-a dovedit că acesta nu are nicio legătură cu atentatul terorist aflându-se la cursuri în timpul comiterii atacului Îndoieli privind versiunea oficială În zilele următoare atacului de la Paris au apărut mai multe clipuri video care ridică unele semne de întrebare privitoare la veridicitatea versiunii oficiale Iată unele dintre acestea în clipul video ce surprinde uciderea polițistului mașina în care s-au urcat ucigașii are oglinzile laterale de culoare albă pe exterior în timp ce "mașina abandonată" are oglizi de culoare neagră S-a făcut afirmația că oglinzile fiind cromate pot da iluzii optice Totuși comparând cu sinceritate cele două fotografii se vede clar că acele oglinzi aveau întradevăr culori diferite nefiind vorba de vreo iluzie optică sau reflex De unde ideea că și mașinile din cele două fotografii nu ar fi identice tot din clipul video care surprinde uciderea polițistului se vede după mișcările sigure și precise ale ucigașilor că aceștia erau niste profesioniști bine antrenați Ori aceasta contrastează cu uitarea de către aceștia în mașina părăsită a documentului de identitate Se ridică întrebarea documentul cu pricina aparținea întradevăr "teroristului" incriminat sau nu? Helric Fredou adjunctul șefului serviciului regional al poliției judiciare din departamentul Haute-Vienne cel care se ocupa cu investigarea cazului a fost găsit mort împușcat în cap în noaptea de 10 spre 11 ianuarie Acest eveniment a fost imediat clasat ca fiind sinucidere fără a se mai face alte cercetări Reacții Atacul a fost condamnat pe scară largă de către francezi și alte guverne Președintele francez François Hollande deplasat rapid la locul atacului a denunțat "un atentat terorist" de o "excepțională barbarie" și a adăugat că "mai multe atacuri teroriste în ultimele săptămâni au fost dejucate" președintele rus Vladimir Putin prim-ministru indian Narendra Modi președintele american Barack Obama președintele ucrainean Petro Poroșenko guvernul Spaniei Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj spunând că este "un act terorist crud și laș" exprimându-și "compasiunea pentru familiile victimelor" și și-a schimbat poza de profil pe Facebook cu celebrul "Je suis Charlie" Printre măsurile antiteroriste luate de Franța se află și trimiterea portavionului „Charles de Gaulle< span> în Golful Persic pentru a se alătura efortului de luptă împotriva terorismului Printre navele care însoțesc portavionul se află și un submarin nuclear În contextul atentatului terorist islamic de la Paris din 2015 Papa Francisc a declarat că „Nu poți să glumești pe seama religiei sau să insulți credința altora Există o limită Fiecare religie care își respectă oamenii are demnitatea sa Există limite și în libertatea de exprimare Acuzații Komsomolskaya Pravda ziar rus de mare tiraj se întreabă dacă nu cumva americanii sunt în spatele atentatelor Melih Gokcek primarul capitalei Turciei Ankara a sugerat implicarea în atacuri a Mossad-ului Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a afirmat că „Evenimentele urmează un scenariu scris dinainte și ar trebui să fim conștienți că este vorba de un complot împotriva lumii islamice Note Legături externe Martin Boudot Agence Premières Lignes '' francetv info 7 ianuarie 2015 '' Le Mondefr 7 ianuarie 2015 tempsreelnouvelobscom 7 ianuarie 2015 August Treboniu Laurian pe numele real Augustin Trifan n 17 iulie 1810 Fofeldea scaunul Nocrich lângă Sibiu d 25 februarie 1881 București a fost un filolog istoric publicist și om politic unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 din Transilvania A fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române 2 iunie 1867 secretar general și președinte al Societății Academice Române și președinte al Secțiunii Literare 1867-1876 Originea și studiile Tatăl lui August Treboniu Laurian a fost Pavel Trifan preotul român unit greco-catolic din Fofeldea Petru fratele mai mare al lui August Treboniu Laurian a urmat de asemenea cariera ecleziastică și a activat ca preot unit în Fofeldea August Treboniu Laurian și-a efectuat studiile secundare la Sibiu După studiile de filosofie de la Cluj a studiat știintele fizice matematica și astronomia la Institutul Politehnic din Viena și apoi la Göttingen Activitate S-a ocupat și cu studii filologice ca profesor 1842-1848 la Sf Sava apoi la Universitatea din București unde l-a întâlnit pe Nicolae Bălcescu împreună cu care publică în 1845 prima revistă de istorie românească numită „Magazin istoric pentru Dacia care se adresa românilor din toate cele trei principate Articolele acestei reviste promovează un punct de vedere naționalist privind vechimea continuitatea și unitatea românilor din Transilvania Moldova și Muntenia Se înscrie în Frăția în 1843 August Treboniu Laurian a fost un participant activ la Revoluția de la 1848 din Ardeal La îndrumarea lui Nicolae Bălcescu s-a întors în Transilvania și a contribuit la organizarea mișcării revoluționare ca mobilizator și conducător În plan filologic din dorința de a purifica limba română de influențele vecine a încercat să reconstituie limba română din secolul al XIII-lea dinaintea ocupației maghiare El a pornit de la ideea că menirea omului de știință este de a servi patria prin demersul de a îndrepta limba și de a îndepărta cuvintele ce nu par corecte Între 1871 și 1876 în colaborare cu Ion C Massim profesor la Colegiul Sf Sava a publicat din însărcinarea Societății Academice Române „Dicționarul limbii române în două volume 1871-1875 în care au încercat să prezinte o limbă purificată de elementele nelatine Autorii dicționarului își descriu lucrarea astfel în ortografia folosită de ei înșiși „Glossariu care coprinde vorbele din limba romana straine prin originea sau form'a loru cumu si celle de origine indouiosa Dupo insarcinarea data de Societatea academica romana Partea I două volume mari de 1864 pagini cuprinde numai cuvinte de origine latină cele mai multe neintrate sau ieșite din limba română Partea a II-a este un glosar de 584 pagini unde se află cuvintele de origine îndoielnică sau străină care având majoritatea doar valoare de sinonime sunt propuse a fi eliminate treptat din limba curentă Ortografia propusă este cea etimologică ca în limba franceză în deplină concordanță cu spiritul epocii când oamenii de știință români reușiseră să elibereze limba națională din „haina slavonească trecerea de la alfabetul slavon la alfabetul latin și luptau pentru o limbă română curată Adversarii curentului latinist și elementele alogene din societate au făcut o primire ostilă monumentalei lucrări serios documentată declarând fără o solidă argumentare că ortografia etimologică și parte din vocabularul propus fac limba română aproape de nerecunoscut în acest dicționar De menționat că recent după dezmembrarea Iugoslaviei oamenii de știință croați au realizat cu succes un demers identic foarte bine primit de opinia publică iar noile normele lingvistice fiind imediat intrate în programa școlară Varia Amintim aici că unica strănepoată în linie directă a lui August Treboniu Laurian este Doamna Rodica Maria Laurian din București Cinstirea lui August Treboniu Laurian La Fofeldea se găsește un bust al lui August Treboniu Laurian sculptat de Nicolaie Pascu Goia În Parcul Astra din Sibiu în cadrul unei festivități a fost așezat pe data de 16 septembrie 2010 un bust al lui August Treboniu Laurian autori sculptorul Adrian Popescu și inginer arhitect Ilie Crețu La Botoșani funcționează Colegiul Național „August Treboniu Laurian În orașul Agnita din județul Sibiu funcționează Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian Numismatică La 9 august 2010 pentru cinstirea savantului August Treboniu Laurian la cea de-a 200-a aniversare de la naștere Banca Națională a României a pus în circulație în scop numismatic o monedă comemorativă din argint de calitate proof Moneda este rotundă și are diametrul de 37 mm Valoarea nominală a monedei este de 10 lei Moneda are greutatea de 31103 grame titlul de 999‰ iar marginea este zimțată Tirajul emisiunii este de de exemplare Aversul monedei reprezintă monumentul specific latinității poporului și limbii române Lupa capitolina stema României denumirea statului emitent ROMANIA< small> valoarea nominală a monedei precum și milesimul 2010 Reversul prezintă efigia savantului Augustin Treboniu Laurian un fragment din coperta revistei „Magazin Istoric pentru Dacia În partea de jos a monedei sunt gravați anii 1810< small> și 1881< small> iar circular sunt gravate cuvintele AUGUST TREBONIU LAURIAN< small>< ref> Galerie de imagini Bibliografie George Bariț „Un monument pus lui August Treboniu Laurian în Observatoriul IV nr 33-34 Ioan Bianu „Laurian în Revista nouă II 1889 nr 2 p 41-45 Garabet Ibrăileanu „A T Laurian în Epoca 1903 3 iulie Nicolae Iorga „August Treboniu Laurian în vol Oameni care au fost Vălenii de Munte 1911 p 9-13 Dimitrie Macrea Studii de lingvistică română București 1970 p 67-94 Ilie Popescu Teiușan și Vasile Netea August Treboniu Laurian Viața și activitatea sa București 1970 Heinz Stănescu „Poezia pașoptistă germană a lui August Treboniu Laurian în Studii și cercetări de istorie literară și folclor XIX 1970 nr 4 Ioan Chindriș „August Treboniu Laurian în col George Bariț și contemporanii săi I București 1973 p 89-201 Ioan Chindriș „Publicistica științifică a lui August Treboniu Laurian în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj XXII 1979 p 179-201 Ioan Chindriș „Un poem inedit de la 1848 al lui August Treboniu Laurian în Manuscriptum XIX 1988 nr1 p29-37 Note Legături externe 21 decembrie 2012 Claudiu Padurean România liberă 14 mai 2010 Adrian Bucurescu România liberă Pierre-Auguste Renoir n 25 februarie 1841 Limoges d 3 decembrie 1919 Cagnes-sur-Mer a fost unul din cei mai celebri pictori francezi creator împreună cu Claude Monet Alfred Sisley Paul Cézanne al curentului impresionist Dragostea lui pentru desen artă figurativă și portretele l-au îndepărtat mai târziu de impresionism Sub influența lui Ingres începând din anul 1883 universul său coloristic devine mai blând pictează trupuri feminine strălucitoare Denumit pe drept "pictorul bucuriilor vieții" Renoir pictează cu pasiune până în ultima clipă a existenței sale Viața și opera Pierre-Auguste Renoir s-a născut la 25 februarie 1841 în Limoges Tatăl său a fost croitor Copilăria și-a petrecut-o în Paris într-un cartier apropiat de palatul Louvre La 13 ani lucrează deja ca pictor de porțelanuri mai târziu pictează evantaie și jaluzele reușind să strângă o sumă de bani pentru a putea studia pictura Timpul liber îl petrece la Louvre unde copiază lucrările expuse în muzeu După un scurt timp petrecut în școala pictorului Charles Gleyre în 1862 este admis în Académie des Beaux-Arts din Paris La școala de pictură a lui Gleyre cunoaște și se împrietenește cu Claude Monet Fréderik Bazille și Alfred Sisley care studiau și ei pictura Ei resping arta somptuoasă acceptată în acel timp de "Salonul Oficial" celebra expoziție anuală pariziană unde lucrările erau admise după o selecție minuțioasă A fost coleg și cu pictorul român Nicolae Grigorescu Renoir reușește să expună în 1865 dar în anul următor este respins împreună cu Manet și Cézanne Lucrul se repetă și în 1867 Renoir se mută împreună cu Monet în casa lui Bazille din strada Visconti Bazille dispune de mijloace financiare grație averii tatălui său cei trei prieteni lucrează împreună toată ziua iar serile și le petrec la cafeneaua Guerbois loc de întâlnire a avangardei artistice În 1869 Renoir petrece mult timp la Bougival împreună cu Monet În 1867 și 1970 expune din nou la Salon Moartea prietenului său Bazille căzut pe front în 1870 în Războiul franco-prusac îl afectează profund După sfârșitul războiului îl vizitează des pe Monet care locuia atunci la Argenteuil în apropiere de Paris Vin aici și Sisley Pissarro și Manet pentru a picta împreună Cei patru fondează asociația Société d'artists care organizează în 1874 prima expoziție a impresioniștilor Câțiva colecționari încep să se intereseze de pictura impresionistă și unele pesoane influente îi comandă portrete La sfârșitul anului 1879 pleacă în Italia unde descoperă pe marii maeștrii ai Renașterii Renoir începe săși formeze propriul său stil Personajele scoase în evidență cu contururi ferme din fundalul deschis al pânzelor sale amintesc de frescele italiene iar trupurile albe ca porțelanul trimit la arta lui Ingres période "ingresque" Pânza "Les grandes baigneuses" pictată în 1884 și expusă în 1887 aparține acestei epoci În 1889 se mută la Chateau des Brouillards în Montmartre și în 1890 se căsătorește cu cu Aline Charigot Directorul "Academiei de Arte Frumoase" îi achiziționează tabloul "Jeunes filles au piano" 1892 care ajunge încă în timpul vieții artistului într-un muzeu Pe măsura înaintării în vârstă liniile lui Renoir devin mai blânde și artistul se îndreaptă către un stil mai armonios și mai fin période "nacrée" Artistul este chinuit de o paralizie parțială și de reumatism Medicii îi recomandă o climă mai blândă motiv pentru care în 1907 își cumpără o proprietate la Cagnes-sur-Mer lângă Nisa În 1919 este distins cu Ordinul Legiunii de Onoare Ultimii ani ai vieții sunt marcați de moartea rudelor apropiate de război și de boală Renoir continuă însă să picteze Lucrează șezând cu penelul fixat de mâna dreaptă dar regretă că nu mai poate picta tablouri mari "Cred că n-a trecut nici o zi "Le Déjeuner des canotier"în viața mea în care să nu fi pictat" mărturisește artistul cu puțin înainte de a muri Se stinge din viață la 2 decembrie 1919 Printre operele pe care le-a lăsat posterității se numără și Dejunul vâslașilor 1881 lucrare ce reprezintă imaginea unor vâslași din Chatou luând micul dejun în restaurantul Fournaise Printre personaje se regăsesc și unii dintre apropiații artistului chiar și viitoarea soție Aline Charigot a cărei imagine e surprinsă jucându-se cu un câine Femeia întoarsă către bărbatul cu pălărie de pai e actrița Ellen Andrée Identitatea femeii care apare în fundal rezemată de balustradă e incertă unii considerând că recunosc trăsăturile lui Jeanne Samary alții că o văd pe fiica proprietarului restaurantului – Alphonsine Pictorul însuși e un personaj al propriei lucrări Interesant e dialogul privirilor personajelor bărbatul având capul descoperit privește înspre femeia cu pălărie albă care la rândul ei își îndreaptă atenția spre vâslașul cu pălăria de pai Vâslașul o privește pe Aline Charigot care își îndreaptă atenția spre cățelul pe care îl ține în brațe acesta fiind cel care închide spirala Cadrul creat de Renoir dă privitorului senzația că s-ar putea oricând așeza între meseni Tabloul „Dejunul vâslașilor este cumpărat în 1881 de Durand-Ruel care contrar voinței pictorului îl expune la cea de-a VII-a ediție a expoziției impresioniștilor Mică galerie Bibliografie Paul Joannides Renoir sa vie son oevre Ed Soline 2000 Peter H Feist Renoir Taschen Verlag 1993 Mari Pictori – Auguste Renoir nr4 2000 Vezi și Legături externe 29 martie 2012 Paul Ioan Revista Magazin 13 iulie 2011 Paul Ioan Revista Magazin 10 iunie 2009 Paul Ioan Revista Magazin Balonul de Aur FIFA este un premiu anual acordat în fotbalul mondial și decernat jucătorului considerat cel mai valoros în anul respectiv Pentru desemnarea învingătorului sunt luate în considerare voturile antrenorilor și căpitanilor echipelor naționale ale Federațiilor afiliate la FIFA precum și al jurnaliștilor din întreaga lume Premiul se acordă începând cu anul 2010 după ce au fost unite premiile Balonul de Aur acordat de revista France Football și titlul de Jucătorul Anului FIFA acordat de Federația Internațională Câștigători Trofee după jucător Trofee după țară Tabelul câștigătorilor după naționalitatea jucătorului nu naționalitatea clubului Trofee după club Vezi și Jucătorul Anului FIFA Balonul de Aur Referințe Legături externe Omul Pasăre sau Virtutea nesperată a ignoranței original Birdman or The Unexpected Virtue of Ignorance este un film american de comedie neagră și dramă din 2014 regizat produs și co-scenarizat de Alejandro González Iñárritu În rolurile principale sunt Michael Keaton Zach Galifianakis Edward Norton Andrea Riseborough Amy Ryan Emma Stone și Naomi Watts Birdman a rulat în deschiderea celui de-al 71-lea Festival de film de la Veneția având premiera pe 27 august 2014 în competiția pentru Leul de Aur Birdman a fost primit bine de critici fiind numit unul dintre cele mai bune filme ale anului 2014 de organizațiia ca AFI și National Board of Review A fost nominalizat la șapte premii Globul de Aur inclusiv pentru cel mai bun film – muzical comedie cel mai bun regizor cea mai bună coloană sonoră și cel mai bun scenariu premiu câștigat Keaton a câștigat premiul pentru cel mai bun actor iar Norton și Stone au fost nominalizați pentru cel mai bun actor în rol secundar și cea mai bună actriță în rol secundar respectiv la ceremonia Screen Actors Guild Awards unde grupul de actori a fost premiat pentru cea mai bună distribuție în film La cea de-a 87-a ediție a premiilor Oscar Birdman a adunat nouă nominalizări cele mai multe de la ceremonie alături de The Grand Budapest Hotel inclusiv pentru cel mai bun film cel mai bun regizor și nominalizări pentru evoluțiile lui Keaton Norton și Stone Sinopsis Riggan Thomson Michael Keaton este un actor cunoscut pentru rolul său din Birdman aluzie la rolul lui Batman jucat de Keaton pe care l-a interpretat în urmă cu două decenii Riggan este chinuit de vocea Omului pasăre care îl critică Își imaginează că poate levita și că posedă abilități telekinetice Riggan speră că își va relansa cariera scriind regizând și jucând într-o adaptare teatrală a piesei What We Talk About When We Talk About Love scrisă de Raymond Carver Piesa este produsă de avocatul și cel mai bun prieten al lui Riggan Jake Zach Galifianakis iar din distribuția acesteia mai fac parte prietena sa Laura Andrea Riseborough și Lesley Naomi Watts pentru prima dată actriță pe Broadway Fiica lui Riggan Sam Emma Stone este o fostă dependentă de droguri care îi servește drept asistentă În timpul repetițiilor un reflector cade pe Ralph actor pe care Riggan și Jake îl consideră a fiind unul groaznic; Riggan îi spune lui Jake că el a făcut ca reflectorul să cadă pentru a-l putea înlocui Printr-o cunoștiință a lui Lesley Riggan îl înlocuiește pe Ralph cu Mike Edward Norton un actor genial dar excentric Pentru a-i plăti salariul Riggan este nevoit să-și reipotecheze casa Primele repetiții publice sunt dezastruoase Mike iese din caracter fiind scos din minți de înlocuirea ginului cu apă și încearcă să o violeze pe Lesley în timpul unei scene de sex Riggan citește presa și este iritat de faptul că Mike reușește să acapareze atenția dar continuă cu piesa la insistențele lui Jake Când Riggan o prinde pe Sam că ține ascunsă marijuana aceasta îi spune că piesa sa nu-și are rostul fiind doar un rod al vanității sale În culise în timpul avanpremierei Riggan îi vede pe Sam și Mike flirtând Își prinde halatul în ușa de la ieșirea teatrului și este nevoit să se întoarcă prin Times Square în lenjerie intimă; popularitatea sa explodează în mediul online Apoi el dă peste criticul Tabitha Dickinson care îi transmite că urăște celebritățile de la Hollywood care „pretind că sunt actori promițând că-i va „ucide piesa cu o recenzie negativă Riggan consumă băuturi alcoolice și adoarme pe stradă Următoarea zi el are o halucinație în care poartă o conversație cu Omul pasăre care încearcă să-l convingă să facă un alt film din seria Birdman și se imaginează zburând prind New York până la teatru În noaptea premierei în ultimul act al piesei în care personajul principal se sinucide Riggan folosește un pistol adevărat și se împușcă în nas gest care ridică întreaga sală în picioare La spital Jake îi arată recenzia pozitivă pe care Tabitha i-a acordat-o piesei În timpul vizitei lui Sam Riggan deschide geamul și iese pe pervaz Când Sam se întoarsese Riggan dispăruse Ea se uită în jos spre stradă apoi ridică privirea spre cer zâmbind Distribuție Michael Keaton în rolul lui Riggan Thomson Birdman Edward Norton în rolul lui Mike Shiner un actor Broadway Emma Stone în rolul lui Sam Thomson fiica și asistenta lui Riggan Naomi Watts în rolul lui Lesley o actriță fosta prietenă a lui Mike Zach Galifianakis în rolul lui Jake prietenul și avocatul lui Riggan Andrea Riseborough în rolul lui Laura o actriță prietena lui Riggan Amy Ryan în rolul lui Sylvia Thomson fosta soție a lui Riggan mama lui Sam Lindsay Duncan în rolul lui Tabitha Dickinson un critic de teatru Merritt Wever în rolul lui Annie Jeremy Shamos în rolul lui Ralph >Frank Ridley în rolul lui Mr Roth Katherine O'Sullivan în rolul asistentului de costumație Damian Young în rolul lui Gabriel Referințe Legături externe Biserica de lemn din Cizer datează din anul 1773 și se păstrează din 1968 în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia din Cluj-Napoca Din punct de vedere arhitectural biserica prezintă calități tehnice formale și decorative datorită cărora este considerată una din cele mai reprezentative dintre lăcașurile de lemn din Transilvania Biserica are o valoare istorică deosebită fiind considerată lucrarea meșterului de biserici Vasile Nicula Ursu cel care sub numele de Horea a intrat în istoria națională ca martir al răscoalei țărănești din 1784 Lăcașul are puterea de a evoca evenimentele deosebite petrecute în sânul comunității cu valoare de referință pentru întreaga zonă În anul răscoalei cizăranii s-au solidarizat cu Horea refuzând afișarea patentei imperiale pe ușa bisericii Aici s-a strâns suflarea satului în anul revoluției de la 1848 să-l asculte pe Avram Iancu care îi îndemna pe țărani să se scuture pentru totdeauna de umilințele iobăgiei Aici s-au rugat românii pentru înfăptuirea unirii celei mari și pentru toți cei chemați pe front în marea bătaie Lăcașul de lemn este un prețios martor etnografic și social al unor tradiții pierdute în timp Aici era locul de judecată al adunărilor obștești conduse fie de voievodul zonei fie de cneazul sau judele satului până în amurgul secolului 19 Tot până în acele vremuri în bătătura bisericii s-a ținut și danțul satului Până înainte de mutarea în muzeu în ea și în jurul ei s-au ținut vechile obiceiuri de pomenire a strămoșilor plecați „în cé lume Documentare Vechea biserică greco-catolică de lemn din Cizer a fost mai întâi documentată de cercetătorul Leontin Ghergariu încă din anii interbelici O contribuție importantă a adus Valeriu Butură directorul Muzeului de Etnografie din Cluj care a publicat în 1963 primul studiu monografic dedicat acesteia un studiu care rămâne de referință până astăzi Din inițiativa sa biserica a fost salvată în 1968 prin transferul ei în muzeul în aer liber din Cluj În aceeași vreme a fost publicat și studiul lui Atanasie Popa dedicat aceleași biserici Acesta a tratat mai pe larg pictura interioară în care a distins doi zugravi diferiți în altar și navă Istoricul David Prodan a reluat tema bisericii de lemn din Cizer schițând portretul de meșter a lui Horea în 1965 În 1968 Paul Abrudeanu a popularizat istoria bisericuței de lemn în revista de circulație Magazin Istoric extrăgând date din lucrarea sa monografică dedicată localității După aceste eforturi biserica nu a mai lipsit din aproape nici un studiu lucrare sau album mai important dedicată arhitecturii tradiționale din zonă și din țara noastră Istoric Mesajele săpate în portalele de trecere dintr-o încăpere în alta datează construcția acestei biserici greco-catolice din anul 1773 Astfel se poate citi inscripția în chirilice de peste intrarea în tindă „Ani de la Hs 1773 Pisania de peste intrarea în naos a fost fragmentată de înălțarea golului ușii la 1854 însă se mai pot citi următoarele „1773 migană samă eu cu m zău sau noi o mănă de de 24 de ani Meșterii Tradiția locală atribuie ridicarea bisericii meșterului Horea Acesta a locuit în acea perioadă în apropierea satului pe Valea Gherminu Oștenii pe domeniul familiei Banffy familie care avea în posesie și satul Cizer Tradiția este susținută de inscripția „lucrat Ursu Horea incizată pe o grindă a boltei un loc neobișnuit pentru o semnătură Horea însuși menționează în testamentul său că a fost dator cu 44 floreni lui „Nicula Ion a Neamțului meșterul care a făcut biserica din Țăzeri Referirea la un alt meșter nu exclude participarea sa Din contră menționarea datoriei sugerează că cel care a primit banii în urma târgului de construcție a fost Horea El a fost implicat în ridicarea bisericii desigur împreună cu Nicula Ion a Neamțului Meșterii de biserici lucrau adeseori câte doi de obicei legați prin legături de sânge Vasile Nicula și Ion Nicula puteau fi așa cum a susținut Valeriu Butură rude din neamul Niculeștilor de origine din Arada în Țara Moților Un deceniu mai târziu Horea a jucat un rol principal în desfășurarea răscoalei țărănești de la 1784 intrând prin martiriul său în istoria națională Datorită acestui destin unic documentele vremii au surprins crâmpeie din viața lui Se cunosc de asemenea mai multe imagini de epocă cu acest meșter de biserici care altfel era menit să rămână anonim Cronologie până la 1773 Vechea biserică a ars Slujba s-a ținut într-o casă de lemn până la ridicarea bisericii noi 1773 Biserica a fost ridicată prin meșterii Nicula Ion a Neamțului și Horea Vasile Nicula „Ursu 1776 Lăcașul a fost binecuvântat în vara anului 1776 de către episcopul unit Grigore Maior aflat în vizită canonică în comitatele Solnocul de Mijloc Crasna și Dăbâca Întreaga comunitate de 91 de familii este înscrisă de episcop în cuprinsul Episcopiei unite de Făgăraș-Alba Iulia 1773-1800 Întreg interiorul a fost pictat 1784 Locuitorii din Cizer refuză afișarea patentei imperiale pe ușa bisericii sprijinind astfel răscoala lui Horea 1853 Parohia Cizer este cuprinsă în Episcopia greco-catolică de Gherla desprinsă din Episcopia de Făgăraș-Alba Iulia 1854 A fost tăiată și vopsită ușa spre naos 1860 S-au făcut mici reparații la acoperișul și turnul bisericii ante 1902-12 Un cafas a fost ridicat în navă pentru elevi și tineri cu intrare prin pod și scară în tindă la inițiativa învățătoarei Maria Orian fiica preotului Aurel Orian 1930 Parohia este anexată în cuprinsul Episcopiei Oradei 1946 Funcția de biserică parohială a fost preluată de o nouă biserică de zid în centrul satului biserica de lemn a rămas capelă de cimitir 1955 Biserica a fost declarată monument istoric 1968 Biserica a fost mutată și restaurată în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia din Cluj-Napoca Cafasul a fost eliminat O descriere din anul 1878 La un secol de la ridicarea ei în anul 1878 biserica a fost descrisă într-un așa numit inventar întocmit cu ocazia schimbării preotului-paroh greco-catolic Inventarul surprinde pe lângă date concrete legate de biserică și detalii despre obiecte veșminte și cărți folosite în slujbele curente „Baserica parochiala a Ciseriului e facuta din lemnu cu boltitura de scanduri sunt 6 feresti mici fara titini usia una cu zaru de lemnu in stare re podita pe giosu cu scanduri acoperisiu bunu peste totu in stare suferibila de 7½ stanjen lunga și 3 stangeni lata In altariulu basericei se afla masa altariului de peatra invelita cu duó invelitóre una de giolgiu una de panza impestrita pe altariu este lacrutie de feru pentru s Cuminecatura icónele S Treime si Restignirei antimisulu santitu de episcopulu Ioanu candva Alexi in anulu 1858 s evanghelie tiparita in Blasiu in anulu 1765 legata bine lyturgiconu tiparit in Bucuresci in anulu de la facerea lumei 7225 tri festnice de lemnu si unu tabernaculu de lemnu unu blidutiu de lemnu pentru tamaie duo renduri de vestminte preotiesci unulu bunu si unulu reu ambele constase din 2 felóne duo petrafire 4 manecari unu brau de pansa duo aerióne duo camasi de giolgiu comunu duo cadelnitie de arema si unu clopotielu Pentru masa punerei inaine este una scandura pusa pe duo cuie de lemnu invelita cu una invelitóre de pansa pe care sta unu sfantu potiru de parfong auritu cu discosulu si steua aurite una linguritia de parfongu si duo procovetie de pansa tri purificatóre de pansa una facia de masa de pansa de acoperitu vestmintele tri sterguri de mana de pansa una ulcica de lutu de tinutu apa unu taieru de lemnu pentru tienutu anaforei; se mai afla unu sfesnicu de arama cu duo crengari stricatu unu potiru de cusatoriu vechiu unu sfesnicu de glagie unulu de lemnu una masutia una ladutia pentru lumini 15 icóne de la Nicula 3 firhonguri duo scanduritie pe care se punu prescurile „In baserica barbatiloru este iconostasiu vechiu de lemnu facutu in anulu 1771 duo strane pentru cantareti in care se ala urmatórele carti Octioiculu mare tiparitu in Rimnicu la anulu 1763 Triodionu tiparit in Blasiu in 1771 legatu bine Mineiu legatura slaba tip in Rimnicu la 1772 Strasnicu tiparitu la Blasiu in 1770 Apostoleriu tiparitu la Bucuresci 1774 Psaltirea tiparita Blasiu Ciaslovu tiparitu in Sabiiu in 1790 Catavasieriu tiparitu in Blasiu in 1764 Cyriacodromionu tiparitu la Bucuresci 1773 tóte legate bine Se mai afla totu in baserica barbatiloru una mesa duo sfesnice de lemnu unu scaunu invelitu cu duo invelitóre una de pansa una de lana pe care sta icóna Invierei duo cruci de lemnu duo prapore de panura unulu cu icónele restignirei si alu invierei si altulu cu icónele restignirei si alu incoronarei Maicei Precurete prin S Treime tri icóne mari alora Isusu Cristosu Mariei si a s Nicolae invelite cu sterguri de pansa 11 icóne a deosebiteloru prasnice una perie de maturatu duo lavitie lungi 13 scaune mai mici 4 icóne de la Nicula si una scandura de tienutu cartile „In baserica femeiloru una masa rotunda acoperita cu una invelitóre de pansa 4 icóne mari acoperite cu patru sterguri de pansa tri icóne micutie unu scaunu lungu In turnu basericei unu clopotu de 150 funti alu doile de 100 funti Trăsături Biserica din Cizer este o capodoperă a artei de a construi și a decora in lemn Așa cum a remarcat cercetătorul clujean Ioan Toșa biserica are un tip de plan dintre cele mai evoluate din Transilvania Planul a fost trasat conform tradiției dreptunghiular cu absida altarului decroșată și poligonală În plan se disting mai ales forma poligonală a pronaosului și pridvorul perimetral În interior se remarcă bolta semicilindrică iconostasul și pereții pictați într-o paletă coloristică variată cu multe scene încă bine păstrate În interior se pot observa două etape de execuție a picturii Pictura cea mai veche în care domină galbenul auriu se află în tindă precum și în partea de jos a pereților naosului Icoana împărătească a Sfântului Nicolae a fost pictată în prima etapă direct pe peretele iconostasului și poartă o dedicație în chirilice Acsta au plătit Palaga Baboș și s fiul Dimitrie și s Gheorghie tilid copii sat Pictura mai nouă în care domină albastrul și griurile se întinde pe boltă în partea de sus a pereților din naos și în altar Bârnele au fost cioplite din „irimă de gorun de pe Coaste de pe locul unde a fost ridicată ea în Cizer Bârnele au fost așezate drept și încheiate în cheotori netede cu multă atenție Toate îmbinările par bine conservate chiar și după mutare Cheotorile sunt tăiate cu dinte dublu lat și puternic retras spre interior un tip întâlnit la mai multe biserici de lemn din Sălaj Un rafinament tehnic specific numai bisericilor de bună calitate se poate observa între bârne unde latul lemnului a fost scobit puțin pentru a crea o mai bună etanșeizare Turnul se înalță pe tălpi peste tinda femeilor numai până la nivelul coamei acoperișului o trăsătură specifică bisericilor din Sălaj Peste picioarele turnului a fost așezat un foișor pentru mai multe clopote acoperit de un coif prelung specific zonei Înainte de a fi mutată biserica peste tindă la baza turnului a existat un cor pentru tineri deschis spre navă prin scoaterea unor bârne Acesta a fost ridicat înainte de primul război mondial la inițiativa învățătoarei Maria Orian fiica preotului Aurel Orian În timpul restaurării s-a revenit la forma inițială fără cor peste tindă Coada de „hedyedye Meșterii au excelat la această biserică nu numai printr-un plan ambițios și o tehnică de bună calitate ci și prin ornamentica variată pe care au folosit-o Astfel stâlpii târnațului au fost decorați cu rozete funii și benzi decorative peste arcadele formate împreună de stâlpi fruntar și contrafișe Stâlpii ce încadrează intrarea sunt marcați în plus cu vrejuri în partea de jos Pereții au fost încinși jur împrejur cu un brâu lat specific bisericilor de lemn din Sălaj cu trei motive diferite în benzi paralele dominate de funia puternic ieșită în relief din mijloc De remarcat că la altar brâul deși împărțit în trei se reduce la numai două motive unda apei și funia Portalul de la intrare este încadrat de trei funii răsucite ce trec de pe ușorii laterali în arc peste tocul ușii Funiile se opresc în axul ușii în jurul unei cruci Crucea este încadrată ca un scut heraldic de două elemente arcuite ce sugerează coada unui instrument de coarde cel mai probabil a unei viori numită în grai local „hedyedye Acest element decorativ particular cu conotații muzicale se potrivește împreună cu stâlpii tărnațului prinși parcă într-o horă în jurul lăcașului Motivul cozii de hedyadă nu este întâmplător întâlnindu-l atât la portalul de intrare în două locuri la popii din tindă cât și la capetele arcului dublou de sub bolta semicilindrică a navei Tăietura ondulată de la console se aseamănă cu banda inferioară a brâului median și cu forma vegetală a cozilor de hedyedye Portalul spre navă este decorat cu vrejuri probabil de iederă În axul altarului se mai păstrează o mică ferestră originală cu tăietura superioară în formă de acoladă În altar există un picior de altar tăiat dintr-un buștean sub forma unui picior de potir cu inel la mijloc formă specifică secolului 18 O biserică sălăjeană Deși amândoi meșterii au fost moți biserica poartă trăsăturile specifice ale unei biserici din Sălaj Meșterii s-au adaptat așadar comenzii și așteptărilor comunității din Cizer Trebuie remarcată totuși calitatea excelentă a lucrului în lemn o trăsătură pe care nu toate bisericile de lemn din zonă o împart Semnătura meșterului Elementul decorativ al cozii de vioară este neobișnuit nemaifiind întâlnit atât de marcant la alte biserici de lemn din Sălaj sau de mai departe Să aibă acest element decorativ la fel ca și numele Horea al meșterului o conotație muzicală comună? Inițiativa de a decora o construcție a fost întotdeauna împărțită între nevoia ctitorului de frumos și arta meșterului În arta sa meșterul a creat elemente specifice pe care le-a purtat în itinerariile sale adeseori ca o marcă de identitate Nu este exclus ca această marcă-semnătură să fi fost înțeleasă în acea vreme ca o contribuție proprie a meșterului la actul de ctitorie În acest caz elementul cozii de vioară atât de neobișnuit ar putea fi înțeles ca un semn decorativ de distincție al meșterului Horea o semnătură în limbajul lemnarilor rătăcitori Note Bibliografie ;Studii monografice ;Studii regionale ;Studii generale Vezi și Cizer Sălaj Muzeul din Cizer Biserica Nașterea Maicii Domnului din Cizer Muzeul Etnografic al Transilvaniei Vasile Ursu Nicola Biserica de lemn din Tisa Hunedoara Legături externe Imagini de arhivă Imagini din exterior ImagineCizerSE1988jpg|biserica de lemn din Cizer ImagineCizerSVjpg|butea bisericii dinspre sud-est ImagineCizertârnat2001jpg|târnațul de la intrare ImagineCizeraltar dosjpg|dosul altarului ImagineCizerVjpg|partea de apus înconjurată de târnaț ImagineCizerintrarejpg|portalul la intrare ImagineCizerportalSEjpg|trei rânduri de funii răsucite la intrare < gallery> Imagini din interior ImagineBiserica din Cizerjpg|interiorul naosului est FileCizerbis de lemnnaos Vjpg |interiorul naosului vest FileCizerbis de lemninaltarea lui Hsjpg|„înălțarea la cer pictură pe boltă FileCizerbis de lemnaratarea Domnuluijpg|„arătarea Domnului pictură pe boltă ImagineCizerusa pronaosjpg|portalul spre biserica bărbaților decorat cu vrejuri de iederă ImagineCizerdatarejpg|fragment de inscripție pe tocul portalului spre biserica bărbaților datat 1773 ImagineCizerarc dreapta josjpg|Coadă de hedyedye la arcul dublou ImagineCizersf Nicolaejpg|icoană împărătească a Sf Nicolae pictată pe peretele iconostasului ImagineCizerpronaosdreptiijpg|"toți drepții" adunați de Avram Isaia și Iacov detaliu pe peretele estic în tindă ImagineCizerincuietoareajpg|încuietoarea de lemn de la intrare < gallery> California este un stat federal al Statelor Unite ale Americii Se întinde de-a lungul jumătății sudice a a Statelor Unite continentale Cu o populație de peste 36 de milioane de locuitori și cu o suprafață de 423970 km 2 vedeți cum se încadrează de km² în rândul altor țări California este al treilea stat ca suprafață după Alaska și Texas și cel mai populat stat al SUA Zona era locuită de nativii americani încă cu mult înainte ca exploratori din Europa să înceapă a se perinda sporadic în secolul al 16-lea Spania colonizase parțial statul California de azi la sfârșitul anilor 1700 înaintea Războiului mexican de independență 1810 1821 După aceea California a făcut parte din statul independent Mexico În timpul războiului mexican-american 1846 1848 coloniștii americani ai regiunii s-au revoltat și au creat California Republic un stat independent cu existență efemeră Ca urmare a încheierii războiului dintre Mexico și Statele Unite zona a revenit SUA Goana după aur din California the California Gold Rush din anul 1849 a adus o imensă populație de imigranți care a permis rapid ca în 1850 California să devină al 31-lea stat al Statelor Unite În ciuda unei istorice și nefondate "reputații" de a avea o "viață lejeră" datorată climei extrem de blânde în realitate californienii au făcut California de azi a șaptea economie a lumii contribuind cu circa 13% la produsul intern brut al Statelor Unite Industriile predominante ale statului includ agricultura distracțiile manufacturarea în industria ușoară turismul și mai ales industrii diversificate atât pe orizontală cât și pe verticală Zonele economice specializate ale statului cuprind de exemplu Hollywood pentru distracții California Central Valley pentru agricultură Silicon Valley pentru computere și high tech și zona viticolă Wine Country Climat Verile sunt foarte calde cu seri răcoroase în timp ce primăvara și toamna sunt blânde cu seri reci Sezonul de iarnă „ploios este blând și ocupă perioada anului dintre ianuarie și martie O mare parte a statului are un climat mediteranean cu veri calde uscate și blânde dar cu ierni ploioase Orașul San Francisco este cunoscut pentru ceața sa caracteristică primăverii și începutului de vară Partea nordică a statului California precum și zona munților înalți beneficiază de zăpadă pe timpul iernii în timp ce deșerturile au parte de veri foarte calde și ierni blânde Geografie California se învecinează la vest cu Oceanul Pacific la nord cu Oregon la est cu Nevada și Arizona la sud cu statul mexican Baja California Cu o suprafață de este al treilea stat american ca suprafață după Alaska și Texas< ref> Dacă ar fi țară independentă California ar fi a 59-a din lume ca suprafață În mijlocul statului se află Valea Centrală a Californiei mărginită spre vest de lanțurile muntoase din apropierea coastei spre est de Sierra Nevada SUA la nord de Munții Cascade și la sud de Munții Tehachapi Valea Centrală este principala zonă agricolă a Californiei ea producând aproape o treime din alimentele pentru întreaga țară Împărțită în două de Delta Râurilor Sacramento-San Joaquin porțiunea nordică Valea Sacramento reprezintă bazinul hidrografic al Râului Sacramento în vreme ce porțiunea sudică Valea San Joaquin formează bazinul Râului San Joaquin Prin dragaj râurile Sacramento și San Joaquin au rămas suficient de adânci încât mai multe orașe din interiorul statului sunt porturi maritime Delta Râurilor Sacramento-San Joaquin River este o sursă importantă de apă pentru întreg statul Apa este extrasă printr-o rețea extinsă de canale și pompe ce traversează aproape toată lungimea statului între acestea numărându-se Proiectul Central Valley și Proiectul State Water Apele deltei alimentează cu apă potabilă curca 23 de milioane de oameni aproape două treimi din populația statului și irigă plantațiile fermierilor de la vest de Valea San Joaquin Insulele Canalului se află în largul coastelor de sud Sierra Nevada din are cel mai înalt vârf montan dintre cele 48 de state americane contigue Muntele Whitney la altitudine Lanțul înconjoară Valea Yosemite celebră pentru domurile sale glaciare; pentru Parcul Național Sequoia unde cresc arbori sequoia uriași unele dintre cele mai mari organisme vii de pe Pământ; precum și pentru Lacul Tahoe un lac adânc cu apă dulce cel mai mare lac al statului ca volum de apă La est de Sierra Nevada se află Valea Owens și Lacul Mono habitat esențial al păsărilor migratoare În vestul statului se află Clear Lake Lacul Limpede cel mai mare lac cu apă dulce ca suprafață aflat în întregime în California Deși Lacul Tahoe este mai mare o parte din el se află pe teritoriul statului Nevada În Sierra Nevada temperaturile ajung iarna să fie similare zonei arctice acolo aflându-se câteva zeci de mici ghețari printre care se numără ghețarul Palisade cel mai sudic ghețar din Statele Unite Circa 45% din aria totală a statului este împădurită< ref> diversitatea speciilor de pin din California fiind incomparabil mai mare decât a oricărui alt stat California conține mai multe păduri decât orice alt stat american cu excepția Alaskăi Mulți dintre copacii din Munții Albi din California sunt printre cei mai bătrâni din lume; un pin Bristlecone are vârsta de 4700 de ani În sud se află și un lac sărat continental Marea Salton Deșertul central-sudic se numește Mojave; la nord-est de Mojave se află Valea Morții unde se află cel mai jos și mai fierbinte loc din America de Nord Bazinul Badwater aflat la Distanța orizontală de la nadirul Văii Morții până la vârful Muntelui Whitney este mai mică de Într-adevăr aproape întreaga Californie de sud este un deșert arid și fierbinte cu temperaturi extrem de ridicate pe timp de vară Granița sud-estică a Californiei cu Arizona este în întregime formată de râul Colorado din care își extrage apă De-a lungul coastei Californiei se află mai multe mari zone metropolitane inclusiv zona metropolitană Los Angelesul Mare zona metropolitană Golful San Francisco și zona metropolitană San Diego Ca parte a Cercului de Foc California este afectată de tsunami inundații secete vânturi incendii forestiere alunecări de teren în zonele abrupte și are mai mulți vulcani Are numeroase cutremure cauzate de mai multe falii în principal de falia San Andreas Istorie Ca și în cazul celorlalte state ale Americii istoria scrisă a Californiei este destul de scurtă Înaintea sosirii europenilor pe acest teritoriu au locuit diferite triburi de indieni Ei vorbeau propriile lor limbi În anul 1524 California a fost descoperită de către exploratorul spaniol Cabrillo Colonizarea spaniolă a început în anul 1769 California a rămas sub stăpânirea Spaniei și apoi a Mexicului În anul 1850 după un scurt război California a devenit cel de-al 31-lea stat al SUA Demografie Structura rasială Populația totală a statului în 2010 37253956 Structura rasială în conformitate cu recensământul din 2010< ref> 576% Albi 21453934 169% Altă rasă 6317372 130% Asiatici 4861007 62% Negri 2299072 49% Două sau mai multe rase 1815384 10% Amerindieni 362801 04% Hawaieni Nativi sau locuitori ai Insulelor Pacificului 144386 Legislație și guvern Economie Transporturi Educație Vezi și Listă de comitate din California Listă de drumuri din California Listă de localități din California Listă de locuri de drumețit din California Listă de orașe din California Listă de parcuri din California Listă de sate din California Listă a locurilor desemnate de recensământ din California Listă de oameni din statul California Listă de subiecte referitoare la California Listă de orașe din Statele Unite ale Americii César Chávez César Chávez Day este o sărbătoare oficială în California 31 martie Listă a politicienilor originari din California Listă de orașe din California după populație Originea numelui California Zone protejate din California USS California California de Nord Note Referințe Legături externe Hărți ale comitatelor statului California liste de localități și sedii de comitate Casa de Soterius von Sachsenheim este o familie nobiliară săsească originară din satul Stein astăzi Dacia din fosta diviziune administrativă săsească a Scaunului Rupea Repser Stuhl Printre membrii ei s-au numărat politicieni și funcționari din administrația de stat a Transilvaniei precum și ofițeri de armată cărturari pastori și artiști Ascendență Strămoșii familiei au emigrat în Evul Mediu din zona vestică a Germaniei actuale în sud-estul Transilvaniei ca parte a grupului de coloniști germani strămoșii sașilor invitați de către regii maghiari să se așeze la granițele estice ale regatului Numele inițial al familiei a fost Schöchtert În dialectul moselan-francon baza dialectului german vorbit de către sași Schöchtert înseamnă doniță de lemn pentru muls laptele iar Schöchter este un dogar care face astfel de donițe< ref> Primul strămoș cunoscut Valentinus Schöchtert născut cca 1554 a trăit în satul Ștena astăzi Dacia județul Brașov și a fost fermier land bauer Fiul său Peter Schöchtert născut cca 1584 a trăit de asemenea în Ștena În arborele genealogic păstrat de către familie cuvintele scrise în dreptul său par a fi christinus scholarius "cărturar creștin" Acesta s-a căsătorit cu Martha Goldwein Deoarece în acele vremuri era la modă folosirea numelor latine numele de familie a fost latinizat de la Schöchtert la Soterius care e de asemenea similar cu cuvântul grecesc soter "cel care salvează izbăvește" Fiul lui Peter Schöchtert a fost Petrus Soterius născut în Ștena în 1618 El a devenit un pastor luteran în Bodendorf astăzi Bunești primul dintr-o serie de trei generații de pastori din această familie Petrus s-a căsătorit de două ori prima dată cu Anna Thomae 1632-66 și a doua oară cu Barbara Kissling 1633-91 dintr-o veche familie săsească de judecători regali În 1661 când a participat la o misiune diplomatică la tabăra otomană implicată în disputele pentru tron conducătorul otoman Ali Pașa i-a oferit titlul de Principe al Transilvaniei încercând astfel să câștige simpatiile sașilor Petrus a refuzat oferta Georg Soterius cel bătrân Fiul lui Petrus Georg Soterius cel bătrân s-a născut înainte de 1673 în Bodendorf Bunești A urmat gimnaziul din Sibiu iar apoi a studiat teologie și istorie la Wittenberg 1693 1696 In 1696 el a fost asociat în mod nedrept cu un duel în care fusese implicat un prieten de-al său Acest fapt l-a împiedicat pentru o vreme să se întoarcă acasă și astfel Georg a plecat la Riga în Letonia unde a debarcat pe 12 mai 1696 Aici s-a înscris la Universitatea din Dorpat și a stat în Marienburg astăzi în Letonia în casa pastorului Acolo a întâlnit-o și pe Marta Helena Skowrońska o fată orfană de doisprezece ani din Lituania ținută de către pastor ca servitoare ulterior ea va deveni țarina Ecaterina I a Rusiei În răstimpul cât a stat în această casă el a căutat să îi ofere Martei rudimente de educație pastorul nu se ocupa de educația ei< ref> Mai târziu Georg Soterius s-a întors la Sibiu În 1701 s-a căsătorit cu Agnetha Lupinus fiica unui pastor Ei au avut doi copii Georg cel tânăr născut în 1704 și Andreas născut în 1707 A predat la Gimnaziul din Sibiu până în 1708 Totodată a început o cercetare a istoriei și geografiei Transilvaniei folosindu-și și cunoștiințele sale de limbi moderne și antice Ca o etapă preparatorie a unei lucrări majore pe care și-o propusese el a pus în scris multe din scrierile sale preliminarii in latină și germană o parte din acestea se află în Muzeul Brukenthal Cartea Cibinum numele latin al râului Cibin a fost publicată în 2006 după ce a fost tradusă din latină în germană pentru Biblioteca Transilvană din Castelul Horneck Gundelsheim Germania În 1708 Georg a devenit pastor luteran în Deutsch-Kreuz astăzi Criț în comuna Bunești A solicitat această slujbă destul de liniștită cu scopul de a continua și în cele din urmă de a finaliza lucrările sale istorice pe care și le propusese Aici a primit o scrisoare de la țarina Ecaterina I care îl păstrase în amintire ca profesorul ei din copilărie oferindu-i o slujbă la curtea țarului el a refuzat-o din motive similare Georg Soterius a murit de congestie în Stolzenburg astăzi Slimnic pe 10 februarie 1728 Soția sa Agnetha a mai trăit 25 de ani murind pe 11 noiembrie 1756 Georg Soterius cel tânăr Georg Soterius cel tânăr a urmat universități în Germania obținând gradul de magister la Leipzig și apoi predând la aceeași universitate Moartea tatălui său l-a împiedicat să mai stea în Germania întorcându-se astfel la Sibiu unde a predat și a devenit director de gimnaziu în 1733 În 1739 s-a căsătorit Anna Katherina Breckner von Brukenthal 1713-1763 sora lui Samuel Breckner von Brukenthal care mai târziu va deveni Guvernator al Transilvaniei ca parte a Imperiului Habsburgic Împreună au avut patru copii Johann Michael cel bătrân Anna Sophie Katherina și Anna Maria În aprilie 1741 Georg Soterius a fost numit pastor luteran în Schellenberg Șelimbăr iar în 1746 s-a mutat la Stolzenburg Slimnic A fost considerat un om de excelență și erudiție și a scris mai multe eseuri și o carte religioasă A murit în 1756 la Slimnic< ref> Johann Michael Soterius von Sachsenheim cel bătrân Johann Michael cel bătrân s-a născut la Schellenberg Șelimbăr pe 25 noiembrie 1742 și și-a început studiile la gimnaziul din Hermannstadt Sibiu În 1770 s-a căsătorit cu Anna Mara Filtsch fiica pastorului paroh din Sibiu Primul lor copil Anna Maria s-a născut în 1771 Mai tîrziu s-au născut doi băieți Johann Michael cel tânăr and si Carl< ref> În 1771 a fost numit Gubernialkonzipist și în 1786 Gubernialsekretär în sistemul administrativ al Principatului Transilvaniei Ca urmare a Edictului de Restituție din 1790 în rândurile păturii superioare a sașilor a fost luată decizia de a trimite o delegație împăratului Leopold al II-lea prin care să îi aducă la cunoștiință propria lor propunere de regularizare Delegația a fost condusă de către primarul Rosenfeld al Sibiului și de către Johann Michael aceștia deplasându-se în ianuarie 1792 la Viena pentru a-l întâlni pe împăratul Leopold al II-lea La scurt timp după întâlnire împăratul i-a acordat statut de nobil lui Johann Michael conferindu-i titlul nobiliar von Sachsenheim "Casa Sașilor" lui și urmașilor lui Documentele originale și stema se află la membrii familiei Johann Michael a fost cunoscut ca un talent muzical care cânta la pian și compunea arii și menuete Johann Michael a murit pe 31 martie 1794 la Cluj unde familia sa se mutase după ce devenise evident că reședința guvernului provincial va rămâne permanent acolo Johann Michael Soterius von Sachsenheim cel tânăr Johann Michael Soterius von Sachsenheim cel tânăr s-a născut pe 2 februarie 1775 A urmat școala protestantă locală și apoi a studiat filosofie si drept la liceul din Cluj până în 1794 anul în care a murit tatăl său După câteva luni a intrat în administrația guvernamentală districtuală și în 1796 a fost promovat în administrația guvernamentală centrală a Transilvaniei ajungând ulterior inspectorul general al trezoreriei în guvernarea Transilvaniei< ref> El a fost primul din familie care a păstrat în scris evenimentele din viața sa într-un jurnal foarte detaliat și întins pe multe pagini păstrat de către membrii familiei o imagine asupra vieții de la începutul secolului 19 care arată cu câtă boală și moarte se confrunta lumea acelor vremuri În 1808 s-a căsătorit cu Theresia Sophie Elisabeth von Albrichtsfeld care a născut patru copii doi au supraviețuit copilăriei Aceasta a murit de tuberculoză în 1819 În 1820 s-a căsătorit cu Johanna Justine Conrad cu care a avut opt copii șapte au supraviețuit copilăriei notabili între ei fiind Clara Adelheid și Albert Conrad Johann Michael a murit în Sibiu în 1838 la vârsta de 63 de ani ca urmare a unui sindrom respirator acut Clara Adelheid Soterius von Sachsenheim Clara Adelheid s-a născut pe 5 noiembrie 1822 al doilea copil al lui Johann Michael cel tânăr și al celei de-a doua soții a lui Johanna Justine Ea manifesta un vizibil talent artistic pictorul Theodor Glatz lăudând-o într-o scrisoare către Anton Kurz de pe 16 mai 1847 publicată în revista Siebenbürgischer Volksfreund "Prietenul Transilvănenilor" Clara frecventa Galeria de Artă Brukenthal din Sibiu unde putea studia pictura Aici l-a întâlnit pe artistul Theodor Sockl care preda pictura După multă împotrivire din partea mamei văduve a Clarei lui Theodor i s-a dat voie să picteze un portret al Clarei în 1847< ref> Clara și Theodor au început ulterior să trăiască împreună necununați spre marea supărare a mamei și a restului familiei În ciuda rezistenței din partea familiei care avea îndoieli în privința acordării consimțământului pentru căsătorie ca urmare a situației financiare nesigure a lui Theodor dar și ca urmare a diferențelor religioase și de statut ei s-au căsătorit pe 12 august 1847 Au plecat apoi din Sibiu și au trăit în Graz și Viena în Austria până în 1850 când s-au întors la Sibiu Clara acum mamă își câștiga existența dând lecții de pictură și desen În acea perioadă a pictat portretele lui Dr Gottfried Teilmann și al lui Tafelrichter Adolf Spech A mai pictat de asemenea o serie de 20 de portrete ale unor nobili transilvăneni Soțul ei a continuat și el să picteze însă a început să se ocupe și cu meseria de fotograf În primăvara lui 1854 ei au deschis la Sibiu un studio fotografic Clara pictând unele dintre fotografii după cum era atunci moda acestei forme artistice în evoluție În octombrie 1857 familia s-a mutat înapoi la Viena unde au continuat să picteze și să fotografieze Clara care suferea de o boală de plămâni a murit pe 25 iulie 1861 la vârsta de 38 de ani Peste câteva luni pe 25 decembrie Theodor la 46 de ani a urmat-o în mormânt Pentru a acoperi cheltuielile de înmormântare fratele lui Theodor a vândut picturile rămase de la ei incluzând și sute de studii unui negustor vienez de vechituri Un autoportret și un portret al soțului ei amândouă pictate în 1853 au fost aduse în Anglia de către fii ei între timp familia le-a donat Muzeului Transilvănean din Gundelsheim Ei au avut patru copii între care trei au supraviețuit copilăriei Printre aceștia Victor Franz Theodor Sockl a creat și condus in Anglia o firma de succes care se ocupa cu producerea și vânzarea de cărți poștale ilustrate Sockl and Nathan Clara este inclusă în și biografia ei este detaliată în publicația din 1970 a lui Dr Julius Bieltz despre artiștii sibieni din jurul anilor 1850 Albert Conrad Soterius von Sachsenheim Albert Conrad Soterius von Sachsenheim s-a născut pe 7 mai 1824 După ce a absolvit gimnaziul din Sibiu acesta a urmat o carieră militară promovat până la gradul de locotenent în 1847 În timpul Revoluției din 1848 a fost implicat în 19 bătălii și ambuscade S-a retras din armată în 1860 conferindu-i-se în acel moment rangul de comandant de escadron Ulterior Albert s-a stabilit la Mediaș loculde baștină al soției sale Jeanette Schaffendt începând din acel moment să se implice în viața publică< ref> În 1861 a fost implicat în fondarea "Asociației de economii și avansuri" prima de acest fel din Transilvania un tip de asociație care precede de obicei fondarea unei bănci În 1867 a participat la fondarea "Asociației Exportatorilor de Vin" unde a rămas membru de comitet până în 1873 Ca membru în conducerea superioară a "Societății Agricole a Sașilor din Transilvania" el a prezidat Asociația Regională din Mediaș timp de doi ani Din momentul reorganizării Consiliului Local el a devenit și reprezentant al orașului și membru al Comitetului Adunării Districtului Mediaș În 1872 a fost numit membru corespondent al Camerei de Comerț din Cluj In 1872 Albert Conrad a câștigat un mandat de parlamentar în Dieta Ungariei pentru perioada legislativă 1872 – 1875 iar în 1875 a fost ales pentru un nou mandat de trei ani Arthur Soterius von Sachsenheim Dr med Arthur Soterius von Sachsenheim s-a născut pe 31 iulie 1852 în Békéscsaba unde la acel moment tatăl său Albert Conrad servea în armată După ce a absolvit gimnaziul din Mediaș Arthur a studiat medicina la Universitatea din Viena cu rezidențe studențești la Graz Berlin și Würzburg primind diploma de doctor pentru practică medicală generală S-a înrolat în 1881 în Viena ca să urmeze cursurile școlii medicale militare și a fost încorporat în armată în 1882 la spitalul garnizoanei din Triest Aici a dezvoltat un interes pentru călătoriile pe mare și în februarie 1883 a abandonat serviciul militar angajându-se ca medic pe una din navele Astfel a vizitat zona Mediteranei și a mers de două ori în Brazilia A călătorit de asemenea în zonele de coastă ale Mării Roșii apoi în India Sri Lanka Indonezia și China< ref> După aproape doi ani de călătorii neîntrerupte în martie 1885 Arthur se reîntoarce in Transilvania și devine medic în Marienburg astăzi Feldioara Aici se căsătorește cu Wilhelmina Gust care naște trei fiice printre ele Edith Soterius von Sachsenheim Din februarie 1889 se află în poziția de medic secund la Spitalul Franz Josef din Sibiu în 1904 va deveni medic primar Arthur a participat la expediția din 1896 a vaporului când treizeci de oameni de știință din treizeci de țări au fost trimiși să exploreze regiunea din jurul Arhipelagului Svalbard Spitzbergen Acolo l-au întâlnit pe Salomon August Andrée care pregătea Expediția Arctică în Balon din 1897 de asemenea au căutat să afle vești de la Fridtjof Nansen care încerca în acel timp să ajungă cât mai la nord posibil și reușise și despre care nu se mai știuse nimic până pe la sfârșitul lui 1896 Arthur a colecționat obiecte etnografice schelete de mamifere moluște inclusiv o moluscă numită mai târziu Neptunea sachsenheimi După ce s-a întors din expediție a scris publicația Din Transilvania în Spitzbergen se află la Complexul Muzeal Național "Astra" Arthur a donat Societății Ardelene pentru Științele Naturii o colecție de peste 100 de obiecte etnografice adunate din diverse părți ale lumii Aceasta a fost una din colecțiile inițiale ale Muzeului de etnografie unversală "Franz Binder" deschis în 1933 la Sibiu parte a Complexului Național Muzeal „ASTRA< ref> Edith Jeanette Soterius von Sachsenheim Edith Jeanette Soterius von Sachsenheim s-a născut pe 26 decembrie 1887 în Marienburg astăzi Feldioara După ce a terminat un curs de doi ani la Colegiul de Artă din Sibiu 1903 1904 tatăl ei a adus-o să stea cu rudele din Anglia unde a petrecut un an 1904–05 luând lecții de engleză pian și artă A primit permisiune de la National Gallery să copie lucrări din muzeu și acolo a dezvoltat un interes pentru picturile în acuarelă ale lui Turner o infleunță vizibilă în lucrările sale inițiale precum și într-o altă perioadă ulterioară din 1948< ref> În 1907 tatăl ei a decis că ea ar trebui să își continue studiile la München unde Edith s-a înscris la Academia de Arte Frumoase Un an mai târziu ea a început să viziteze cercul artistic la profesorului Moritz Heymann unde a întâlnit artiști cu afinități apropiate de ale grupului Cu excepția vacanțelor în care se întorcea acasă ea a petrecut trei ani studiind în München În 1911 Edith s-a întors în Transilvania unde a avut prima ei expoziție la Galeria din Brașov În 1912 s-a căsătorit cu Dr med Franz Herfurth și a devenit mama a trei copii Editha Günther and Eva Obligațiile de familie i-au limitat pentru o vreme preocupările artistice Căsătoria nu a durat; ei au divorțat în 1926 iar în anul următor s-a căsătorit cu prietenul ei din copilărie profesorul Ludwig Herbert care a murit în 1936 După această pierdere dureroasă Edith s-a mutat în Germania de sud apoi în Polonia apoi în Austria a pictat pe unde a reușit creând acuarele ale locurilor unde a trăit sau le-a vizitat aceste lucrări fiind într-o anumită măsură influențate de anterior menționata întâlnire cu arta lui Turner În 1955 s-a mutat la Londra în Anglia ca să trăiască împreună cu fiica ei Eva Aici a desenat portrete inclusiv ale membrilor familiei fiicei și a pictat mai ales trandafiri Edith a murit în 1970 la vârsta de 83 de ani De-a lungul vieții sale ea a creat mai bine de 200 de picturi desene și litografii acum în mai multe muzee sau în posesia prietenilor și a familiei răspândite prin toată Europa În 1998 Muzeul Transilvănean din Gundelsheim Germania a organizat o expoziție retrospectivă și a cumpărat 50 de picturi ale ei unele dintre ele aflându-se expuse permanent în muzeu În 1999 colecția Gundelsheim a fost de asemenea expusă la München la În 2001 din Viena a cumpărat trei portrete de ofițeri din Primul Război Mondial pentru a fi expuse acolo Referințe Cefalopoda este o clasă de animale exclusiv marine ce cuprinde 370 de specii incluzând sepiile caracatițele și calmarii Tentacule sunt folosite pentru prinderea prăzii iar deplasarea se realizează cu ajutorul sifonlui Sunt specii care au cioc cu ajutorul căruia mărunțesc hrana Cochilia este prezentă doar la specia primitivă reducându-se la cele evoluate la o piesă foarte mică Ex Loligo vulgaris calmar în Oceanul Atlantic și Marea Mediterană care are 50 cm lungime 8 tentacule scurte și 2 lungi este un bun înotător comestibil Referințe și note Charles John Huffam Dickens n 7 februarie 1812 – d 9 iunie 1870 a fost un romancier englez Biografie Charles Dickens este un scriitor englez reprezentativ pentru realismul secolului al XIX-lea cunoscut prin opere precum Marile speranțe Aventurile lui Oliver Twist David Copperfield Martin Chuzzlewit Dombey și fiul Timpuri grele Dugheana cu vechituri Pravalia cu antichități Documentele postume ale clubului Pickwich Nicholas Nickeby Barnaby Rudge Poveste despre două orașe ultimele două romane istorice Se naște la 7 februarie 1812 în Portsmouth Hampshire ca fiu al lui John și al Elizabethei Dickens În 1817 familia sa se mută în Chatham Kent în 1822 mutându-se din nou în cartierul Camden Town Londra Primii ani ai vieții au fost unii foarte fericiți petrecându-și timpul liber în compania romanelor de aventuri ale lui Tobias Smollett și Henry Fielding Familia sa făcea parte din nobilimea de mijloc și i-a asigurat educația la o școală privată dar totul avea să se schimbe după ce tatăl său a pierdut o sumă mare de bani în distracții și străduindu-se să-și mențină poziția socială familia fiind trimisă la închisoarea datornicilor La vârsta de 12 ani Dickens este destul de matur ca să muncească zece ore pe zi în fabrica de cremă de ghete a lui Warren aflată în apropiere de stația de cale ferată Charing Cross pentru șase șilingi pe săptămână Cu acești bani trebuie să-și achite cazarea și să încerce să-și ajute familia După o perioadă de timp situația familiei se îmbunătățește în urma unei moșteniri venite din partea familiei tatălui Familia Dickens iese din închisoarea săracilor dar mama îl lasă pe Charles să lucreze în continuare la fabrica de cremă de ghete Dickens n-o va ierta niciodată și acest resentiment precum și situația grea a clasei în mijlocul căreia și-a trăit o parte din copilărie vor deveni teme majore ale operei sale Avea să-i spună mai târziu biografului său „Niciun sfat nicio aprobare nicio încurajare nicio consolare niciun sprijin din partea nimănui de care să-mi amintesc așa că ajută-mă Doamne! Din 1827 a început să lucreze ca funcționar într-un birou de avocatură având șansa să ajungă avocat Nu i-a plăcut însă această profesie și după o scurtă perioadă de timp în care a lucrat ca stenograf la tribunal a devenit ziarist relatând dezbaterile parlamentare și călătorind prin Anglia cu poștalionul ca să scrie despre campaniile electorale Reportajele sale vor fi publicate sub titlul „Schițe de Boz în Boz fiind pseudonimul său literar Va continua să publice în ziare cea mai mare parte a vieții În acești ani publică primul său roman The Pickwick Papers Prima sa povestire a fost publicată în Monthly Magazine în anul 1833 cu pseudonimul Boz Cu același pseudonim a publicat și în Morning Chronicle și London Evening Chronicle Povestirile au devenit foarte populare și în 1836 au fost reunite în volumul Sketches by Boz Tot în anul 1836 Dickens a acceptat postul de editor la revista Bentleys Miscellany o poziție pe care a detinut-o timp de trei ani perioada în care editorul William Hall se angaja să îi publice The Pickwick Papers în 20 de numere lunare apoi Oliver Twist în 1838 și The Life and Adventures of Nicholas Nickleby în 1839 de asemenea publicate lunar în Bentleys Miscellany Pe 2 aprilie 1836 se căsătorește cu Catherine Hogarth împreună cu care va avea zece copii În acest an acceptă un post de editor la Bentley's Miscellany unde va rămâne până în 1839 Alte două ziare la care a publicat foarte mult au fost Household Words și All the Year Round În 1842 în timp ce vizita Statele Unite a incriminat sclavia A investit o parte a drepturilor sale de autor într-un ziar radical nou Daily News A devenit astfel editor și în primul număr în ianuarie 1846 a scris un articol în care pleda pentru educație libertate religioasă egalitate în fața legii Ziarul n-a avut succes și a demisionat din funcția de editor iar în 1850 începea să editeze revista săptămânală Household Words Tot în 1850 a apărut celebrul roman David Copperfield A publicat în Household Words sub formă de foileton romanul său social Hard Times 1854 În 1859 a scos o altă revistă All the Year Round în care a publicat romane ale unor scriitori britanici ai momentului precum și propriile scrieri A Tale of Two Cities 1859 și Great Expectations 1860-1861 A continuat să publice în această revistă până la moartea sa În 1868 divorțeaza de soția sa dar aceasta va locui la Gad’s Hill până la moarteDickens continuă să lucreze și să facă turnee de promovare a romanelor sale iar în 1868 face a doua călătorie în SUA unde remarcă schimbările survenite în urma Războiului Revenit în Anglia deasemenea își continuă turneele în Scoția și Irlanda În timpul unui astfel de turneu suferă un prim infarct în anul 1869 după care urmează o perioadă de odihnă Deși la început au fost fericiți Catherine era acum obosită și nu-i mai putea oferi lui Dickens energia de care avea nevoie Primele semne de insatisfacție apăruseră în 1855 când mersese să se întâlnească cu prima lui iubire Maria Beadnell care era de asemenea căsătorită Pe 9 iunie 1865 în timp ce se întorcea din Franța unde fusese să o vadă pe Ellen Ternan o actriță pe care o cunoscuse în 1857 Dickens este implicat într-un accident de cale ferată în care șase vagoane ale trenului în care se afla alunecă de pe podul peste care acesta trecea Singurul vagon de clasa întâi care rămâne pe șine este cel în care se află Dickens împreună cu Ellen și mama acesteia Petrece un timp între viață și moarte până când vin ajutoare și când pleacă în sfârșit își amintește de manuscrisul neterminat al romanului Our Mutual Friend Prietenul nostru comun și se întoarce la vagon Reușește să evite un posibil scandal cauzat de prezența Ellenei și a mamei acesteia dar incidentul lasă urmări grave în starea lui de spirit Ellen va continua să-i fie prietenă și probabil amantă tot restul vieții Petrece mult timp în întâlniri cu publicul cititor unde citește din cele mai bune romane ale sale Fascinația sa pentru teatru ca mijloc de evadare din real este reflectată în romanul Nicholas Nickleby Fără îndoială cel mai cunoscut roman al lui Charles Dickens este Marile speranțe 1860 care urmărește destinul orfanului Pip nepot al unui fierar care vine la Londra cu visul de a deveni gentleman Averea care îl ajută să acceadă în înalta societate îi este dăruită lui Pip fără ca acesta să știe adevărul de către un fost ocnaș pe care tânărul îl ajutase odată Banii îi parvin printr-un avocat Jaggers care îi comunica faptul ca dorința protectorului bogat este ca băiatul Pip să fie scos din viața pe care o duce și să fie educat pentru a deveni un gentleman Într-un cuvânt să fie educat ca un tânăr cu mari speranțe De la acest moment încolo Pip își ignora prietenii săraci iar comportamentul său este tot mai mult falsificat de prejudecățile timpului La momentul adevărului întâlnirea cu fostul ocnaș Magwich care îi dăruise banii Pip este debusolat Sila pe care o simțeam – spune el – față de omul acesta teama pe care mi-o trezea scârba cu care mă chirceam de frica lui n-ar fi putut să fie mai mari dacă ar fi fost cea mai crudă fiară Consecințele sunt dezastruoase pentru tânărul care considera că banii ocnașului sunt murdari renunță la avere și la marile speranțe Până la urmă va găsi resursele interioare ca să depășească acest moment și să-și reconstruiască o situație onorabilă Pe 2 decembrie 1867 are prima întâlnire cu cititorii în Statele Unite la New York Aceste întâlniri cer însă mult efort și vor contribui la deteriorarea stării lui de sănătate Se stinge din viață la 9 iunie 1870 în urma unui atac de cord Este înmormântat în Colțul poeților din Catedrala Westminster Opere The Pickwick Papers 1836 Oliver Twist 1837–1839 Nicholas Nickleby 1838–1839 The Old Curiosity Shop 1840–1841 Barnaby Rudge 1841 A Christmas Carol 1843 Martin Chuzzlewit 1843–1844 The Chimes 1844 The Cricket on the Hearth 1845 The Battle of Life 1846 Dombey and Son 1846–1848 David Copperfield 1849–1850 Bleak House 1852–1853 Hard Times 1854 Little Dorrit 1855–1857 A Tale of Two Cities 1859 Great Expectations Marile speranțe 1860–1861 Our Mutual Friend 1864–1865 Legături externe la Proiectul Gutenberg 7 august 2012 Corina Zorzor Adevărul 2 iunie 2009 Ziarul Lumina Charlie Hebdo este o revistă satirică franceză cu apariție săptămânală care publică în mare parte ilustrații caricaturi și desene dar și reportaje articole polemice și glume Având puternice vederi de stânga și anti-religioase revista este caracterizată de poziția ei critică față de de islamism catolicism iudaism și extremismul de dreapta Revista a fost fondată în 1969 apărând până în 1981 După o întrerupere de peste zece ani publicarea a fost reluată în 1992 Conducătorii ei au fost François Cavanna 1969–1981 Philippe Val 1992–2009 și Stéphane Charbonnier 2009-2014 Amenințată în mod repetat de fundamentaliștii islamiști revista a răspuns la provocări menținându-și tonul ireverențios Sediul vechi a fost incendiat la 2 noiembrie 2011 La 7 ianuarie 2015 în timpul unei ședințe de redacție a fost atacat și noul sediu din Paris al săptămânalului satiric Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo s-a soldat cu 12 morți și 11 răniți atacatorii fiind uciși după două zile de către forțele speciale ale poliției Legături externe China chineză tradițională 中國; chineză simplificată 中国 reprezintă o regiune culturală puternic legată de civilizația antică ce a dominat aceste locuri Această entitate multinațională se extinde în majoritatea Asiei de Est Ultimul Război Civil Chinez finalizat în 1949 a cauzat o situație în care două entități politice folosesc aceeași denumire anume numele de „China Republica Populară Chineză cunoscută comun ca China Populară China Comunistă sau pur și simplu China are controlul asupra Chinei continentale și teritoriilor autoguvernate Hong Kong din 1997 și Macao din 1999 Republica China cunoscută comun ca China Naționalistă sau simplu Taiwan deține controlul asupra insulelor Taiwan Penghu Kinmen și Matsu Referințe Vezi și Cultura Chinei Taiwan Chiril Gaburici n 23 noiembrie 1976 Logănești Hîncești este un economist om de afaceri și politician din Republica Moldova La 14 februarie 2015 președintele Republicii Moldova Nicolae Timofti a semnat un decret prin care Chiril Gaburici a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru după ce a fost înaintat de PLDM și susținut de PDM Pe 18 februarie 2015 guvernul format sub conducerea lui Chiril Gaburici a primit votul de încredere al deputaților din parlament decizia fiind susținută de 60 de parlamentari< ref> Biografie Chiril Gaburici s-a născut pe 23 noiembrie 1976 în satul Logănești raionul Hîncești RSS Moldovenească pentru alolingvi din Chișinău Din 2008 până în 2012 Chiril Gaburici a fost director al companiei de telefonie mobilă din Republica Moldova Moldcell iar ulterior a fost promovat în funcția de director al companiei de telefonie mobilă din Azerbaidjan Azercell până în 2014 Chiril Gaburici este căsătorit și are doi copii Proprietăți Chiril Gaburici deține o casă de lux la marginea Chișinăului și este fondatorul a trei firme cu afaceri în domeniul auto „Halat Auto SRL înregistrată pe 15 aprilie 2011 telecomunicații „M-Docs SRL înregistrată în martie 2014 și agricol „Green Property SRL înregistrată pe 18 septembrie 2014 Declarații privind Protestele de la Chișinău din 2009 Despre faptul că la 7 aprilie 2009 a fost întrerupt internetul în rețelele de comunicare Gaburici a afirmat imediat după investirea sa ca prim-ministru că „Nu a fost deconectată rețeaua Moldcell Nu a fost stopată Rețeaua a funcționat Atunci când este suprasolicitată se înregistrează anumite pene în rețea Cu toate acestea Raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind evenimentele din aprilie 2009 precizează că Moldcell și-a a suspendat serviciile sale în mod intenționat Agorand 19 Feb 2015 < ref> Referințe Constantin Karadja nume complet Constantin Jean Lars Anthony Démetre Karadja; n 24 noiembrie 1889 Haga – d 28 decembrie 1950 București a fost un diplomat jurist istoric bibliograf și bibliofil român membru de onoare 1946 al Academiei Române eliminat din Academia RPR în 1948 La 18 aprilie 2005 a fost declarat de Statul Israel „Drept între popoare Apartenență familială Principele Constantin Jean Lars Anthony Démetre Karadja s-a născut la Haga în Olanda ca fiu al principelui Jean Constantin Alexandre Othon Karadja Pașa 1835–1894 ministru plenipopiuterotențiar și al soției sale Mary-Louise 1868–1943 fiica senatorului suedez comandorul L O Smith A avut o soră principesa Despina Marie Roxane Alexandra Theodora Karadja 1892–1983 S-a căsătorit cu principesa Marcelle Hélène Caradja 1896–1971 fiica principelui Aristide Caradja cu care a avut doi copii -Principele Jean Aristide Constantin Georges Caradja Karadja 1917–1993 căsătorit cu Minna Frieda Auguste Starke 1911–1992; -Principesa Marie Marcelle Nadèje Karadja 1919-2006 Formațiune și studii European prin educație Karadja a studiat dreptul la Inner Temple și a fost admis avocat în baroul englez Vorbea engleza franceza germana suedeza daneza și norvegiana și cunoștea limbile latină și greacă Stabilit în România prin căsătorie 1916 Constantin I Karadja a devenit cetățean român Intrat în diplomație în 1920 a servit în misiuni diplomatice în calitate de consul la Budapesta 1921-1922 și consul general la Stockholm 1928-1930 și Berlin 1931-1941 În 1941 a devenit directorul depatamentului consular din Ministerul Afacerilor Externe Dispunând și de o solidă pregătire în domeniul economiei Karadja a lucrat în calitate de consilier tehnic în Ministerul de Finanțe participând în mai 1927 la Conferința Economică Internațională de la Geneva ca șef și expert al delegației române A redactat un Manual diplomatic și consular Activitate bibliologică bibliofilă și istorică Pasionat bibliofil colecționar de cărți vechi și rare Constantin I Karadja a întemeiat una dintre cele mai importante colecții de carte veche și rară din România aflată astăzi în cea mai mare parte în Fondul Bibliotecii Naționale inclusiv „34 de incunabule numai în fondurile Bibliotecii Naționale precum și la Biblioteca Academiei Române căreia i-a dăruit cel mai complet exemplar al Lucrului apostolicesc tipărit în 1563 la Brașov de diaconul Coresi însoțit de o amplă descriere științifică proprie Acreditat la Berlin și-a urmat în paralel cu activitatea în diplomație și cercetare în domeniul incunabulelor fiind singurul român care a lucrat la GW Kommission für den Gesamtkatalog der Wiegendrucke „Comisia pentru catalogul general al Incunabulelor îndrumat de Konrad Haebler 1857-1946 În această perioadă Karadja a realizat Lista incunabulelor de pe teritoriul României completată după întoarcerea în țară alcătuind Inventarul incunabulelor păstrate în România 343 pagini A publicat lucrări privind istoria veche a României utilizând în parte izvoare inedite rezultate ale cercetărilor sale Cele mai vechi izvoare tipărite ale istoriei Românilor lucrare în limba germană relatând între altele despre luptele lui Ștefan cel Mare și o mică lucrare geografică editată în 1490 de așa-numitul „Ptolemeu german Georg Stuchs din Nürnberg din care existau doar două exemplare cunoscute și care descrie exact granițele țării pe care o intitulează „Dacia Walachey; este menționată de asemeni cetatea Kilia la gurile Dunării Vechea Artă tipografică română face obiectul unei alte publicații a lui Karadja începând cu Octoihul lui Macarie din 1493-94 Cea mai veche mențiune a Daciei în tipar 1499 identificată de C I Karadja într-un incunabul tipărit la Mainz a fost prezentată în 1940 la Academia Română de asemeni scrierile Papei Pius al II-lea Eneas Sylvius Piccolomini al cărui Tractatus de bello Thurcorum et Hungarorum este în cominigolimbull opinia lui Karadja una din primele tipărituri care îi menționează pe români Colonia Köln Arnoldus Therhoernen 1472 După mulți ani în 1969 la Staatsbibliothek din Berlin specialiștii care îl cunoscuseră pe Karadja își aminteau încă de el vezi Dan Simonescu „Aproape jumătate circa 50 din studiile lui Constantin I Karadja au fost publicate de Nicolae Iorga în cele trei reviste ale lui Dintre cărturarii români contemporani N Iorga Ion Bianu Nicolae Cartojan și Demostene Russo l-au apreciat în mod deosebit La 3 iunie 1946 a fost cooptat ca membru de onoare al Academiei Române la propunerea generalului acad Radu R Rosetti istoric militar de seamă și fost conservator al Bibliotecii Academiei care a relevat activitatea lui C I Karadja de emerit bibliolog și cercetator al trecutului fiind și „un generos înzestrător al bibliotecii noastre cu numeroase cărți de cea mai mare valoare istorică și bibliografică Scrisoarea de recomandare a fost semnată de 18 academicieni între care Ion I Nistor Alexandru I Lapedatu Dimitrie D Pompeiu Gheorghe Spacu Emil Racoviță Iorgu Iordan Constantin I Parhon Nicolae Bănescu Constantin Rădulescu-Motru Ștefan Ciobanu Silviu Dragomir La 14 iunie 1944 C I Karadja a depus spre păstrare la Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa din București importanta colecție de lepidoptere a savantului entomolog Aristide Caradja trecută la conacul familiei de la Grumăzești de teama bombardamentelor din timpul războiului< ref> A fost eliminat din Academia RPR în 1948 Activitatea diplomatică În activitatea sa diplomatică Constantin I Karadja marcat de educația sa umanistă și juridică s-a ghidat constant după principile dreptului internațional implicând respectul față de om necedând presiunilor politice ale momentului „doctrinelor la modă sau eventualelor „oportunități s-a angajat perseverent în apărarea drepturilor cetățenilor români de peste hotare indiferent de etnie sau religie Atât în calitatea de consul general al României la Berlin 1931-1941 cât și ca șef al secției consulare în Ministerul Român de Externe 15 iunie 1941 – 17 octombrie 1944 „în ambele sale funcții timp de un deceniu și jumătate Karadja a depus o intensă activitate de salvare a evreilor români surprinși de război în regatul morții „Zeci de mii de oameni și-au datorat viață persistenței abnegației hotărârii și amplorii ieșite din comun marcând angajamentul său de de lungă durată în favoarea evreilor români naufragiați sub regim nazist La scurt timp după demisia sa la 17 octombrie 1944 a fost reangajat în minister de noul Ministru de Externe Constantin Vișoianu „La 1 septembrie 1947 a fost din nou îndepărtat din minister de data această definitiv A fost una din ultimele măsuri luate de ministrul de externe Gheorghe Tătărăscu obligat și el o lună mai târziu să cedeze locul Anei Pauker Referatul serviciului de cadre al MAE îl caracterizează drept „cosmopolit de origine burghezo-moșierească așadar necorespunzător cerințelor „vremurilor noi Lui Constantin Karadja i-a fost refuzată ulterior acordarea pensiei Într-o atmosferă de incertitudine și amenințare s-a stins din viață la 29 decembrie 1950 Recunoaștere postumă La 15 septembrie 2005 în cadrul unei ceremonii la ambasada israeliană din Berlin în prezența ambasadorului României lui Constantin I Karadja i s-a conferit postum titlul de „Drept între Popoare de către Institutul Memorial al Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim Au fost prezentate în detaliu demersurile sale diplomatice prezentare făcută în baza documentelor aflate la ministerul de externe al României precum și la Arhiva Holocaustului de la Washington – scrisori memorii referate șa adresate superiorilor săi inclusiv ministrului de externe Mihai Antonescu și care au dus la salvarea de la deportare și exterminare a peste 51000 de evrei bărbați femei copii din Europa stăpânită de nazisti în special din Germania Franța si Ungaria dar și din Grecia și Italia în perioada noiembrie 1943 iulie 1944 Vezi și Familia Caradja Referințe Bibliografie selectivă Constantin I Karadja Incunabule povestind despre cruzimile lui Vlad Țepeș Cluj editura Cartea Românească 1931; în volumul Închinare lui Nicolae Iorga cu prilejul împlinirii vârstei de 60 ani Constantin I Karadja Alte Bibliotheken der Siebenbürger Sachsen und ihre Wiegendrucke Gutenberg-Jahrbuch 1941 p 196-207 Constantin Ittu Tainele bibliotecii Brukenthal Sibiu 2005 p 110 Arborele genealogic al familiei Caradja Legături externe 26 octombrie 2011 Laurentiu Dologa Ziarecom Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro n 5 februarie 1985 Funchal Madeira Portugalia< ref> cunoscut ca Cristiano Ronaldo este un fotbalist portughez care evoluează la clubul spaniol Real Madrid și la echipa națională de fotbal a Portugaliei Ronaldo este considerat unul din cei mai buni fotbaliști din toate timpurile alături de rivalul său Lionel Messi Este primul fotbalist portughez care a câștigat Balonul de Aur de trei ori și al doilea jucător după Messi care câștigă Gheata de aur de trei ori La Manchester United și Real Madrid Ronaldo a câștigat de trei ori Premier League La Liga FA Cup de două ori Football League Cup și Copas del Rey FA Community Shield Supercupa Spaniei de două ori Liga Campionilor UEFA o Supercupa Europei și de două ori Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA Ronaldo și-a început cariera de fotbalist la juniorii echipei Andorinha pentru care a jucat timp de doi ani fiind transferat ulterior de CD Nacional În 1997 a ajuns la Sporting Lisabona fiind promovat la echipa mare de Ladislau Bölöni Jocul său i-a atras atenția antrenorului de atunci al lui Manchester United Alex Ferguson care l-a adus la echipă în schimbul a 122 milioane de lire sterline În 2004 a câștigat primul trofeu Cupa FA În 2009 a devenit cel mai scump transfer din toate timpurile Real Madrid plătind pentru el 94 de milioane de euro 80 de milioane de lire sterline Ronaldo a debutat pentru Portugalia în august 2003 la vârsta de 18 ani Are peste 100 de selecții și a fost convocat începând cu Euro 2004 la trei Campionate Europene și alte trei Mondiale Este primul fotbalist portughez care a înscris mai mult de 50 de goluri și este golgheterul Campionatului European incluzând faza calificărilor cu 23 de goluri Biografie Cristiano Ronaldo s-a născut în Santo António un cartier al orașului Funchal Madeira Portugalia Este fiul Mariei Dolores dos Santos Aveiro și al lui José Dinis Aveiro n 1954 Londra 5 septembrie 2005 Are un frate mai mare Hugo n 1975 precum și două surori mai mari Elma n 1974 și Liliana Cátia n Madeira 5 octombrie 1976 Liliana Cátia este o cântăreață cu numele de scenă Lorenzo în Portugalia Al doilea nume al lui Cristiano Ronaldo este relativ rar în Portugalia Părinții l-au numit astfel în cinstea fostului președinte american Ronald Reagan Cariera de club A început să joace fotbal de mic copil Când a început școala la șase ani pasiunea lui pentru acest sport devenise evidentă La vârsta de 8 ani Ronaldo juca la echipa de amatori Andorinha unde tatăl său se ocupa de echipament În 1995 Ronaldo a semnat cu clubul local Nacional și după o campanie care a avut drept rezultat câștigarea titlului Ronaldo a participat la un trial de trei zile la Sporting Lisabona care l-a achiziționat pentru o sumă care nu a fost făcută publică< ref> Sporting Lisabona La Sporting Lisabona a jucat 25 de meciuri în care a înscris 3 goluri Cel care l-a promovat în echipa lui Sporting a fost antrenorul român László Bölöni pe când Ronaldo avea 16 ani Ronaldo s-a alăturat jucătorilor de tineret ai lui Sporting care se antrenau pe Alcochete fabrica de fotbal a clubului și acolo a primit instrucțiuni valoroase Responsabilii celor de la Sporting Lisabona și-au dat seama că Ronaldo avea nevoie de mai multă susținere și au aranjat lucrurile pentru ca mama lui să i se alăture A debutat pentru echipa sa împotriva echipei Moreirense marcând două goluri A participat de asemenea în echipa sub 17 ani a Portugaliei la campionatul european de tineret Evoluțiile sale de la Campionatul UEFA sub 17 au atras atenția oamenilor de fotbal din întreaga lume A fost observat prima dată de fostul antrenor al lui Liverpool Gérard Houllier pe când avea 16 ani Cu toate acestea Liverpool l-a refuzat deoarece l-a considerat prea tânăr și neexperimentat Manchester United 2003-2006 Sir Alex Ferguson a decis că îl dorește pe tânăr în echipa sa care avea nevoie de un mijlocaș de bandă dreaptă după plecarea lui David Beckham la Real Madrid; Ronaldo a fost achiziționat pentru 1224 milioane de lire sterline A debutat la Manchester United în minutul 60 al unui meci împotriva celor de la Bolton Wanderers FC disputat pe Old Trafford United conducea cu 1-0 dar la numai câteva minute de la intrarea pe teren Cristiano Ronaldo a obținut un penalty ratat însă de Ruud van Nistelrooy acesta fiind motivul scandalului care s-a încheiat prin plecarea olandezului Cu toate acestea meciul s-a terminat cu 4-0 în favoarea lui Manchester United Pe 29 octombrie 2005 marchează al 1000-lea gol al lui United în Premier League într-o înfrângere la Middlesbrough 2006-2009 În sezonul 2006-2007 Cristiano a marcat pentru prima oară 20 de goluri într-un sezon Deși se zvonea că Real Madrid va semna cu el pentru 80 de milioane de euro 54 de milioane de lire sterline acesta rămâne la Manchester unde ia pentru a treia oară în istorie titluri consecutive de Jucătorul Lunii în Premier League ultimul care a reușit o astfel de performanță fiind Dennis Bergkamp cu 10 ani înainte În sezonul 2007-2008 acesta este al doilea fotbalist la Gheata de Aur după brazilianul Kaká Acesta marchează primul său hattrick pentru Diavoli pe data de 12 ianuarie 2008 când United o învingea pe Old Trafford pe Newcastle United cu 6-0 Pe data de 19 martie 2008 Ronaldo este pentru prima oară căpitanul lui Manchester United acasă unde echipa sa câștigă împotriva lui Bolton Wanderers Pe data de 15 noiembrie 2008 marchează golurile 100 și 101 acasă împotriva celor de la Stoke City ambele din lovituri libere Îi este acordată Gheata de Aur pe 2 decembrie fiind primul jucător al Diavolilor care reușește acest lucru după George Best în 1968 Pe 11 iunie 2009 Manchester United acceptă oferta celor de la Real Madrid de 80 de milioane de lire sterline După ajungerea în Madrid Cristiano declară că Sir Alex Ferguson i-a fost ca un tată în sport Real Madrid Sezonul 2009–10 Pe 26 iunie 2009 Real Madrid confirma că Ronaldo se va alătura clubului pe 1 iulie 2009 fiind cumpărat de la Manchester United contra sumei de 94 de milioane de euro 80 de milioane £ devenind cel mai scump transfer din istoria fotbalului cu un salariu de 11 milioane de euro pe an El a fost prezentat presei ca jucător al lui Real Madrid pe 6 iulie Tricoul lui Ronaldo a fost prezentat de legendarul jucător al Realului Alfredo Di Stéfano Ronaldo a debutat la Real pe data de 21 iulie 2009 într-un meci împotriva celor de la Shamrock Rovers câștigat cu 1-0 O săptămână mai târziu el marchează primul său gol pentru Real într-o victorie cu 4-2 a lui în fața celor de la LDU Quito< ref> Debutul oficial în La Liga l-a făcut pe 29 august împotriva echipei Deportivo La Coruña El a bătut recordul clubului când a marcat gol Villarrealului și a devenit primul jucător care a marcat în primele patru apariții în La Liga< ref> Pe 10 octombrie Ronaldo a suferit o accidentare la genunchi în timpul unui meci pentru Portugalia contra Ungariei traumă care l-a ținut în afara terenului până la 25 noiembrie și l-a făcut să rateze ambele meciuri ale echipei din grupele Champions League împotriva lui AC Milan În 2009 Ronaldo a fost al doilea la galele Jucătorul Anului FIFA și Balonul de Aur 2009 Pe 5 mai 2010 Ronaldo a marcat primul său hat-trick pentru Real Madrid într-un meci din deplsare contra RCD Mallorca Deși primul său sezon la Real Madrid s-a terminat fără trofee Ronaldo și Gonzalo Higuaín au marcat împreună 53 de goluri în campionat timp de un sezon devenind cel mai prolific duo de campionat din istoria Realului< ref> Sezonul 2010–11 Odată cu plecarea lui Raúl de la Real Madrid în vara lui 2010 Ronaldo a preluat numărul 7 pe tricou cele mai multe goluri marcate de el într-un singur meci până la acel moment În ultimul meci al anului el a mai marcat un hat-trick în victoria cu 8–0 asupra lui Levante în Copa del Rey< ref> Cariera internațională Pe data de 20 august 2003 are prima prezență în echipa națională de fotbal a Portugaliei într-o victorie a naționalei iberice cu 1-0 împotriva Kazahstanului< ref> Ronaldo marchează primul său gol împotriva Greciei la Euro 2004 Stilul de joc Considerat pe larg drept unul din cei mai buni doi fotbaliști din lume din generația sa alături de Lionel Messi și unul din cei mai buni jucători din istoria fotbalului sau de mijlocaș Tactic Ronaldo joacă un puternil rol ofensiv adesea trecând de pe flancul stâng în centrul în timp ce se află în posesia balonului Deși este dreptaci el poate controla balonul sprinta și finaliza și cu piciorul stâng Ronaldo este cunoscut mai ales pentru accelerația sa tehnicitate control al balonului și abilități de dribling dar și pentru perspicacitatea de a învinge jucătorul advers în situații de „unu la unu El este un bun executant de penalty și un specialist la lovituri libere directe El este unul dintre cei mai rapizi fotbaliști din lume la ora actuală< ref> De la venirea sa la Manchester United Ronaldo a suferit transfprmări corporale substanțiale căpătând un corp atletic musculos care îl ajută mult în jocul său< ref> Ronaldo a avut câteva schimbări de tactică în cariera sa În timp ce juca la Sporting Lisabona și apoi în primul sezon la Manchester United el practica mai mult un stil de mijlocaș "clasic" pe flancul drept de la mijlocul terenului Adesea a întreprins incursiuni cu dribblinguri individuale În ultimul sezon petrecut la Manchester United el a jucat și mai prolific în atac atât pe poziție de atacant cât și ca „al doilea vârf sau mijlocaș ofensiv ocazional La Real Madrid Ronaldo a continuat să joace un rol mai ofensiv în echipă depășindu-și abilitățile de marcator în dauna creativității și sarcinilor defensive Deși inițial a fost centrul atacului mai târziu el a fost mutat înapoi pe flancul stâng dar cu un rol tactic liber care-l făcea mult mai greu de oprit de către fundași și îi permitea să înscrie mai des Ronaldo a fost criticat un timp pentru „plonjările sale în timp ce i se făcea tacklinguri fapt despre care José Mourinho a spus "Cristiano este un jucător care nu are cultura plonjării el nu are cultura simulării el este un jucător de școală engleză antrenat de Ferguson"< ref> Viața personală Tatăl său a decedat din cauza alcoolului în septembrie 2005 la vârsta de 52 de ani când Ronaldo avea doar 20 de ani O lună mai târziu Ronaldo a fost acuzat că ar fi violat o femeie în Londra fiind arestat Pe data de 3 iulie 2010 a anunțat pe conturile sale oficiale de Facebook și Twitter că a devenit tată Fiul său numit la fel Cristiano și alintat de familie Cristianinho iar Ronaldo a anunțat că fiul va rămâne în custodia sa Anterior Ronaldo a mai avut relații cu fotomodelele engleze Alice Goodwin și Gemma Atkinson iar din 2010 până în ianuarie 2015 a fost într-o relație cu fotomodelul rus Irina Shayk El a declarat că nu își face tatuaje întrucât donează sânge frecvent< ref> Statistici carieră Club Internațional Goluri internaționale Palmares Club Manchester United Premier League 3 2006–2007 2007–2008 2008–2009 Cupa FA 1 2003–04 Finalist 2 2004–05 2006–07 Cupa Ligii Angliei 2 2005–06 2008–09 FA Community Shield 1 2007 Liga Campionilor UEFA 1 2007–2008 Finalist 1 2008-2009 Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 1 2008 Real Madrid La Liga 1 2011–2012 Copa del Rey 2 2010–11 2013–14 Finalist 1 2012–13 Supercupa Spaniei 1 2012 Finalist 2 2011 2014 Liga Campionilor UEFA 1 2013–14 Supercupa Europei 1 2014 Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 1 2014 Internațional Portugalia Campionatul Mondial de Fotbal Locul 4 1 CM 2006 Campionatul European de Fotbal Finalist 1 Euro 2004 Bronz 1 Euro 2012 Individual Balonul de Aur 1 2008 Balonul de Aur FIFA 2 2013 2014< ref> Onze d'Or 2 2008 2013 Gheata de Aur a Europei 3 2007–08 2010–11 2013–14 Trofeul Pichichi — Golgheter La Liga 2 2010–11 2013–14 Golgheterul Ligii Campionilor 3 2007–08 2012–13 2013–14 Gheata de Aur a Premier League 1 2007–08 Echipa ideală a Campionatului European de Fotbal 2 2004 2012 Bravo Award 1 2004 UEFA Team of the Year 8 2004 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 FIFPro Young Player Fan Award 2 2005 Sir Matt Busby Player of the Year 3 2003–04 2006–07 2007–08 PFA Premier League Team of the Year 4 2005–06 2006–07 2007–08 2008–09 PFA Young Player of the Year 1 2006–07 Fotbalistul PFA al anului 2 2006–07 2007–08 PFA Fans' Player of the Year 2 2006–07 2007–08 Fotbalistul FWA al anului 2 2006–07 2007–08 Jucătorul Anului în Premier League 2 2006–07 2007–08 Jucătorul Lunii în Premier League 4 noiembrie 2006 decembrie 2006 ianuarie 2008 martie 2008 Barclays Merit Award 1 2007–08 ESM Team of the Year 6 2006–07 2007–08 2010–11 2011–12 2012–13 2013–14 FIFA FIFPro World XI 7 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 FIFPro World Player of the Year 1 2008 UEFA Club Footballer of the Year 1 2007–08 Atacantul Anului 1 2007–08 Fotbalistul Anului 1 2007–08 Gheata de Argint a Campionatului Mondial al Cluburilor FIFA 1 2008 Gheata de Bronz 2 2007 2009 FIFA World Player of the Year 1 2008 World Soccer Player of the Year 2 2008 2013 FIFA Puskás Award 1 2009 Goalcom Player of the Year 2 2008 2012 Portughezul anului 8 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Golgheter Copa del Rey 1 2010–11 Jucătorul Lunii în La Liga 1 Noiembrie 2013 LFP Most Valuable Player 1 2012–13 Trofeo Alfredo Di Stéfano 1 2011–12 Ibero-American Community Trophy 1 2011< ref> ESPY Awards Best International Athlete 1 2014< ref> UEFA Best Player in Europe Award 1 2013–14 IFFHS World's Best Top Goal Scorer 2013< ref> Ordine Ofițer al Order of Infante Dom Henrique< ref> Medalia Meritului Ordem de Nossa Senhora da Conceição de Vila Viçosa Casa Bragança< ref> Referințe Legături externe echipei Real Madrid Croația în pronunțat oficial Republica Croația în „este un stat al bunăstării democratice unitar și indivizibil din Europa situată în nord-vestul Peninsulei Balcanice pe țărmul Mării Adriatice Capitala și cel mai mare oraș al țării este Zagreb Țara este împărțită în 20 de diviziuni administrative „županije și orașul Zagreb Croația acoperă și are o climă diversă predominant temperat continentală și mediteraneană Coasta croată a Adriaticii are peste o mie de insule Populația țării este de 429 milioane de locuitori majoritatea croați și majoritatea romano-catolici Între secolele V-VII „croații albi s-au stabilit în Croația actuală Statul lor era la sfârșitul secolului al IX-lea organizat în două ducate Tomislav a devenit primul rege în 925 ridicând Croația la rang de regat Regatul Croației și-a păstrat suveranitatea aproape două veacuri atingând maxima expansiune în timpul domniei regelui Peter Krešimir al IV-lea și a lui Dmitar Zvonimir Croația a intrat într-o uniune personală cu Ungaria în 1102 În 1527 în fața cuceririi otomane parlamentul croat l-a ales pe Ferdinand I din Casa de Habsburg pe tronul croat În 1918 după Primul Război Mondial Croația a fost pentru scurt timp inclusă în Statul Slovenilor Croaților și Sârbilor care și-a declarat independența față de Austro–Ungaria și a co-fondat apoi Regatul Iugoslaviei Un stat croat independent a existat pentru scurt timp în timpul celui de al Doilea Război Mondial ca stat-marionetă fascist După război Croația a devenit membru-fondator și republică federală constituentă a RSF Iugoslavia sub denumirile de Republica Populară Croația și Republica Socialistă Croația În iunie 1991 Croația și-a declarat independența care a intrat în vigoare la 8 octombrie în același an Războiul de Independență al Croației a durat patru ani după declararea independenței și a fost câștigat Croația de astăzi are un Indice al Dezvoltării Umane foarte ridicat Fondul Monetar Internațional clasifică Croația din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economică în categoria economiilor emergente și dezvoltate în timp ce în clasificarea Băncii Mondiale este inclusă în categoria economilor cu nivel mare al veniturilor peste 12480 US$ locuitor Croația este membră a Uniunii Europene a Organizației Națiunilor Unite a Consiliului Europei a NATO a Organizației Mondiale a Comerțului a CEFTA și membru-fondator a Uniunii pentru MediteranaCa participant activ la forțele ONU de menținere a păcii Croația a contribuit cu trupe la misiunea condusă de NATO în Afganistan și a deținut un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în 2008–2009 Sectorul serviciilor domină economia Croației fiind urmat de industrie și agricultură Turismul este o sursă importantă de venituri în timpul verii Croația clasându-se pe locul 18 în clasamentul celor mai populare destinații turistice din lume Statul controlează o parte din economie având un nivel substanțial al cheltuielilor guvernamentale Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Croației Începând cu 2000 guvernul croat a investit în infrastructură mai ales în dezvoltarea infrastructurii de transport situată pe traseele coridoarelor pan-europene Croația își asigură cea mai mare parte din necesarul energetic și de electricitate din surse interne diferența fiind importată Croația are un sistem public de sănătate universal precum și un sistem educațional care asigură gratuitatea învățământului primar și gimnazial susținând cultura prin numeroase instituții publice și prin investiții corporatiste în mass-media și edituri Croația este o țară cu importante contribuții culturale artistice științifice și în domeniul sportului la nivel mondial Ea este totodată renumită pentru gastronomia tradițională și calitatea vinurilor locale Istorie Originea termenului de „croat „Croația este incertă fiind vehiculate mai multe teorii cele mai cunoscute afirmând că el reprezintă fie o denumire gotică fie una indo-ariană dată unui trib slav< ref> Prima atestare certă a unui termen amintind de Croația este o găsim în așa numita „Inscripție Branimir săpată într-un ancadrament de piatră descoperit printre ruinele unei biserici din secolul al IX-lea Inscripția în limba latină din 888 face referire la „BRANIMIRO COM … DUX CRUATORVM COGIT… un „Branimir duce al Croaților< ref> Mai există și un hrisov din 852 atribuit ducelui Trpimir tot în limba latină în care Trpmir se autointitulează „ din mila lui Dumnezeu Duce al Croaților „Dux Chroatorum iuvatus munere divino iar domeniul său „Regatul Croaților „Regnum Chroatorum Originalul s-a pierdut fiind păstrată doar o copie din 1568 ceea ce face să existe îndoieli privind autenticitatea sa Cea mai veche mențiune scrisă în limba croată a termenului „croat xъrvatъ este întâlnită în tăblița Baška care îl menționează pe „Zvonimir rege croat zvъnъmirъ kralъ xrъvatъskъ< ref>< Preistorie și antichitate Pe teritoriul de astăzi al Croației au fost descoperite urme de locuire umană datând din perioada preistorică Fosile de neanderthalieni datând de la jumătatea paleoliticului au fost găsite în nordul Croației cel mai celebru și mai bine conservat sit fiind cel de la Krapina Cea mai mare parte din situri se află pe văile râurilor din Croația de nord iar cele mai importante culturi descoperite sunt Starčevo Vučedol și Baden Din Epoca Fierului s-au păstrat urme ale culturii ilirice timpurii Halstatt și ale culturii celticeLa Tene< ref> Mult mai târziu regiunea a fost colonizată de liburni și iliri în vreme ce primele colonii grecești au fost înființate pe insulele Korčula Hvar În anul 9 en teritoriul Croației de astăzi a devenit parte din Imperiul Roman Împăratul Diocletian a construit un mare palat la Split când s-a retras în anul 305 Perioada ia sfârșit cu invaziile avarilor și slavilor în prima jumătate a secolului al VII-lea și distrugerea aproape tuturor orașelor romane Supraviețuitorii romani s-au retras în poziții mai favorabile pe coaste pe insule și în munți Orașul Dubrovnik a fost înființat de astfel de supraviețuitori din Epidaurum< ref> Etnogeneza poporului croat este un aspect încă neclarificat pe deplin fiind vehiculate mai multe teorii dintre care cele mai cunoscute sunt cele care susțin originea croaților ca fiind slavă sau ariană Cea mai răspândită dintre aceste teorii afirmă că strămoșii croaților sunt un trib slav cunoscut sub numele de „Croații Albi care între secolele V-VII au migrat din regiunea Silezia Polonia de astăzi la solicitarea împăratului bizantin Heraclius 610-641 de a coloniza coasta Dalmației care fusese masiv depopulată în urma invaziilor popoarelor migratoare intenția împăratului fiind ca astfel să întărească apărarea acestei frontiere a imperiului în fața puternicului Regat Avar Cu timpul noii sosiți au intrat în contact cu autohtonii iliri și cu coloniștii romani rămași aici amestecându-se cu aceștia rezultatul sintezeii fiind croații actuali Cea de-a doua teorie mai puțin susținută afirmă că la origine croații ar fi un trib de origine ariană din ramura alano-sarmatică care la un moment ulterior în timp a fost slavizat și a ocupat teritoriul de astăzi al Croației Această teorie se bazează pe așa numitele Tăblițe de la Tanais inscripții în piatră în limba greacă din anticul oraș Tanais lângă orașul Rostov pe Don din zilele noastre datând din secolul III en Aceste inscripții conțin trei nume proprii care au fost interpretate ca având legătură cu etnonimul „croat Χορούαθ Χοροάθος și Χορόαθος Horoúathos Horoáthos și Horóathos< ref> Evul Mediu Conform lucrării De Administrando Imperio scrisă de împăratul bizantin din secolul al X-lea Constantin al VII-lea „croații albi ajunseseră în Croația de astăzi la începutul secolului al VII-lea dar afirmația aceasta este contestată și alte ipoteze datează evenimentul în secolele al VI-lea și al IX-lea În cele din urmă s-au înființat două ducate—Ducatul Panoniei și Ducatul Dalmației conduse de Ljudevit Posavski și de Borna așa cum atestă cronicile lui Einhard începând cu anul 818 Înregistrarea reprezintă primul document despre pământurile croate state vasale ale Franciei la acea vreme Suzeranitatea francă a luat sfârșit în timpul domniei lui Mislav două decenii mai târziu Conform lui Constantin al VII-lea creștinarea croaților a început în secolul al VII-lea dar afirmația este contestată și în general creștinarea este asociată cu secolul al IX-lea Tomislav a fost primul domnitor al Croației denumit rege într-o scrisoare de la Papa Ioan al X-lea datând astfel regatul Croației în anul 925 Tomislav a oprit o invazie maghiară și una bulgară mărind influența regilor croați Când Stjepan al II-lea a murit în 1091 stingându-se astfel dinastia Trpimirović Ladislau I al Ungariei a revendicat coroana croată Opoziția față de revendicarea acestuia a dus la un război și la uniunea personală între Croația și Ungaria în 1102 sub conducerea lui Coloman< ref> În următoarele patru secole Regatul Croației a fost condus de Sabor parlament și un ban numit de rege În acea perioadă țara a fost dominată de nobilimea autohtonă între care familiile Frankopan și Šubić din rândul cărora au fost numiți numeroși bani< ref> Imperiul Habsburgic și Austro-Ungaria În urma victoriilor otomane decisive Croația a fost împărțită între teritorii civile și teritorii militare începând cu 1538 Teritoriile militare aveau să devină cunoscute ca Frontiera militară croată și erau controlate direct de împăratul austriac Înaintarea otomană în teritoriul croat a continuat până la bătălia de la Sisak din 1593 prima mare înfrângere otomană urmată de stabilizarea granițelor În timpul Marelui Război Austro-Turc 1667–1698 a fost recucerită Slavonia dar Bosnia de vest care făcuse parte din Croația înaintea cuceririi otomane a rămas în afara controlului croat Războaiele Croato–Otomane au produs mari schimbări demografice Croații au migrat către Austria și Croații din Burgenland de astăzi se trag din acei coloniști Între 1797 și 1809 Primul Imperiu Francez a ocupat treptat întreaga coastă a Adriaticii și o parte semnificativă din teritoriul continental punând capăt republicilor Veneția și Ragusa înființând Provinciile Ilire Provinciile Ilire au fost capturate de austrieci în 1813 și absorbite de Imperiul Austriac după Congresul de la Viena din 1815 Aceasta a dus la formarea Regatului Dalmației și la readucerea litoralului croat în granițele Regatului Croației ambele sub aceeași coroană habsburgică< ref> Anii 1830 și 1840 au fost anii naționalismului romantic ce a inspirat renașterea națională croată o campanie politică și culturală ce susținea unitatea tuturor slavilor sudici din Imperiul Austriac Scopul său principal era standardizarea unei singure limbi drept contrapondere față de limba maghiară împreună cu promovarea culturii și literaturii croate Până în anii 1860 eșecul politicii a devenit evident și coroborat cu înfrângerea Austriei în Războiul Austro-Prusac a dus la Compromisul austro-ungar din 1867 și divizarea imperiului Imperiul Austriac și Regatul Ungariei aflate în uniune personală Tratatul a lăsat în seama Ungariei problema statutului Croației acesta fiind rezolvat prin înțelegerea croato-maghiară din 1868 când regatele Croația și Slavonia au fost unificate Regatul Iugoslaviei și al Doilea Război Mondial La 29 octombrie 1918 Saborul Croației a proclamat independența țării și a hotărât unirea ei cu nou-formatul Stat al Slovenilor Croaților și Sârbilor Constituția din 1921 care a definit țara ca stat unitar abolind unitățile administrative istorice a pus capăt autonomiei croaților Noua constituție a întâmpinat opoziție din partea principalului partid politic național—Partidul Țărănesc Croat HSS condus de Stjepan Radić Dictatura a luat sfârșit oficial în 1931 când regele a impus o constituție mai unitaristă și a schimbat numele țării în Iugoslavia În aprilie 1941 Iugoslavia a fost ocupată de Germania și de Italia După invazie părți din Croația Bosnia și Herțegovina și regiunea Syrmia au fost incorporate în Statul Independent al Croației NDH un stat-marionetă susținut de naziști Părți din Dalmația au fost anexate de Italia și regiunile nordice Baranja și Međimurje au fost anexate de Ungaria horthystă Regimul NDH a fost condus de Ante Pavelić și de gruparea ultranaționalistă Ustaše Regimul a introdus legi antisemite și a efectuat o campanie de purificare etnică și genocid împotriva sârbilor și romilor din NDH înființând lagăre de concentrare ca cele de la Jasenovac și Stara Gradiška Izvoarele sârbe și cele croate dau cifre diferite În același timp circa 200000 de croați au fost uciși în al Doilea Război Mondial tot astfel din mai multe cauze A apărut în curând o mișcare de rezistență La 22 iunie 1941 s-a înființat primul detașament de partizani lângă Sisak ea fiind prima unitate militară formată de o mișcare de rezistență în Europa ocupată de naziști Mișcarea s-a extins cu repeziciune și la Conferința de la Teheran din decembrie 1943 partizanii au fost recunoscuți de Aliați< ref> Republica Federală Iugoslavia și independența După al Doilea Război Mondial Croația a devenit entitate federală socialistă a RSF Iugoslavia guvernată ca partid unic de comuniști dar bucurându-se de o largă autonomie în cadrul federației În 1967 scriitori și lingviști croați au publicat Declarația privind Numele și Statutul Limbii Croate Standard cerând o mai largă autonomie pentru limba croată Chiar și așa Constituția Iugoslavă din 1974 a dat entităților federale o autonomie sporită îndeplinind unul din țelurile Primăverii Croate și aducând o bază legală pentru independența republicilor federative componente< ref> În anii 1980 situația politică din Iugoslavia s-a deteriorat tensiunile naționale alimentate de Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte din 1986 și de Loviturile de stat din 1989 din Voievodina Kosovo și Muntenegru În același an primele alegeri libere ținute în Croația s-au soldat cu victoria radicalului Franjo Tuđman și a partidului său Uniunea Democrată Croată HDZ crescând și mai mult tensiunile naționaliste< ref> Tensiunile au escaladat în Războiul Croat de Independență după ce Armata Populară Iugoslavă și diferite grupări paramilitare sârbești au atacat Croația Restul zonelor ocupate au revenit la Croația după acordul de la Erdut din noiembrie 1995 procesul luând sfârșit în ianuarie 1998< ref> Geografie Croația se află în Europa Centrală și de Sud-Est se învecinează cu Ungaria la nord-est cu Serbia la est cu Bosnia și Herțegovina la sud-est cu Muntenegru la sud-est cu Marea Adriatică la sud-vest și cu Slovenia la nord-vest Ea se află în principal între paralelele de 42° și 47° latitudine nordică și între meridianele de 13° și 20° longitudine estică O parte din teritoriul din sudul extrem din jurul Dubrovnikului este o exclavă legată de restul teritoriului doar prin ape teritoriale pe uscat fiind separată de acesta printr-o fâșie ce aparține Bosniei și Herțegovinei în jurul orașului Neum Teritoriul acoperă fiind format din de uscat și de apă Este a 127-a țară din lume ca mărime Altitudinea variază de la munții Alpilor Dinarici cu cel mai înalt punct în vârful Dinara la la frontiera cu Bosnia și Herțegovina în sud până la țărmul Mării Adriatice care compune întreaga frontieră sud-vestică Croația insulară constă din peste o mie de insule și insulițe de diverse dimensiuni dintre care 48 sunt locuite permanent Cele mai mari insule sunt Cres și Krk fiecare dintre ele cu o suprafață de 405 km² Nordul deluros din Hrvatsko Zagorje și câmpiile estice din Slavonia parte a Câmpiei Panonice sunt traversate de marile râuri Sava Drava Kupa și Dunărea Dunărea al doilea fluviu al Europei ca lungime curge prin orașul Vukovar din estul extrem și formează o mare parte din frontiera cu Serbia Regiunile centrale și sudice de lângă coasta Adriaticii precum și insulele constau din munți de mică altitudine și culmi împădurite Resursele naturale găsite în țară în cantități destul de importante pentru producție sunt petrolul cărbunele bauxita minereul de fier inferior calciul gipsul asfaltul natural silicatul mica argilele sarea și hidroenergia Relieful carstic compune aproape jumătate din Croația și în special se remarcă în Alpii Dinarici Clima Mare parte din Croația are o climă continentală moderat caldă și ploioasă conform clasificării climatice Köppen Temperatura medie lunară se încadrează între în ianuarie și în iulie Cele mai reci părți ale țării sunt Lika și Gorski Kotar unde se găsește zăpadă la altitudini de peste Cele mai calde părți ale țării sunt coasta Adriaticii și mai ales zona din interiorul continentului aflată în imediata apropiere caracterizate de o climă mediteraneană temperaturile extreme fiind moderate de mare În consecință extremele termice sunt mai pronunțate în zonele continentale—cea mai joasă temperatură de s-a înregistrat la 3 februarie 1919 în Čakovec iar maximul istoric de s-a înregistrat la 5 iulie 1950 la Karlovac< ref> Precipitațiile medii anuale se încadrează între și în funcție de regiunea geografică și de tipul de climă Cele mai puține precipitații se înregistrează în insule Vis Lastovo Biševo Svetac și în zonele estice ale Slavoniei deși în cazul celei din urmă aceasta are loc în sezonul vegetativ Nivelele maxime de precipitații se întâlnesc în munții Dinara și în Gorski Kotar Vânturile predominante în interior sunt vânturi dinspre nord-est sau sud-vest moderate iar în zonele de coastă domină vânturile facilitate de trăsături locale de relief Viteze mai mari ale vânturilor sunt cel mai adesea înregistrate în lunile mai reci de-a lungul coastei în general bora și siroco Cele mai însorite zone ale țării sunt insulele în special Hvar și Korčula cu peste 2700 de ore de soare pe an urmate de zona sudică a coastei Adriaticii cea nordică și Slavonia toate cu peste 2000 de ore de soare pe an Biodiversitate Croația poate fi împărțită în mai multe ecoregiuni din cauza climei și geomorfologiei sale ea fiind astfel una dintre cele mai bogate țări europene în termenii biodiversității Exista patru tipuri de regiuni biogeografice în Croatia—ce Mediteraneană de-a lungul coastei și în zona interioară imediată cea Alpină în mare parte din Lika și Gorski Kotar cea Panonică pe Drava și pe Dunăre și continentală în restul teritoriului Habitatele carstice conțin carsturi scufundate cum ar fi cheile și barierele de tuf Zrmanja și Krka precum și habitatele subterane Geologia carstică cuprinde circa 7000 de peșteri și avenuri dintre care unele sunt habitat al singurului vertebrat acvatic de peșteră—olmul Pădurile sunt și ele prezente semnificativ în țară ele acoperind adică 44% din suprafața uscatului țării Celelalte tipuri de habitat sunt zonele umede pajiștile mlaștinile bălțile tufărișurile precum și habitatele marine și de coastă Sunt cunoscute 37000 de specii în Croatia dar numărul lor real este estimat a fi între 50000 și 100000 Afirmația este susținută de cei circa 400 de noi taxoni de nevertebrate descoperiți în Croația în prima jumătate a anilor 2000 Există peste o mie de specii endemice mai ales în munții Velebit și Biokovo pe insulele din Adriatica și în râurile carstice Legislația protejează 1131 de specii Cea mai gravă amenințare la adresa lor este pierderea și degradarea habitatelor O altă problemă o constituie apariția de specii străine mai ales alge caulerpa taxifolia Invazia algelor este monitorizată regulat ele fiind periodic înlăturate pentru a proteja habitatul bentonic Tipurile indigene de plante cultivate și rasele de animale domestice sunt numeroase Între acestea se numără cinci rase de cai cinci rase de vite opt rase de ovine două de porci și una de găini Chiar între speciile indigene se numără nouă care sunt amenințate cu dispariția În Croația există 444 de zone protejate cuprinzând 9% din suprafața țării Printre acestea se numără 8 parcuri naționale două rezervații stricte și 10 parcuri ale naturii Cea mai celebră zonă protejată și cel mai vechi parc național din Croația este Parcul Național Lacurile Plitvice inclus în patrimoniul mondial UNESCO Parcul Naturii Velebit face și el parte din programul UNESCO Omul și Biosfera Rezervațiile stricte și speciale ca și parcurile naționale și ale naturii sunt gestionate și protejate de guvern în vreme ce alte zone protejate sunt gestionate la nivel de canton În 2005 a fost înființată Rețeaua Ecologică Națională primul pas în pregătirea aderării la UE și la rețeaua Natura 2000 Politică Croația este o republică parlamentară democratică și unitară Odată cu prăbușirea partidului unic comunist în RSF Iugoslavia Croația a adoptat actuala sa constituție în 1990 și tot atunci a organizat primele alegeri libere Puterile în statul croat sunt împărțite în ramurile legislativă executivă și judecătorească Până la încheierea negocierile pentru aderarea la UE la 30 iunie 2010 legislația Croației a fost complet armonizată cu acquis-ul comunitar< ref> Președintele în este șeful statului ales prin vot direct pe un mandat de cinci ani fiind limitat de constituție la maxim două mandate Pe lângă rolul de comandant suprem al forțelor armate președintele are atribuția de a numi primul ministru cu aprobarea parlamentului și are influență asupra politicii externe Guvernul în este condus de primul ministru fiind format din patru vice-prim-miniștri și 17 miniștri cu portofoliu Parlamentul în este corpul legislativ unicameral O a doua cameră Camera Cantoanelor înființată în 1993 în conformitate cu constituția din 1990 a fost desființată în 2001 Numărul membrilor Saborului poate varia de la 100 la 160; ei sunt toți aleși prin vot popular pe mandate de patru ani Ședințele Saborului au loc între 15 ianuarie și 15 iulie și apoi între 15 septembrie și 15 decembrie Croația are un sistem juridic cu trei niveluri format din Curtea Supremă Curțile Cantonale și cele municipale Curtea Constituțională decide în aspecte legate de Constituție Pe lângă acestea mai există tribunale contravenționale tribunale comerciale și de contencios administrativ Împărțire administrativă Croația a fost împărțită în cantoane încă din Evul Mediu Croația aflată sub control comunist ca parte constituentă a Iugoslaviei postbelice a abolit subdiviziunile anterioare și a introdus comunele împărțind Croația direct în circa o sută de comune Cantoanele au fost reintroduse în 1992 semnificativ modificate în termeni de teritoriu relativ la diviziunea dinainte de anii 1920 în 1918 partea maghiară a Croației a fost împărțită în opt cantoane cu reședințele la Bjelovar Gospić Ogulin Požega Vukovar Varaždin Osijek și Zagreb iar legea din 1992 a înființat 14 cantoane în același teritoriu< ref> De când s-au reînființat cantoanele în 1992 Croația este împărțită în 20 de cantoane și orașul Zagreb acesta din urmă având autoritate și statut legal de oraș și canton în același timp Limitele cantoanelor s-au modificat în câteva instanțe ultima revizuire având loc în 2006 Cantoanele se împart la rândul lor în 127 de orașe și 429 de comune Politica externă Croația întreține relații diplomatice cu 174 de țări În 2009 Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene deținea 1381 de angajați și cheltuia 6482 milioane de kune €864 milioane Din 2003 politica externă a Croației s-a orientat și către îndeplinirea scopului strategic de aderare la Uniunea Europeană UE În 2011 Croația a încheiat negocierile de aderare la UE și a semnat tratatul de aderare la Uniune la 9 decembrie 2011 Croația a aderat la UE în acesta fiind sfârșitul unui proces inițiat în 2001 prin semnarea Acordului de Asociere și Stabilizare și cu depunerea candidaturii pentru aderare în 2003 Un alt obiectiv strategic al politicii externe a țării pentru anii 2000 a fost aderarea la NATO Țara se pregătește să adere la Spațiul Schengen până în 2015< ref> Forțele Armate Forțele Armate Croate CAF sunt formate din Armată Marină și Forțele Aeriene pe lângă Comandamentul de Educație și Instrucție și Comandamentul de Suport CAF sunt conduse de Statul Major General subordonat ministrului apărării care la rândul său este subordonat președintelui țării Conform Constituției președintele este comandant suprem al forțelor armate și în caz de amenințare imediată pe timp de război dă ordine direct Statului Major General< ref> După războiul din 1991–1995 cheltuielile cu apărarea au scăzut constant În 2005 cheltuielile militare au fost estimate la 239% din PIB țara fiind atunci pe locul 64 în lume la acest capitol Întrucât prin tradiție se baza pe recruți în stagiul militar obligatoriu CAF a trecut printr-o perioadă de reforme în care s-a concentrat pe reducerea dimensiunilor restructurare și profesionalizare în anii dinaintea aderării la NATO în aprilie 2009 Conform unui decret prezidențial din 2006 CAF urmează să aibă 18100 de militari activi 3000 de civili angajați și 2000 de recruți voluntari între 18 și 30 de ani pe timp de pace Stagiul militar obligatoriu a fost abolit în ianuarie 2008 În aprilie 2011 armata croată avea 120 de membri în țări străine ca parte din forțele ONU de menținere a păcii dintre care 95 făceau parte din UNDOF în Înălțimile Golan< ref> Croația are și un sector important de industrie militară care exporta echipament militar și armament în valoare de circa 120 milioane de dolari în 2010 Economie Croația are o economie de piață cu venit ridicat în anul 2011 în vreme ce PIB-ul în termenii parității puterii de cumpărare a fost de 80334 miliarde de dolari sau dolari pe cap de locuitor Creșterea PIB real în 2007 a fost de 6% În 2007 rata șomajului după definiția dată de Organizația Internațională a Muncii a fost de 91% scăzând constant de la 147% în 2002 În 2009 producția economică a fost dominată de sectorul serviciilor care a produs 736% din PIB urmat de sectorul industrial cu 205% și de agricultură cu 59% din PIB Sectorul industrial este dominat de industria navală alimentară farmaceutică a tehnologiei informației cea biochimică și a lemnului În 2010 exporturile Croației s-au ridicat la 649 miliarde de kune 865 miliarde de euro cu importuri în valoare de 1103 miliarde de kune 147 miliarde de euro Cel mai mare partener comercial al țării este Uniunea Europeană< ref> Privatizarea și tranziția către economia de piață abia începuseră sub noul guvern croat când în 1991 a izbucnit războiul Ca urmare a războiului infrastructura economică a suferit pagube masive în special turismul mare generator de venituri Între 1989 și 1993 PIB-ul a înregistrat o scădere de 405% Statul croat încă mai controlează o mare parte din economie cheltuielile bugetare reprezentând până la 40% din PIB O altă problemă o constituie o datorie națională mare și în creștere ajunsă la peste 34 miliarde de euro sau 891% din PIB Turism Turismul domină sectorul de servicii al economiei croate și produce până la 20% din PIB-ul țării Venitul total al turismului pentru 2011 a fost estimat la 661 miliarde euro Efectele sale pozitive se simt în toată economia țării în termeni de creștere a volumului afacerilor observat în sectorul retail în industria prelucrătoare și în numărul angajaților sezonieri pe timp de vară Turismul este considerat industrie de export deoarece reduce semnificativ dezechilibrul balanței comerciale a țării Grosul activității turistice se concentrează de-a lungul coastei Mării Adriatice Opatija a fost prima stațiune fiind deschisă la jumătatea secolului al XIX-lea Până în anii 1890 ea a devenit una dintre cele mai importante stațiuni balneare din Europa Croația se laudă cu marea nepoluată lucru dovedit de numeroasele rezervații naturale și cu cele 116 de plaje cu steag albastru Infrastructura Infrastructura Croației se remarcă prin rețeaua sa de autostrăzi dezvoltată rapid în special la sfârșitul anilor 1990 și la începutul anilor 2000 În septembrie 2011 Croația avea terminați peste de autostrăzi care leagă Zagrebul de majoritatea zonelor țării de-a lungul diferitelor drumuri europene și de-a lungul a patru coridoare pan-europene O largă rețea de drumuri naționale joacă rol auxiliar pe lângă autostrăzi legând între ele toate orașele țării Înalta calitate și înaltul nivel de siguranță al rețelei croate de autostrăzi au fost testate de mai multe programe EuroTAP și EuroTest Croația are și o rețea extinsă de căi ferate de inclusiv de linie electrificată și de linie dublă Aeroporturi internaționale există la Zagreb Zadar Split Dubrovnik Rijeka Osijek și Pula Cel mai aglomerat port maritim de mărfuri din Croația este portul Rijeka și cele mai aglomerate porturi de călători sunt Split și Zadar Pe lângă acestea numeroase porturi mici deservesc un dezvoltat sistem de vase de transport între numeroasele insule și orașe de coastă pe lângă feriboturile care circulă către și dinspre Italia În Croația există de conducte de petrol ce leagă terminalul petrolier de la Rijeka de rafinăriile de la Rijeka și Sisak precum și de câteva terminale de tranzit Sistemul are o capacitate de 20 milioane de tone pe an Producția internă de energie acoperă 85% din cererea națională de gaze naturale și 19% din cea de petrol În 2008 476% din structurile primare de producție a energiei din țară foloseau gaze naturale 477% țiței 18% lemne 84% energie hidroelectrică 254% și alte surse regenerabile de energie 05% În 2009 producția netă totală de electricitate în Croația a ajuns la 12725 GWh și Croația a importat 285% din necesarul de energie electrică Demografie Cu o populație de 429 milioane de locuitori în 2011 Croația se află pe locul 125 în lume Biroul Croat de Statistică prevede că populația ar putea să scadă la 31 milioane de locuitori până în 2051 în funcție de evoluția migrației și natalității În ultimii ani guvernul croat a fost presat an de an să crească cu câte 40% numărul permiselor de muncă pentru străini Scăderea demografică a fost și rezultatul Războiului Croat de Independență În timpul războiului mari grupuri de populație au fost dislocate și emigrația a crescut În 1991 în zonele predominant sârbe peste 400000 de croați și alți nesârbi au fost înlăturați din casele lor de către forțele sârbe sau au fugit din cauza violențelor și poate până la 200000< ref> Croația este locuită predominant de croați 896% în vreme ce printre grupurile minoritare se numără sârbii 45% bosniacii maghiarii italienii slovenii germanii cehii romii și alții 59% Limbi Limba croată este limba oficială a Croației și a 24-a limbă oficială a Uniunii Europene de la aderarea țării în iulie 2013 Limbile minoritare sunt utilizate oficial în administrația publică locală acolo unde cel puțin o treime din populație este formată din minoritari precum și în alte cazuri stabilite prin hotărâri locale Aceste limbi sunt ceha maghiara italiana ruteana sârba și slovaca Croata este o limbă slavă de sud Majoritatea vocabularului croat derivă din ramura slavă a familiei de limbi indo-europene Croata se scrie cu alfabetul latin și are trei mari dialecte dialectul Štokavian folosit ca limbă croată standard; cel și cel Kajkavian care diferă prin lexic fonologie și sintaxă< ref> Între 1961 și 1991 limba oficială a fost sârbo-croata Chiar și în timpul dictaturii comuniste croații își denumeau limba croato-sârbă în loc de sârbo-croată sau croată În 2009 un sondaj a relevat faptul că 78% din croați afirmă că cunosc cel puțin o limbă străină Educația Rata alfabetizării în Croația se ridică la 981 procente Educația primară în Croația începe la șase sau șapte ani și constă din opt clase În 2007 s-a adoptat o lege de extindere a învățământului gratuit neobligatoriu până la vârsta de 18 ani Educația obligatorie constă din opt clase de școală elementară Educația secundară este furnizată de licee și școli vocaționale În 2010 existau 2131 de școli elementare și 713 școli ce oferă diferite forme de educație secundară Educația primară și secundară este oferită și în limbile minorităților naționale predându-se și în cehă maghiară italiană sârbă și germană Există 84 de școli de muzică și arte la nivel elementar și 47 de astfel de școli la nivel secundar precum și 92 de școli pentru copii și tineri cu disabilități și 74 de astfel de școli pentru adulți Croația are opt universități teoretice Universitatea din Zagreb Universitatea din Split Universitatea din Rijeka Universitatea din Osijek Universitatea din Zadar Universitatea din Dubrovnik Universitatea din Pula și Universitatea Internațională Dubrovnik Universitatea din Zadar prima universitate din Croația a fost fondată în 1396 și a funcționat până în 1807 când alte instituții de învățământ superior i-au luat locul până la reînființarea ei în 2002 Există și 11 universități tehnice și 23 de alte instituții de învățământ superior dintre care 19 sunt private În total există 132 de instituții de învățământ superior în Croația la care învață peste 145 mii de studenți În țară funcționează 205 de firme instituții guvernamentale sau educaționale și organizații non-profit ce efectuează cercetare științifică și dezvoltare de tehnologie Împreună ele cheltuiesc peste 3 miliarde de kune 400 milioane de euro și aveau în 2008 10191 angajați full-time Academia Croată de Științe și Arte din Zagreb este o societate academică ce promovează limba cultura artele și știința de la înființarea ei în 1866 Sănătatea Croația are un sistem sanitar universal ale cărui rădăcini stau în Legea Parlamentului Maghiaro-Croat din 1891 prin care se introducea asigurarea obligatorie pentru toți angajații din fabrici și pentru meșteșugari În 2010 Croația a cheltuit 69% din PIB pe sanătate Există sute de instituții sanitare în Croația între care se numără 79 de spitale și clinici cu 23967 de paturi Spitalele și clinicile îngrijesc peste 700000 de pacienți anual și au 5205 medici dintre care 3929 specialiști Există 6379 cabinete private și un număr de 41271 persoane lucrează în domeniul sănătății Există 63 de unități de primire urgențe care răspund la peste un milion de apeluri Cauza principală de deces în 2008 au constituit-o bolile cardiovasculare la 435% din bărbații decedați și 572% din femei urmată de tumori cu 294% la bărbați și 214% la femei În 2009 doar 13 croați au fost infectați cu HIV SIDA și 6 au murit din această cauză Conform datelor OMS din 2003 22% din populația adultă croată suferă de obezitate< ref> Cultura Datorită poziției sale geografice Croația reprezintă un amestec de patru sfere culturale diferite A fost o răscruce a influențelor culturilor occidentale și orientale—încă de la împărțirea Imperiului Roman—precum și între Mitteleuropa și cultura mediteraneană UNESCO a înscris șapte locuri din Croația pe lista patrimoniului mondial O contribuție culturală de anvergură mondială adusă de Croația este cravata purtată la început de mercenarii croați din secolul al XVII-lea aflați în Franța În 2009 Croația are 23 de teatre profesioniste 14 teatre profesioniste pentru copii și 27 de teatre de amatori vizitate de peste două milioane de spectatori pe an Teatrele profesioniste au în total angajați 1100 de artiști Există 24 de orchestre ansambluri și coruri profesioniste în țară atrăgând un public de 323000 de persoane anual Există 117 cinematografe ce deservesc anual peste 35 milioane de spectatori Croația are 175 de muzee vizitate de aproape 22 milioane de oameni în 2009 Mai mult există în țară 1685 de biblioteci cu peste 235 milioane de volume și 15 arhive În 2009 s-au publicat peste 7200 de cărți și broșuri împreună cu 2678 de reviste și 314 de ziare Funcționează 146 de posturi de radio și 21 de televiziune Producția de film din Croația a produs în perioada 2004–2009 cinci filme de lung metraj și între 10 și 51 de filme de scurt metraj împreună cu 76–112 filme de televiziune În 2009 existau 784 de asociații culturale și artistice de amatori și în fiecare an au loc peste 10000 de evenimente culturale educative și artistice Croația are un nivel înalt al dezvoltării umane și al egalității între sexe conform Indicelui Dezvoltării Umane Uniunile civile ale homosexualilor și lesbienelor sunt permise din 2003 dar reglementarea legală a acestui domeniu este considerată neadecvată de activiștii LGBT din țară Artă și literatură Arhitectura din Croația reflectă influențele țărilor vecine Influența austriacă și maghiară se vede în spațiile publice și în clădirile din nord și din zonele centrale arhitectura de-a lungul coastelor Dalmației și Istriei prezintă influențe venețiene De-a lungul coastei arhitectura este mediteraneană cu puternice influențe venețiene și renascentiste în marile zone urbane exemplificate de operele lui Giorgio da Sebenico și Niccolò Fiorentino cum ar fi catedrala Sf Iacob din Šibenik Cele mai vechi exemple păstrate de arhitectură croată sunt bisericile din secolul al IX-lea cea mai mare și mai reprezentativă dintre acestea fiind Sfântul Donatus din Zadar Pe lângă operele de arhitectură ce cuprind cele mai vechi opere de artă din Croația există o lungă istorie a artiștilor din țară până în Evul Mediu În acea perioadă a fost realizat portalul din piatră al catedralei din Trogir de către Radovan care reprezintă cel mai important monument de sculptură romanescă din Balcani Renașterea a avut cel mai mare impact asupra costei Adriaticii întrucât Croația a fost implicată în Războiul Croato-Otoman de 100 de Ani Odată cu declinul Imperiului Otoman arta a înflorit în perioadele barocului și Rococo Secolele al XIX-lea și al XX-lea au adus afirmarea mai multor artiști croați susținuți de mai mulți patroni ai artelor cum ar fi episcopul Josip Juraj Strossmayer Tăblița de la Baška o piatră inscripționată cu alfabetul glagolitic găsită pe insula Krk și datând din 1100 este considerată a fi cel mai vechi text în limba croată< ref> Mass media Libertatea presei și cuvântului sunt garantate de Constituția Croației Agenția de știri de stat HINA relatează în croată și engleză informații din domeniile politicii economiei societății și culturii< ref> În pofida stipulărilor constituționale Freedom House ONG-ul care monitorizează libertatea presei în toată lumea și care a observat libertatea presei și cuvântului în Croația a clasificat țara ca fiind doar „parțial liberă începând cu 2000 Țara a fost clasată pe locul 86 din 196 de țări Rapoartele Amnesty International arată că în 2009 în Croația a avut loc o creștere a numărului de atacuri fizice și al asasinatelor îndreptate împotriva ziariștilor Incidentele au fost comise mai ales împotriva ziariștilor care anchetau crime de război și crima organizată < ref> În luna octombrie 2011 existau nouă posturi de televiziune naționale necodate în DVB-T Radioteleviziunea Croată HRT Nova TV și RTL Televizija funcționând fiecare cu câte două canale iar restul de trei aparținând Comitetului Olimpic Croat și companiilor Kapital Net doo și Author doo Pe lângă acestea mai există 21 de posturi de televiziune regionale sau locale în DVB-T În 2009 erau 146 de posturi de radio< ref> În Croația funcționează 314 ziare și 2678 de reviste Industria cinematografică este mică și predominant subvențonată de stat mai ales prin granturi aprobate de Ministerul Culturii pentru filme adesea coproduse de HRT Festivalul de film de la Pula în care se decernează premiile naționale din industria cinematografică are loc anual la Pula și este cel mai prestigios eveniment cinematografic cu producții naționale și internaționale Bucătăria Bucătăria tradițională croată diferă de la regiune la regiune Zonele de coastă sunt influențate de bucătăriile greacă romană și în general mediteraneană unde predomină peștele și fructele de mare cu paste și legume gătite precum și condimente cum ar fi uleiul de măsline și usturoiul Bucătăria continentală este influențată de stilurile culinare maghiar austriac și turcesc În acea zonă predomină carnea peștele de apă dulce și legumele< ref> În Croația există două regiuni viticole distincte Zona continentală din nord-estul țării în special Slavonia poate produce vinuri premium îndeosebi albe Pe coasta nordică vinurile de Istria și Krk se aseamănă cu cele produse în Italia vecină deși mai la sud în Dalmația norma este dată de vinurile roșii în stil mediteranean consumul anual pe cap de locuitor a fost de 833 litri în 2008 plasând Croația pe locul 15 în lume< ref> Sport În Croația există peste 400000 de sportivi activi Liga de fotbal Prva HNL atrage cel mai mare număr mediu de spectatori din toate ligile sportive profesioniste din țară În sezonul 2010-2011 întrecerile au atras 458746 de spectatori< ref> Echipa națională s-a calificat de 4 ori la Campionatul Mondial de Fotbal ajungând până în semi-finalele competiției la turneul din Franța în 1998 Ultima calificare a fost la turneul din Brazilia în 2014 naționala croată oprindu-se în faza grupelor Sportivii croați participanți la întreceri internaționale de la independența Croației în 1991 au câștigat 33 de medalii olimpice dintre care zece medali de aur< ref> În plus sportivii croați au câștigat 13 medalii de aur la campionatele mondiale inclusiv două la campionatele mondiale de atletism din 2007 și 2009 una la handbal la campionatul mondial masculin din 2003 una la polo pe apă în 2007 una la canotaj la campionatul mondial din 2010 șase la schi alpin în 2003 și 2005 și două la taekwondo în 2007 și 2011 Tenismenii croați au câștigat Cupa Davis în 2005 Croația a găzduit mai multe competiții sportive importante între care se numără Campionaul Mondial de Handbal Masculin din 2009 Campionatul Mondial de Tenis de Masă din 2007 Campionatul Mondial de Canotaj din 2000 Universiada de Vară din 1987 Jocurile Mediteraneene din 1979 și mai multe campionate europene Autoritatea supremă în sport este Comitetul Olimpic Croat în înființat la 10 septembrie 1991 și recunoscut de Comitetul Internațional Olimpic la 17 ianuarie 1992 la timp pentru a permite sportivilor croați să participe la Jocurile Olimpice de Iarnă 1992 de la Albertville Franța reprezentând țara proaspăt independentă pentru prima oară la Jocurile Olimpice< ref> Patrimoniu mondial Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Croația Centrul istoric al Dubrovnikului 1979 1994 Centrul istoric al Splitului cu Palatul lui Dioclețian 1979 Parcul național Plitvice 1979 2000 Basilica Euphrasius și centrul istoric din Poreč 1997 Orașul vechi Trogir 1997 Catedrala Sf Iacob din Šibenik 2000 Câmpia Stari Grad de pe Insula Hvar 2008 Note Bibliografie Legături externe 30 mai 2010 Amos News 30 mai 2011 Amos News 25 iunie 2011 Amos News 17 iulie 2011 Adi Dobre Evenimentul zilei 8 iunie 2011 Roxana Grosu România liberă Despre cultul personalității și consecințele sale în cunoscut și ca discursul secret sau raportul Hrușciov a fost un raport prezentat la al XX-lea congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe 25 februarie 1956 de liderul sovietic Nikita Hrușciov în care a criticat acțiunile regimului lui Iosif Stalin în particular epurările din cadrul armatei și din cadrul eșaloanelor superioare ale partidului și a reafirmat susținerea idealurilor comunismului invocându-l pe Vladimir Lenin Discursul a fost un moment important în politica de dezgheț promovată de Hrușciov A fost și un semn al unor lupte acerbe pentru putere în rândurile conducerii sovietice lupte în cadrul cărora Hrușciov a făcut un efort de a-i discredita pe cei ce supraviețuiseră lungii domnii a lui Stalin printre care Lavrenti Beria La suprafață discursul a fost prezentat ca o încercare de a aduce Partidul Comunist al Uniunii Sovietice mai aproape de leninism Scopul lui Hrușciov era însă în primul rând obținerea de sprijin public pentru arestarea și executarea lui Beria în vara lui 1953 precum și legitimarea puterii sale recent consolidate preluată de la Viaceslav Molotov și Gheorghi Malenkov lideri loiali lui Stalin A fost cunoscut sub numele de discursul secret deoarece a fost citit într-o ședință cu ușile închise iar textul său a fost tipărit abia în 1989 — în revista "Известия ЦК КПСС" "Izvestia CK KPSS"; Rapoarte ale Comitetului Central al Partidului nr 3 martie 1989 — deși mulți membri ai partidului fuseseră deja informați cu privire la discurs cu o lună înainte ca Hrușciov să îl țină În aprilie 2007 ziarul britanic The Guardian a inclus acest discurs într-o serie despre marile discursuri ale secolului al XX-lea< ref> Istoric Problema represiunilor în masă fusese recunoscută înaintea raportului Inspirația pentru discursul secret a venit atât din cunoștințele politice ale lui Hrușciov cât și din informațiile ce începuseră să iasă la iveală despre lagărele Gulagului și despre populația acestora Oficialul de partid de rang înalt Anastas Mikoian aliat al lui Hrușciov se întâlnise cu prizonieri din Gulag recent eliberați și aflase că fenomenul arestărilor fără motiv fusese mult mai raspândit decât credea; imediat a transmis această informație lui Hrușciov care își pregătea manevrele politice Vorbind cu Mikoian unul din deținuți Alexei Snegov a spus că „dacă dumneavoastră nu vă delimitați de Stalin la primul Congres de după moartea lui și dacă nu faceți publice crimele lui atunci veți deveni complici ai acestor crime O altă deținută Olga Șatunovskaia a povestit întâlnirea ei cu o spioană japoneză care a comentat că în timp ce crima ei a spioanei era evidentă „voi bolșevici nefericiți sunteți în închisoare fără vreun motiv Discursul însuși a fost pregătit pe baza rezultatelor furnizare de o comisie specială de partid Pospelov președinte Komarov Aristov Șvernik cunoscută sub numele de Comisia Pospelov și întrunită la sesiunea Prezidiului Comitetului Central al Partidului pe 31 ianuarie 1955 Scopul direct al comisiei era investigarea represiunilor asupra delegaților de la Congresul al XVII-lea al PCUS din 1934 Al XVII-lea congres a fost ales pentru investigații deoarece era cunoscut sub numele de „Congresul învingătorilor din țara „socialismului victorios și de aceea numărul enorm de „dușmani între participanți necesita explicații Comisia a prezentat dovezi că în perioada 1937–1938 perioada culminantă a Marii Epurări peste un milion și jumătate de persoane fuseseră arestate pentru „activități antisovietice dintre care peste 680000 fuseseră executate În timp ce Hrușciov nu a ezitat să evidențieze defectele practicii staliniste în privința epurărilor din armată partid și în conducerea țării în timpul celui de-al doilea război mondial a fost foarte atent să evite să critice politica de industrializare a lui Stalin și ideologia partidului comunist Când a discutat represiunile în masă este de observat absența oricărui comentariu privind arestarea de cetățeni obișnuiți luați la întâmplare Această absență poate fi considerată intenționată deoarece evenimente ca brutalitățile colectivizării serviseră intereselor partidului Hrușciov era încă un comunist convins și a lăudat leninismul și ideologia comunistă în discursul său la fel de des cât a și condamnat acțiunile lui Stalin Stalin spunea Hrușciov a fost în primul rând victima efectului dăunător al cultului personalității care prin defectele sale l-a transformat dintr-un element crucial al victoriilor lui Lenin într-un paranoic influențat de dușmanul turbat al partidului nostru Beria În ciuda denunțării represiunilor politice procesul de reabilitare a victimelor acestor represiuni a fost lent deși eliberarea deținuților politici din lagăre a început la scurt timp după moartea lui Stalin Totuși victimele Proceselor de la Moscova au fost absolvite de vină abia în 1988 Informații despre discurs Hrușciov și-a început discursul care a durat patru ore puțin după miezul nopții La scurt timp după aceasta rapoarte despre discurs au fost transmise în Occident de ziaristul John Rettie de la Reuters care auzise de discurs de la Kostia Orlov cu câteva ore înainte ca Rettie să plece la Stockholm; astfel discursul a fost prezentat în mass-media occidentală la începutul lui martie Rettie crede că informațiile i-au parvenit de la Hrușciov însuși printr-un intermediar< ref> Pe 5 martie 1956 Prezidiul Partidului a ordonat citirea raportului lui Hrușciov la ședințele tuturor organizațiilor partidului și ale Komsomol cu invitații și pentru nemembri Astfel conținutul raportului a devenit cunoscut pe scară largă în țară în 1956 iar numele de "discursul secret" este astfel nepotrivit Dar întregul text nu a fost publicat oficial până în 1989 Este posibil deși nu se poate demonstra ca Mikoian și Hrușciov să fie în spatele acestor citiri interne precum și de ajungerea informațiilor la Rettie prin Orlov; fiul lui Mikoian Sergo și fiul lui Hrușciov Sergi furnizează informații similare nu însă demonstrabile privind intențiile părinților lor Totuși textul discursului a fost dezvăluit greu în țările din Europa de Est Nu a fost niciodată dezvăluit membrilor partidelor comuniste din Occident de către liderii acestora și majoritatea comuniștilor occidentali au aflat detaliile textului doar după ce a fost publicată o copie a acestuia la jumătatea lui 1956 de către un ziar american Conținutul discursului a ajuns în Occident pe o rută sinuoasă Câteva copii ale discursului au fost trimise din ordinul Biroului Politic sovietic liderilor țărilor din Blocul de Est La scurt timp după ce discursul a fost răspândit un ziarist polonez Viktor Grayevsky și-a vizitat prietena Lucia Baranowski care lucra ca secretară în biroul primului secretar al Partidului Comunist Polonez Edward Ochab Pe biroul ei era o carte groasă cu legături roșii pe coperta căreia scria "Al XX-lea Congres al Partidului discursul tovarășului Hrușciov" Grayevsky auzise zvonuri despre discurs și ca ziarist era interesat să-l citească Baranowski l-a lăsat să ia documentul acasă pentru a-l citi Grayevsky care era evreu și care călătorise recent în Israel să-și viziteze tatăl bolnav s-a hotărât să emigreze După ce a citit discursul l-a dus la Ambasada Israelului și l-a înmânat lui Yaakov Barmor care îl ajutase pe Grayevsky să meargă în Israel să-și vadă tatăl Barmor era un reprezentant al Shin Bet; el a fotografiat documentul și a trimis fotografiile în Israel În dupăamiaza zilei de 12 aprilie 1956 Shin Bet din Israel primise fotografiile Serviciile de informații israeliene și americane căzuseră de acord să colaboreze în probleme de securitate James Jesus Angleton era președintele serviciului de contraspionaj al CIA însărcinat cu legăturile clandestine cu serviciile de informații din Israel Fotografiile au ajuns la el fiindu-i trimise de directorul Shin Betului Amos Manor Pe 17 aprilie 1956 fotografiile ajunseră la directorul CIA Allen Dulles care l-a informat urgent pe președintele american Dwight D Eisenhower După ce a concluzionat că discursul este autentic CIA l-a transmis în secret ziarului The New York Times la începutul lui iunie< ref> Sumar Structura de bază a discursului a fost după cum urmează Repudierea cultului personalității lui Stalin; Citate din clasicii marxism-leninismului care denunțau „cultul unui individ; Testamentul lui Lenin și remarcile făcute de Nadejda Krupskaia despre caracterul lui Stalin; Înainte de Stalin lupta cu troțkiștii era pur ideologică; Stalin a introdus noțiunea de „dușman al poporului ca „artilerie grea; Stalin a violat normele partidului privind conducerea colectivă; Represiunea majorității vechilor bolșevici și a delegaților de la al XVII-lea Congres al Partidului majoritatea din care erau muncitori și erau membri ai Partidului Comunist dinainte de 1920 Din 1966 de delegați 1108 au fost declarați „contrarevoluționari 848 au fost executați și 98 din 139 de membri și candidați la Comitetul central au fost declarați „dușmani ai poporului; După această represiune Stalin a încetat să mai ia în considerație părerea colectivului; Sunt prezentate detaliat exemple de represiuni ale unor bolșevici importanți; Stalin a ordonat ca persecuțiile să se extindă „NKVD și-a depășit planul cu patru ani; A urmat practica falsificărilor pentru a respecta "planul" la dușmani descoperiți; Exagerări ale rolului lui Stalin în al Doilea Război Mondial; Deportarea de popoare întregi; Complotul medicilor și Afacerea Mingrelian; Manifestări ale cultului personalității cântece nume de orașe; Versurile imnului național al Uniunii Sovietice prima versiune 1944–1953 care făcea referire la Stalin; Neacordarea Premiului Lenin din 1935 ceea ce urma să fie corectată pe loc de către Sovietul Suprem și Consiliul de Miniștri; Repudierea politicii promovării realismului socialist în literatură denumită și jdanovism care afecta operele literare Extrase "După moartea lui Stalin Comitetul Central a început să implementeze o politică de explicare concisă și consistentă că este de nepermis și străin de spiritul marxism-leninismului să aduci slăvi unei persoane să o transformi într-un supraom cu puteri supranaturale asemenea celor ale unui zeu Un astfel de om chipurile știe totul vede totul gândește pentru toată lumea poate face orice și nu poate greși" "Trebuie să luăm serios în considerație și să analizăm corect această chestiune ca să putem preveni posibilitatea repetării în orice formă a ceea ce s-a întâmplat în timpul vieții lui Stalin care a practicat violențe brutale nu doar împotriva a tot ce i se opunea lui dar și împotriva a tot ceea ce i se părea caracterului său capricios și despotic că este împotriva conceptelor lui Stalin a acționat nu prin forța argumentelor explicații și cooperare răbdătoare cu oamenii ci impunându-și conceptele și cerând supunere absolută la părerea lui Oricine se opunea acestor concepte sau încerca să-și prezinte punctul de vedere și corectitudinea poziției era sortit eliminării din colectivul de conducere și ulterior anihilării morale și fizice" "Stalin a inițiat conceptul de dușman al poporului Acest termen automat făcea inutil să se demonstreze greșelile ideologice ale unuia sau mai multor oameni angajați într-o controversă Făcea posibilă recurgerea la cele mai crude represiuni violând toate normele de legalitate revoluționară împotriva oricui nu era în vreun fel de acord cu Stalin împotriva celor care doar erau bănuiți de intenții ostile… În ansamblu singura dovadă de vinovăție folosită împotriva tuturor normelor științei legale din prezent era mărturisirea acuzatului însuși După cum au demonstrat anchetele ulterioare mărturisirile se obțineau prin presiuni fizice împotriva acuzatului Aceasta a condus la evidente violări ale legalității revoluționare și la faptul că mulți indivizi cu totul nevinovați… au devenit victime" "Vladimir Ilici a cerut tratarea fără cruțare a dușmanilor Revoluției și ai clasei muncitoare și când a fost nevoie a recurs fără milă la asemenea metode… Dar Lenin folosea aceste metode doar împotriva adevăraților dușmani de clasă doar în cazurile cele mai necesare când clasele exploatatoare încă mai existau și se opuneau viguros Revoluției… Stalin pe de altă parte a folosit metode extreme și represiuni în masă într-o vreme în care Revoluția era deja victorioasă când statul sovietic se întărise …când Partidul nostru era consolidat politic și se întărise atât numeric cât și ideologic" "Multe mii de comuniști cinstiți și nevinovați au murit ca rezultat al acestei monstruoase falsificări de asemenea cazuri …ca rezultat al practicii de forțare a mărturisirilor false și a depozițiilor false În același fel au fost fabricate cazurile împotriva muncitorilor eminenți din Partid și din stat Kosior Ciubar Postîșev Kosarev și alții… S-a permis practica vicioasă de a ordona NKVD să pregătească liste de persoane… ale căror sentințe erau pregătite dinainte… Represiunile în masă au avut o influență negativă asupra stării moral-politice din Partid au creat o situație de incertitudine au contribuit la răspândirea de suspiciuni nesănătoase și au semănat neîncrederea între comuniști" "În aceeași idee să luăm de exemplu filmele noastre istorice și militare și unele creații literare Ni se face rău când le vedem Adevăratul lor objectiv este propagarea temei laudei lui Stalin ca geniu militar Să ne amintim de filmul Căderea Berlinului Aici joacă doar Stalin El dă ordinele într-o sală cu multe scaune goale Doar un om se apropie de el să-i raporteze ceva este Poskrebîșev scutierul său loial Și unde este comanda militară? Unde este Biroul Politic? Unde este Guvernul? Ce fac toți cu ce se ocupă? Nu este nimic despre ei în film Stalin acționează pentru toată lumea nu dă socoteală nimănui Nu cere sfatul nimănui Totul este prezentat poporului în lumină falsă De ce? Pentru a-l încununa pe Stalin cu glorie contrar faptelor și contrar adevărului istoric" "Cu atât mai monstruoase sunt acele acțiuni al căror inițiator a fost Stalin încălcări grave ale celor mai elementare principii leniniste ale politicilor statului sovietic privind naționalitățile Ne referim la deportările în masă ale unor întregi popoare din locurile lor de origine împreună cu toți comuniștii și membrii Komsomol fără excepție… Astfel la sfârșitul lui 1943 când deja avusese loc o schimbare a situației de pe front în favoarea Uniunii Sovietice s-a luat și s-a executat o decizie de deportare a tuturor karahailor de pe pământurile pe care ei trăiau În aceeași perioadă la sfârșitul lui decembrie 1943 aceeași soartă le-a fost rezervată kalmîcilor din Republica Autonomă Kalmîkă În martie 1944 toți cecenii și ingușii au fost deportați iar Republica Autonomă Ceceno-Ingușă a fost lichidată… Ucrainenii au evitat aceeași soartă doar pentru că erau prea mulți și nu exista un loc în care să fie deportați Altfel i-ar fi deportat și pe ei" "Îmi amintesc primele zile în care conflictul dintre Uniunea Sovietică și Iugoslavia a început să fie escaladat artificial Odată când am venit de la Kiev la Moscova am fost invitat să-l vizitez pe Stalin care arătându-mi o copie a unei scrisori recent trimisă lui Tito m-a întrebat Ai citit asta? Neașteptându-mi răspunsul a continuat Am să dau din degetul mic și n-o să mai fie Tito O să cadă Am plătit scump pentru acest dat din degetul mic Această afirmație reflectă mania lui Stalin pentru grandoare dar exact așa acționa el Am să dau din degetul mic și n-o să mai fie Kosior; Am să dau din degetul mic și n-o să mai fie Postîșev și Ciubar; Am să dau iarăși din degetul mic și or să dispară Voznesenski Kuznețov și mulți alții Dar asta nu s-a întâmplat cu Tito Indiferent cât a dat Stalin nu doar din degetul mic ci din tot ce putea el să dea Tito nu a căzut De ce? Motivul a fost că în acest caz de dezacord cu tovarășii iugoslavi Tito avea în spatele lui un stat și un popor cu o educație serioasă în lupta pentru libertate și independență un popor care își susține conducătorii Vedeți la ce a condus mania lui Stalin pentru grandoare A pierdut complet conștiința realității Și-a demonstrat suspiciunea și aroganța nu doar în relațiile cu indivizii din cadrul URSS ci și în relațiile cu alte partide sau popoare" "Trebuie să abolim cu hotărâre acest cult al individului odată pentru totdeauna; trebuie să… ne întoarcem și să practicăm în toată munca noastră ideologică cele mai importante teze ale științei marxist-leniniste despre popor ca creator al istoriei și ca creator al întregului bine spiritual și material al omenirii să continuăm sistematic și consistent munca depusă de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din ultimii ani o muncă caracterizată prin respectarea riguroasă în toate organizațiile Partidului de jos și până sus a principiilor leniniste de conducere a Partidului caracterizate prin practica pe scară largă a criticii și autocriticii restaurăm complet principiile leniniste de democrație sovietică socialistă exprimate în Constituția Uniunii Sovietice să luptăm împotriva dorinței indivizilor de a abuza de puterea lor Răul cauzat de acte împotriva legalității socialiste revoluționare care s-a adunat de-a lungul atâtor ani ca rezultat al influenței negative a cultului individului trebuie să fie corectat" Consecințe În 1956 la câteva luni după Congresul al XX-lea discursul secret al lui Hrușciov a fost publicat în mass-media internațională La acea vreme Moshe Dayan a spus că URSS va dispărea în 30 de ani și s-a înșelat doar cu cinci ani în prezicerea Prăbușirii URSS din 1991 Discursul lui Hrușciov a fost urmat de o perioadă de liberalizare cunoscută ca "dezghețul lui Hrușciov" În 1961 rămășițele lui Stalin au fost scoase din mausoleul lui Lenin și îngropate în afara zidului Kremlinului Această denunțare a unei figuri comuniste atât de proeminente a născut temeri în rândurile altor lideri comuniști care întrețineau un cult al personalității similar și care se temeau de această amenințare a legitimității lor Note „Drept între popoare este un titlu acordat în viață sau post mortem de statul israelian prin intermediul institutului Yad Vashem pe baza unei legi speciale a Knesset-ului parlamentul israelian martirilor și eroilor ne-evrei care în vremea Holocaustului în condiții vitrege când purificarea etnică jaful crima și oportunismul deveniseră politică de stat considerate naționalism și răsplătite cu medalii și onoruri și-au riscat viața familia și averea pentru a-și păstra omenia și iubirea aproapelui ajutându-i și salvându-i pe evreii prigoniți Selectarea laureaților Propunerile pentru acordarea acestui omagiu sunt primite din toată lumea și analizate de o comisie condusă de un judecător de la „Înaltul Tribunal de Dreptate Înalta Curte de Casație israeliană Cei recunoscuți ca „Drepți între popoare primesc în afară de titlu o diplomă și o medalie pe care este încrustat numele laureatului care se mai înscrie și pe „Zidul de onoare din „Grădina Drepților între popoare lângă muzeul Institutului Yad Vashem din Ierusalim Acest titlu conferă cetățenia de onoare a Statului Israel inclusiv cazare pensie reduceri de taxe la primărie la serviciile medicale etc pentru cei care vin să locuiască în Israel Însemnele distincției sunt conferite laureatului sau urmașilor săi la Ierusalim sau la Ambasada Israelului din statul respectiv într-un cadru festiv în prezența onor reprezentanți oficiali Până la 1 ianuarie 2007 acest titlu a fost decernat unui număr de 21 758 de laureați Desigur că au mai fost și alți oameni care ar fi corespuns criteriilor stabilite de comisia de la Yad Vashem de acordare a titlului de „Drept între popoare Recunoașterea lor depinde în bună măsură de existența mărturiilor pertinente directe și de perseverența martorilor supraviețuitori de a face demersurile necesare pentru alcătuirea unui dosar convingător Adesea cei salvați au murit sau au fost într-un grad avansat de invaliditate sau au suferit de sindromul de amnezie post-traumatică persoane care au suferit mari traume psihice și fizice prelungite în timp intră ca o reacție de apărare într-o amnezie cronică totală sau parțială sau s-au rezumat la exprimarea recunoștinței față de binefăcători în mod personal și direct etc Drepți între popoare după etnie și țara de origine la 1 ianuarie 2007 Cf Polonia 6 394 Olanda 4 767 Franța 2 740 Ucraina 2 185 Belgia 1 443 Ungaria 685 Lituania 693 Belarus 576 Slovacia 465 Germania 443 Italia 417 Grecia 271 Iugoslavia Serbia 124 Rusia 124 Cehia 118 Croația 106 Letonia 103 Austria 85 Moldova 73 Albania 63 România 53 Norvegia 41 Elveția 38 Bosnia 35 Danemarca 21 Bulgaria 17 Marea Britanie incl Scoția 13 Macedonia 10 Armenia 10 Suedia 9 Slovenia 6 Spania 3 Estonia 3 China 2 SUA 3 Brazilia 2 Chile Japonia Luxemburg Portugalia Turcia Georgia câte unul 6 Numărul total de laureați 21 758 Include două persoane originare din Indonezia Rezistența daneză care a salvat cam 500 de evrei din cei 7000-8000 care constituiau întreaga populație evreiască daneză transportându-i peste noapte în Suedia a insistat să-și primească titlul ca grupă și nu individual Lista cetățenilor români distinși cu titlul „Drept între Popoare În lista de mai jos România figurează cu 54 de „Drepți între popoare în realitate aproape 70 considerând titlurile colective acordate în câteva cazuri pe familie Viorica Agarici 1886-1979 președinta filialei locale a Crucii Roșii din Roman în timpul celui de-al doilea război mondial În noaptea de 2 iulie 1941 în gara din Roman după ce s-a îngrijit de tratarea militarilor răniți care se întorceau de pe frontul de est ea a auzit gemetele evreilor din „trenul morții" care transporta supraviețuitorii pogromului de la Iași Folosind funcția pe care o ocupa ea a învins opunerea însoțitorilor trenului și a oficialităților locale obținând permisia să le dea apă și alimente evreilor muribunzi din tren Dosar 2062 Rozalia Antal din Satu Mare Transilvania de Nord și-a salvat vecinii familia de evrei Handler ascunzându-i în casa sa în decursul celui de-al doilea război mondial Dosar 0593 Anuțoiu T Anghel Născut în satul Nistorești Vrancea a trăit în satul Naruja din judetul Vrancea Între 1938-1944 Anghel T Anuțoiu a fost secretarul și reprezentantul asociației veteranilor de război Marele Voievod Mihai El a avertizat pe evreii din comunitățile din Bacău Brașov Odobești Piatra-Neamț și Buzău că urmau să fie arestați așa că au putut fugi la timp și i-a ajutat să găsească adăpost Dosar 1395 Băiaș Vasile Băiaș Maria Vasile Băiaș și soția lui Maria erau țărani români care trăiau în satul Viile Dejului cam la 5 km de orașul Dej din Transilvania În aprilie 1944 când s-a înființat ghetoul din Dej soții Băiaș le-au adus alimente cunoștințelor lui familia Steinfeld și i-au ascuns pe băieții familiei la ferma lor Dosar 615 Beceanu Dumitru Dr Dumitru Beceanu farmacist deținea o farmacie în Iași și era ofițer în rezervă al armatei române La 29 iunie 1941 când a început pogromul în Iași Beceanu le-a propus celor doi angajați evrei ai săi să se ascundă în apartamentul lui care se afla deasupra farmaciei Încă aproximativ 20 de evrei și-au găsit adapost acolo Dosar 3515 Cojoc Gheorghe Inginer forestier din vecinătatea orașului Târgu Neamț În iulie 1942 ing Ghorghe Cojoc a obținut de la autoritățile din orașul Piatra Neamț ca 50 de evrei să muncească în pădurile din jurul Târgu Neamțului În acest fel i-a salvat pe acești evrei de la deportarea în Transnistria Dosar 2731 Cuciubă Traian tatăl Cuciubă Traian fiul Tatăl și fiul Cuciubă și-au ajutat prietenul evreu Rosenthal dintr-un mic orășel din Transilvania de Nord să scape de deportarea din 1944 trecându-l ilegal în partea românească a Transilvaniei Dosar 8923 Criveanu Theodor Theodor Criveanu n ? d 1988 a fost un ofițer român care a primit ordinul să facă listele cu evreii apți pentru munca obligatorie aceștia nemaifiind trimiși în lagăre El și-a riscat viața acordând permise de muncă pentru mii de evrei care nu îndeplineau condițiile solicitate de comandanți salvându-le astfel viața După terminarea războiului el s-a căsătorit cu fiica unuia dintre evreii căruia îi salvase viața În 2007 Criveanu a primit titlul post mortem< ref> Dumitru Adrian Strauss-Tiron Gabriela Catană Maria Au salvat o familie din Transnistria Dosar 6843 Elena Regina Mamă a României Regina Mamă Elena n 2 mai 1896 la Atena prințesă de Grecia și Danemarca d 28 noiembrie 1982 la Lausanne Elveția S-a apelat la ajutorul ei pentru oprirea deportării evreilor din Cernăuți După ce s-au adresat mai multor personalități Regina Mamă însoțită de Patriarhul Nicodim Munteanu au apelat direct la Ion Antonescu care a cedat și a admis ca acei evrei care nu fuseseră încă deportați din Cernăuți să rămână acolo „temporar" Ajutorul trimis de dânsa în 1942 a salvat viețile a mii de evrei din Transnistria În 1943 și la începutul lui 1944 Regina Mamă Elena a ajutat la întoarcerea a mii de evrei care rămăseseră în viață inclusiv a mii de orfani evrei din Transnistria În anul 1993 Statul Israel și Institutul Yad Vashem i-au conferit post-mortem Titlul și Medalia Dreaptă Între Popoare Dosar 5106 Farkaș Stefan Farkaș Rozalia În septembrie 1944 Eugen Szabo fost Salzberger un tânăr evreu se afla într-un detașament de muncă forțată al armatei ungare staționat lângă orașul Oradea Soții Farkaș i-au ascuns pe Szabo împreună cu alți 8 colegi din detașamentul de muncă în pivnița casei lor Dosar 5103 Florescu Constanța Constanța Florescu n 1908 din București a adăpostit-o cu grijă și devotament în casa sa între anii 1941-1944 pe Roza Hendler Dosar 4398 Gheorghe Petre I Preot ortodox în Sarovo regiunea Golta a ajutat și a salvat mulți evrei din ghetoul Crivoi-Ozero Transnistria Dosar 10060 Ghițescu Alexandru La 21 ianuarie 1941 în timpul pogromului de la București când vecinul lui avocatul Joseph Morgenstern i-a bătut la ușă cerându-i ajutorul Ghițescu l-a ascuns în casă până când a trecut primejdia salvându-i viața Dosar 5014 Grosz Rozalia Grosz Bandi În mai 1944 Bandi Grosz din Dej Transilvania a ascuns-o pe evreica Schnable sub roata de rezervă a camionului său și a strecurat-o afară din ghetou Dosar 1549 Hîj Simion Hîj Metzia Dr Simion Hîj avocat din Cernăuți a ajutat mai multe familii evreiești Când a început evacuarea ghetoului Dr Hîj a salvat aceste familii de la a fi încolonate de către jandarmeria româna pentru a fi trimise spre deportare Dosar 725 Peter Lajos trăia în 1944 la Cluj El a salvat viața evreului Neumann aranjându-i o identitate falsă ca Janos Kovacs Dosar 3941 Constantin Karadjaprinț membru de onoare al Academiei Române a fost un diplomat român între 1931-1941 Consul General al României la Berlin și între anii 1941-1944 directorul departamentului consular în Ministerul de Externe la București care a salvat de deportare și exterminare peste 51000 de persoane din Germania Franța Ungaria și Grecia acordându-le pașapoarte și vize românești Dosar 10472 Áron Márton 1896-1980 episcop romano-catolic de Alba Iulia În data de 18 mai 1944 a ținut o predică în Biserica Sf Mihail din Cluj în care a luat apărarea evreilor A fost declarat persona non grata de autoritățile fasciste ungare și trimis sub escortă până la frontiera cu România< ref> Florian Manoliu diplomat român în Elveția a participat la salvarea unor evrei maghiari în 1944 Dosar 9160 Mărculescu Emilian În 1942 în câteva călătorii la Cernăuți Emilian Mărculescu a reușit să mituiască un ofițer de poliție român care a scos cinci evrei din închisoare în mijlocul nopții sub pretextul că trebuia să-i transfere nemților spre a fi executați Dosar 4779 Moldovan Valeriu Valeriu Moldovan era proprietarul unui atelier de dulgherie din Bistrița Transilvania de Nord El a salvat familia Fleischman în 1944 Dosar 5999 Motora Sabin Ofițer de carieră în jandarmeria română comandantul lagărelor Grosulovo și Vapniarka Sabin Motora a luat măsuri de evacuare a prizonierilor evrei din Vapniarka la Grosulovo mai aproape de granița română contrar ordinului primit de a-i transfera spre est în marș forțat pentru a muri pe drum sau a fi predați germanilor El a făcut tot ce a putut ca să salveze viețile evreilor în ciuda faptului că astfel își risca propria viață și cariera militară Dosar 2394 Muranyi Rozsi În timpul războiului Rozsa Muranyi trăia în Oradea Mare Transilvania După invadarea Ungariei de către Germania în martie 1944 Muranyi a ascuns 8 evrei din 23 aprilie 1944 până în 12 octombrie 1944 când orașul a fost eliberat Dosar 534 Nicopoi-Strul Elisabeta Datorită lui Nicopoi familia Strul șapte persoane tatăl mama și frații au fost salvați în timpul pogromului de la Iași la 29 iunie 1941 Dosar 3416 Nits Janos Nits Gyula Nits Aliz Au salvat evrei în Transilvania de Nord în 1944 Onișor Ioana Demusca Letiția Crăciun Ana Crăciun Pavel În mai 1944 familia Onișor – văduva Ioana și copii ei Victor de 21 de ani Lazăr de 18 ani Letiția de 16 ani și Anna măritată cu Pavel Crăciun erau țărani care trăiau la ferma lor în pădure la circa 4 km de orașul Bistrița Transilvania La 1 mai cu două zile înainte de internarea evreilor din Bistrița în ghetou de unde au fost deportați în lagărele de exterminare 4 membri ai familiei Kandel au fugit la ferma familiei Onișor care le pregătise un ascunziș Dosar 1406 Paelungi Ștefan Ștefan Paelungi a ascuns familia Leitman în timpul războiului într-o colibă îndepărtată care aparținea tatălui său Dosar 6999 Pal Kudor Anna Pal Jeno În aprilie 1944 aflând de soarta evreilor în Transilvania ocupată de naziști evreica Nissel a decis să fugă în România I-a rugat pe Anna și Jeno Pal ulterior soțul ei să-i ascundă copilul și ei au făcut-o conștienți de riscul asumat Dosar 6540 Pântea Nona În 1941 în timpul pogromului de la Iași Nona Pântea a adăpostit în camera ei șase evrei din vecini salvându-le viața Dosar 3455 Pocorni Egon Pocorni Nicolina Egon Pocorni din București a fost numit în 1942 director al unei fabrici de zahăr din satul Derebcin județul Moghilev Transnistria Văzând suferințele evreilor el și soția lui i-au ajutat după cum au putut Dosar 2855 Pop Nicolaie Pop Maria Pop Saileanu Aristina Familia Pop fermieri în satul Lăpușul Românesc Transilvania de Nord s-a oferit s-o ascundă pe Hanna Marmor și pe copiii ei întreținându-i cu tot ce aveau nevoie Dosar 7123 Pop Valer Înalt demnitar în administrația maghiară și românească din Transilvania În 1933 Valer Pop se căsătorise la Cluj cu Ilona Jonas evreică din familia Farkaș adoptând-o și pe fiica ei din prima căsătorie Katalin-Catherina După ocuparea Ungariei de către Germania în martie 1944 Pop și-a convins fiica adoptivă să nu poarte steaua galbenă și a reușit să-și interneze soacra pe Lina Farkas în spitalul unui prieten de-al lui din Cluj pentru a o salva de deportare Dosar 2580 Popovici Traian Avocatul dr Traian Popovici n 17 octombrie 1892 satul Rușii Mănăstioarei pe atunci în Ducatul Bucovinei Austro-Ungaria; d 4 iunie 1946 satul Colacu com Fundu Moldovei județul Suceava a fost primar al orașului Cernăuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial A salvat de la deportare 20000 de evrei din Bucovina Dosar 0499 Profir Grigore Inginerul Grigore Profir era directorul morii de făină Dacia din Iași În iunie 1941 când a aflat că evreii erau aduși la secția de poliție a adunat câțiva evrei i-a dus la moară și i-a pus să descarce sacii de făină salvându-i de la moarte Dosar 3514 Puti Alexa Puti Maria Puti Todor Alexa Puti era un fermier român care trăia lângă orașul Șomcuta Mare Transilvania În 1944 Alexa Puti l-a ascuns pe evreul Solomon într-o peșteră la marginea pădurii de lângă casa sa Maria și Todor copiii lui Puti și-au ajutat tatăl să adâncească peștera și i-au adus mâncare lui Solomon de trei ori pe săptămână Dosar 3739 Simionescu Constantin Simionescu era un avocat român și decanul baroului din Iași În timpul războiului Simionescu a ajutat 10 evrei ieșeni majoritatea din familiile Spiegel Sapira și Siegler Simionescu l-a luat pe Fred Spiegel de 16 ani împreună cu frații lui sub aripa sa protectoare după ce tatăl lor fusese în trenurile morții iar mama fusese arestată Dosar 4892 Sion Mircea Petru G În timpul războiului avocatul Mircea Petru G Sion a fost numit judecător la un tribunal militar El a intervenit activ în favoarea evreilor și pentru unii dintre ei a obținut eliberarea din lagărele de muncă A făcut tot posibilul să-i salveze Avocatul Sion a ascuns aproximativ 15 evrei în casa lui din Iași și la proprietatea familiei lui din afara orașului riscându-și viața familia și averea Dosar 3384 Șorban Raoul Academician profesor Raoul Șorban n 4 septembrie 1912 d 18 iulie 2006 a fost un critic de artă pictor scriitor eseist și memorialist român În mai 1944 Prof Șorban l-a ajutat pe rabinul dr Moshe Carmilly-Weinberger rabinul comunității evreiești neologe din Cluj să fugă la Turda și de acolo să se întâlnească cu Iuliu Maniu în București pentru a căuta căi de salvare În mărturia sa Dr Carmilly-Weinberger a povestit despre eforturile depuse de Prof Șorban pentru găsirea unei soluții de salvare a evreilor din Transilvania ocupată Dosar 3499 Stoenescu Ioana Stoenescu Pascu În 1941 în ianuarie în timpul celor trei zile ale pogromului legionar împotriva evreilor din București familia Stoenescu a invitat familia Donner să se ascundă în casa lor salvându-le viața Dosar 566 Stroe Magdalena A salvat o femeie evreică de la deportare în 1944 în Transilvania de Nord Suță Ioan În septembrie 1944 Ioan Suță din orașul Satu Mare Transilvania de Nord a salvat 9 evrei care evadaseră din detașamentul de muncă Dosar 1827 Szakadati Janos Szakadati Juliana În 1944 soții Janos și Jukiana Szakadati aveau o parfumerie în Oradea Transilvania de Nord Magazinul lor era lângă ghetoul orașului în care erau deținuți evreii în vederea deportării în lagărele morții Familia Szakadati venea zilnic să le arunce alimente evreilor din ghetou fără a primi nimic în schimb și riscându-și viața Din mai 1941 până la sfârșitul războiului familia Szakadati a ascuns o fată evreică în casa lor Dosar 1812 Toth Jozsef În 1944 Jozsef Toth profesor de liceu era înrolat în armata maghiară și locuia la Cluj Transilvania în casa lui Ludovic Weissberger Când s-au început deportările evreilor din Cluj Toth i-a ascuns pe Weissberger pe soția lui Hermina pe fiica lor Clara-Luisa pe fiul lor Andrei și pe bunica Etelca în bucătăria casei Dosar 6026 Tubak Maria La 21 ianuarie 1941 în timpul pogromului legionar împotriva evreilor din București Maria Tubak și Stefan Marin care lucrau la o fabrică de cherestea s-au așezat lângă poartă și când bandele au venit și au încercat să intre în casă pentru a-i scoate pe locatarii evrei cei doi le-au spus că nu mai era niciun evreu în casă și au arătat către semnul care demonstra că proprietarul casei era român Ei au continuat să păzească casa până când rebeliunea a fost înnăbușită Dosar 4860 Zaharia Josif Josif Zaharia Zacharias care aparținea minorității șvabe era fiul unui fermier înstărit care trăia în satul Iecea Marea din județul Timișoara În 1941 Zaharia a dat peste un băiat de 13 ani speriat și extenuat de lungile căutări de hrană și adăpost Băiatul era Benjamin Weiss elev la yeshiva condusă de rabinul Brisk din orașul Arad Zaharia a ghicit că băiatul era evreu și i-a fost milă de el A obținut acte false pentru el l-a învățat să muncească la fermă și l-a angajat la ferma tatălui său Dosar 6177 „Drepți între Popoare din Moldova Listă parțială Lozan Paramon Lozan Tamara Paramon și Tamara Lozan locuiau în orașul Nisporeni din Moldova Paramon Lozan era directorul unui gimnaziu unde soția lui lucra ca profesoară Când regiunea a intrat sub control românesc Paramon Lozan a fost somat să deschidă școala pentru a servi temporar de arest pentru evreii din regiune Cinci zile mai târziu s-a zvonit că evreii internați în clădirea școlii vor fi omorâți Pentru a preîntâmpina crima Paramon Lozan a hotărât să-i elibereze După câteva zile el a fost executat de către autoritățile militare române Dosar 7338 Marcenco Ivan Marcenko Feokla Marcenko Leonty Marcenko Nina Marcenko Nikita Marcenko Tatiana Frații Ivan și Nikita Marcenko locuiau împreună cu familiile lor în orașul Rîbnița din Moldova în apropierea ghetoului În martie 1944 când armata română se retrăgea din acea zonă familia Galperin s-a adresat familiei Marcenko cerându-i adăpost Ei au rămas ascunși acolo până după război Dosar 8207 Morozovski Vitali Morozovski Alexandra Vitali și Alexandra Morozovski erau învățători la școala din satul Mocra Raionul Rîbnița Unul dintre elevii lor fusese Grigori Farber un băiat evreu care locuia cu părinții colhoznici în colhozul evreiesc Der Shtern din apropiere În decembrie 1941 când germanii și românii au deținut controlul asupra Moldovei Grigori Farber s-a dus la cei doi Morozovski pentru a le cere adăpost Ei l-au ascuns pe copil în podul casei timp de două luni și i-au asigurat cele necesare traiului Dosar 7135 Nedeliak Ivan Nedeliak Anna Ivan și Anna Nedeliak locuiau împreună cu cei doi copii ai lor în Kirpicinaia Slobodka suburbie a Tiraspolului În iulie 1941 familia Nedeliak i-a adăpostit pe cei doi frați Yefim și Semeon Mirocinik singurii evrei din Oceacov care au mai rămas în viață după masacrul care se petrecuse acolo cu o săptămână înainte Dosar 6990 Pelin Gheorghe Pelin Varvara Gheorghe și Varvara Pelin erau agricultori în satul Mălăiești districtul Tiraspol În martie 1944 ei l-au adăpostit în casa lor pe Lev Bruter un tânăr evreu pe care îl cunoscuseră înainte de război originar din satul Căușeni din Moldova Dosar 6853 Pereplecinski Vladimir Pereplecinski Maria Într-o zi din septembrie 1941 Maria Perplecinski a adus acasă o tânără fată Claudia Vainștein care scăpase dintr-o groapă comună în timpul unei acțiuni de ucidere în masă În tot timpul ocupației Claudia a locuit cu familia Pereplecinski și a fost considerată un membru al acesteia Dosar 8303 Pozdniakova Efrosina Starostina Pozdniakova Zinaida În timpul războiului Efrosinia Pozdniakova avea peste 40 de ani și locuia cu unica sa fiică de 12 ani Zinaida mai târziu Starostina la periferia orașului Râbnița în Moldova Ea avea câteva cunoștințe și prieteni printre internații din ghetou Ea și fiica ei i-au ajutat pe evrei procurându-le alimente La începutul lunii martie 1944 când s-a decis lichidarea celor din ghetoul Râbnița câteva dintre cunoștințele Efrosiniei au găsit adăpost temporar în podul casei ei Timp de o lună întreagă în timp ce militarii germani i-au jefuit și ucis pe evreii din Râbnița Efrosinia și Zinaida Pozdnikova au ascuns mai mult de zece evrei și le-au asigurat cele necesare Dosar 7558 Serebrianski Isaak Sparinopta Samuil Mazur Ikim Isaak Serebryanskiy Samuil Sparinopta și Ikim Mazur erau țărani moldoveni locuitori ai satului Broșteni districtul Râbnița În timpul războiului cei trei i-au ajutat în diverse moduri hrănindu-i și ascunzându-i pe rând pe vecinii lor frații Naum și Raisa Gomelfarb ai căror părinți fuseseră omorâți în septembrie 1941 Serebrianski a pregătit o ascunzătoare pentru Naum și sora lui săpând o groapă sub staulul oilor Samuil Sparinopta a construit un loc secret în interiorul casei în spatele sobei iar Ikim Mazur care locuia la marginea satului a ținut copiii într-un hambar Dosar 7550 Starostina Evghenia Starostina Anna Starostin Pavel Anna Starostina locuia împreună cu mama ei Evghenia și fiul său Pavel în Chișinău La sfârșitul lunii iulie 1941 în ghetoul din Chișinău au fost internate și buna sa prietenă Ida Binder împreună cu fiica ei de opt ani Alla În primele luni Anna și fiul ei Pavel s-au strecurat în ghetou pentru a le duce acestora haine și mâncare Când a început deportarea evreilor în lagărele din Transnistria Alla Binder a fugit la familia Starostin Anna și familia ei au primit-o pe Alla în mijlocul familiei îngrijind-o cu devotament și ținând-o ascunsă de vecini Dosar 6084 Strașnaya Maria Strașny Ivan Strașnaya Xenia Maria Strașnaya avea 60 de ani și locuia în satul Baliavinți districtul Briceni împreună cu nora sa Xeniya și două nepoate Înainte de război băcănia din sat aparținea familiei Gurviț iar Maria și familia ei își făceau cumpărăturile acolo După ce germanii au ocupat zona Benyamin Gurviț proprietarul magazinului a rugat-o pe Maria să-i adapostească pentru o vreme Maria i-a ascuns în pod pe Benamin Gurviț soția sa Ita și copii Yefim și Manya Dosar 7347 Țurcan Peotr Țurcan Evgenia Savciuk Makar Savciuk Axenia Peotr și Evgeniya Țurcan locuiau în satul Bulăiești districtul Orhei În decembrie 1941 ei au luat în casa lor o familie evreiască Celnik din orașul Grigoriopol Timp de câteva luni familia Celnik a stat în pivniță sau în pod și la sfârșitul verii lui 1942 au fost mutată în casa lui Makar și Axeniya Savciuk rude ale familiei Țurcan care locuiau în același sat Dosar 8190 Referințe Bibliografie Dictionnaires des Justes de France Lucien Lazare Ed Fayard 2003 500 p ISBN 2-213-61435-0 Sarah Gensburger La création du Titre de Juste parmi les Nations 1953-1963 Bulletin du centre de recherche français de Jérusalem n°15 2004 Ed CNRS Sarah Gensburger Les figures du juste et du résistant et l’évolution de la mémoire historique française de l’occupation un aeticol din 2002 în Revue française de science politique Martin Gilbert Les Justes Les Héros méconnus de la Shoah Calmann-Lévy 2004 530 p ISBN 2-7021-3508-0 Philippe Boegner Ici on a aimé les Juifs J-C Lattès 1982 sur Le Chambon-sur-Lignon Peter Duffy Les Frères Bielski ed Belfond 2004 ISBN 2-7144-3849-0 Povestea celor doi frați evrei care au salvat 1 200 evrei Limore Yagil Chrétiens et juifs sous Vichy 1940-1944 Sauvetage et désobéissance civile Cerf-Histoire 2005 765 p ISBN 2-204-07585-X Les Justes de France 2006 publié par le Mémorial de la Shoah Emil Satco "Enciclopedia Bucovinei" vol II Ed Princeps Edit Iași 2004 Gutman Israel; Picciotto Liliana; Rivlin Bracha I Giusti d'Italia I non ebrei che salvarono gli ebrei 1943-1945 Mondadori ISBN 8804551275 Nissim Gabriele Il Tribunale del Bene Mondadori 2004 ISBN 88-04-52568-1 Nissim Gabriele L'Uomo che fermò Hitler Mondadori 1999 ISBN 88-04-47331-2 Gushee David P Righteous Gentiles of the Holocaust Genocide and Moral Obligation Paragon House Publishers ISBN 1-55778-821-9 Land-Weber Ellen To Save a Life Stories of Holocaust Rescue University of Illinois Press ISBN 0-252-02515-6 Paldiel Mordecai The Path of the Righteous Gentile Rescuers of Jews During the Holocaust KTAV Publishing House Inc ISBN 0-88125-376-6 Tec Nechama When Light Pierced the Darkness Christian Rescue of Jews in Nazi-Occupied Poland Oxford University Press ISBN 0-19-505194-7 Tomaszewski Irene & Werblowski Tecia Zegota The Council to Aid Jews in Occupied Poland 1942-1945 Price-Patterson ISBN 1-896881-15-7 Ugo G e Silvia Pacifici Noja Il cacciatore di giusti storie di non ebrei che salvarono i figli di Israele dalla Shoah Cantalupa Torinese Effatà 2010 ISBN 9788874025688 Legături externe Kaufmann Hellen Connus ou inconnus mais Justes ed Crif Sud-Ouest Aquitaine 2007 http wwwlhoumeaucom w Crif SO 2008 images 2007Liv2comppdf Salvatori în Holocaust at Jewish Virtual Library Vrînceanu Silvia Lista lui bădița Anghel salvatorul de evrei 11 Ianuarie 2008 „Evenimentul zilei http wwwevzro detalii stiri lista-lui-badita-anghel-salvatorul-de-evrei-2886html Vezi și Dietrich Bonhoeffer Carl Lutz Oskar Schindler Raoul Wallenberg O enciclopedie este un compendiu lexicografic scris în mod sistematic al cunoștințelor umane Acest termen vine din greacă εγκύκλιος παιδεία enkylios paideia "într-un cerc al cunoașterii" Enciclopediile pot fi generale conținând articole din toate domeniile ex Enciclopaedia Britannica sau pot fi specializate doar pe un anume domeniu ex enciclopedii de muzică fizică etc În afară de acestea mai există și enciclopedii cu o varietate de domenii dintr-o singură țară sau cultură ex Marea Enciclopedie Sovietică sau Rocarta Lucrări enciclopedice s-au făcut în mare parte din istoria omenirii dar termenul de enciclopedie nu a fost utilizat înainte de secolul XVI Primele lucrări enciclopedice Scriitori din antichitate ex Aristotel au încercat să creeze o lucrare care să cuprindă toate cunoștințele umane din acea vreme Faimoasa Enciclopedie Britanică a avut un început modest între 1768 și 1771 au fost publicate trei volume Poate cea mai cunoscută enciclopedie a acelor vremuri a fost Enciclopedia Franceză enciclopedie editată de către Jean Baptiste le Rond d'Alembert și Denis Diderot fiind terminată în 1772 având 28 de volume 71818 articole și 2885 de ilustrații Enciclopedii pentru copii Astăzi o sumedenie de enciclopedii bazate pe multe subiecte au fost tipărite Acestea există și în format pentru copii având nume ca mica enciclopedie a copiilor sau prima mea enciclopedie Vezi și Enciclopedism Lexicon Wikipedia Bibliografie DEX-1996 pag 340 Legături externe 1 iulie 2013 Victor Pitigoi Ziarecom Enrico Caruso n 25 februarie 1873 – d 2 august 1921 a fost unul dintre cei mai faimoși tenori din istoria operei Caruso a fost cel mai popular cântăreț în toate genurile muzicale ai primilor 20 de ani ai secolului 20 și unul dintre pionierii muzicii înregistrate Înregistrările numeroase ale repertoriului său precum și vocea sa extraordinară cunoscută pentru frumusețea și intensitatea sa atât pentru registrul său vocal dar și pentru forța și amplitudinea sa au făcut din Enrico Caruso una din cele mai cunoscute personalități artistice ale timpului său Literatură "Antonio's Wife" Evreu uneori în trecut și în unele țări israelit este un termen etno-confesional care denumește adepții religiei iudaice sau mozaice urmașii lor și cei care s-au convertit la iudaism și urmașii lor iudaismul ortodox recunoaște adesea în anumite limite apartenența la poporul evreu și a evreilor convertiți la alte religii și a copiilor lor născuți din mamă evreică și există unele cazuri în care evrei convertiți la culte creștine au continuat să-și afirme apartenența la poporul evreu Evreii sunt populația majoritară în Israel Din punct de vedere etnic evreii potrivit Vechiului Testament se consideră descendenți ai lui Abraham fiului său Isac Ițhac și fiului acestuia născut din gemeni Iaakov primul evreu care și-a schimbat numele în Israel și a descendenților acestuia din urmă pe linie feminină Evrei sunt și fii ai altor popoare care s-au convertit la iudaism și s-au alipit în cursul istoriei de poporul evreu pe pământul Palestinei Eretz Israel sau în diaspora Apartenența individului la poporul evreu este în zilele noastre independentă de păstrarea normelor religioase sau a datinilor Etimologie Cuvântul evreu în limba română există și varianta arhaică „ovrei provine din limba ebraică Cuvântul ebraic עברי ivrí este înrudit cu verbul עבר „a trece Mitologia evreiască leagă acest nume de Eber ebr 'Ever un strămoș al lui Avraam Abraham ebr Avraham urmaș al lui Sem ebr Șem sau de faptul că vechii evrei au venit în Canaan „de dincolo ever de râu Iordan sau poate Eufrat Denumirea veche israelit în varianta de pronunțare slavă și germană -„izraelit provine din etnonimul ebraic בני ישראל „fiii lui Israel unde Israel are semnificația tradiționala biblică de „a luptat cu Dumnezeu aluzie la lupta lui Iacob cu îngerul sau poate „Luptătorul lui Dumnezeu Există ipoteza că numele Israel însemna de fapt El Dumnezeul este Stăpânitorul Variantele etnonimice românești vechi ori regionale devenite azi mai mult peiorative bazate pe rădăcina slavizată jid- și sufixate cu -ov jidov și -an jidan provin din numele propriu ebraic devenit etnonim יהודה Iehuda Mulțumire lui Iahu sau Iahve adică lui Dumnezeu יְהוּדִי ‎ iehudí fiind cuvântul cu care evreii se denumesc pe ei înșiși în ebraică Variantele din urmă „jidov și mai ales „jidan au ajuns să fie preferate în trecut de literatura de propagandă antisemită în limba română Nume asemănătoare dar fără conotație peiorativă s-au păstrat în numeroase limbi polonă Żyd maghiară zsidó germană Jude engleză Jew franceză Juif sau juif spaniolă judio ladino djudio arabă yahud sau idiș Id sau Yid Varianta iudeu astăzi preponderentă în limbaj liturgic creștin și în textele despre evreii antici are aceeași origine dar a intrat în limba română prin intermediul latinei și elinei Denumirea „evreu care a intrat în uz în limba română modernă e asemănătoare cu denumirea folosită astăzi în limbile italiană „ebreo rusă „yevrey sârbă bulgară și greacă „evréos În aceste limbi etnonimele provenite din numele Iehuda „giudeo „jid „jidov „ioudaios au căpătat o conotație peiorativă În limba italiană și numele uzual al religiei iudaice este „ebraismo și nu „giudaismo Denumirea „israelian desemnează pe cetățenii statului evreiesc modern Israel majoritatea evrei dar și de alte naționalități minoritare arabi cerkezi armeni etc Originea poporului evreu Poporul evreu din perioade antice cea mai veche a fost găsită în Egipt și e datată în jurul anului 1213 îec În Scrisorile de la Amarna este amintit un popor cu numele de habiru apiru Există teorii care pe baza unor date și a similitudinii etnonimice consideră că evreii preistorici și antici ar fi fost identici cu acesta sau poate unul dintre triburile poporului habiru Potrivit tradiției sale poporul evreu ar avea la bază 12 triburi cu legături de familie din antichitate cu aceeași limbă și religie Străinii convertiți în trecut la religia evreilor religia mozaică s-au asimilat Religia mozaică sau iudaică așa cum s-a cristalizat ea după distrugerea celui de-al doilea Templu nu a practicat misionariatul printre alte popoare și grupuri confesionale un popor canaanit care era înrudit cu evreii Familia regală a țării Adiabene ce coincidea în mare parte cu Asiria de altădată și cu o parte din Kurdistanul de astăzi s-a convertit la iudaism în prima jumătate a secolului I și împreună cu ea s-au convertit și o parte din supușii ei Noii evrei din Adiabene i-au ajutat pe evreii din Iudeea în timpul războaielor cu romanii iar membrii familiei regale amintite au fost înmormântați la Ierusalim< ref> În diaspora evreii și-au păstrat tradițiile limba și religia Cultul religios s-a dezvoltat cuprinzând și tradiții care nu făcuseră parte din ritualul religios din epoci mai vechi Ritualul religios a păstrat și limba ebraică asociată cu sora ei limba arameică ce devenise în vremea perșilor ahemenizi „lingua franca a Orientului Apropiat utilizată mereu ca limbă a cultului chiar și în lungile perioade istorice în care în viața de zi cu zi limba uzuală era alta Din limba ebraică provin un număr de împrumuturi lexicale în alte limbi cuvinte și expresii mai ales religioase ex sâmbătă mană aleluia amin jubileu heruvim serafim serafic osana etc La aceasta au contribuit prezența comunităților evreiești în diaspora dar mai ales răspândirea creștinismului și scrierilor sale sacre Vechiul si Noul Testament comunitățile creștine primordiale au fost evreiești Religia iudaică în forma ei ortodoxă asemănător cu alte culte religioase creștine musulmane etc nu permite căsătorii cu practicanții altor culte decât prin convertirea partenerilor de cuplu în cazul acesta la iudaism Din cauza căsătoriilor în interiorul comunității ca și în cazul altor etnii și obști religioase în colectivitățile evreiești au apărut uneori și unele boli ereditare foarte rare care se manifestă aproape numai la evrei și care au fost mai bine depistate și studiate datorită contribuției medicilor si cercetătorilor evrei< ref> Evreii căsătoriți cu străini erau în trecut excluși din comunitate și s-au asimilat în sânul altor popoare Deoarece statutul social-politic al evreilor diasporei a fost timp de secole inferior de exemplu în România până după Primul Război Mondial li s-a refuzat cetățenia română statutului băștinașilor numărul străinilor cooptați în comunitățile evreiești prin convertire religioasă a fost în multe perioade neglijabil Hazarii Istoricul evreu român Meyer Abraham Halevy reamintește că familia regală aristocrația și o parte din poporul hazar s-au convertit la iudaism la mijlocul secolului al VIII-lea În hanatul Hazaria trăiau evrei imigrați din Persia și din Imperiul Bizantin unde au fost persecutați în secolele VI-X în 632 iudaismul a fost interzis și în 720 s-a încercat o botezare forțată a evreilor Nu există date istorice cu privire la numărul aproximativ de evrei imigrați și convertiți În preajma strămutării triburilor ungare în Pannonia li s-au alăturat trei triburi hazare supranumite kavari pe grecește kavaroi; potrivit cronicii De administrando imperii de Constantin VII Porfirogenetul și altor izvoare Decenii mai târziu în timpul domniei ducelui Tokșun Taksony mijlocul sec X pe teritoriul noii Ungarii au fost admise alte grupuri de hazari Kavarii se presupune că erau de confesiune mozaică însă probabil neobservantă a Talmudului Potrivit izvoarelor plecarea lor din est a fost o consecință a unei revolte eșuate față de han În noua patrie Pannonia kavarii au fost asimilați curând de populația maghiarofonă și au fost creștinați Hazarii care și-au păstrat religia mozaică au fost asimilați de comunitățile evreiești din Europa de est Cercetări genetice moderne susțin că populația evreiască așkenază are de asemeni o oarecare ascendență turcică În baza acestor studii a fost avansată ipoteza că hazarii al căror idiom probabil era o variantă veche a limbii ciuvașe din familia de limbi turcice ar fi reprezentat circa 11%-12% din străbunii evreilor așkenazi Originea genetică În baza unor cercetări genetice făcute în scop medical în California s-a tras concluzia că femeile din sânul populației așkenaze sunt predispuse a se îmbolnăvi de cancer la sân într-un procentaj de 83% în comparație cu procentajul de 22% privind incidența aceleiași maladii la femeile celorlalte subgrupuri ale rasei albe La femeile de limbă spaniolă procentajul stabilit este de 35% dar s-a avansat ipoteza că poate un număr important de indivizi din acest mare grup lingvistic american ar fi avut strămoși înrudiți cu evreii sau chiar de origine evreiască< ref> De remarcat însă că populația evreiască a Spaniei nu era așkenază Istoria antică Istoria evreilor din perioada antică e descrisă în Biblia evreiască și cunoscută prin ea în toată lumea Descoperiri arheologice au întărit diverse date care apar în Biblie dar perioada mai veche a primului Templu nu are încă destule dovezi arheologice și sunt istorici care cred că o parte din narațiunea istorică biblică ar avea mai mult un caracter mitologic De exemplu istoricii consideră că exodul evreilor din Egipt este un eveniment mitologic Pentru poziția că evreii au provenit din populația canaanită există dovezi copleșitoare ceea ce „elimină posibilitatea exodului din Egipt sau a unui pelerinaj de patruzeci de ani prin deșert conform lui William Dever Consensul modern al istoricilor este că nu a existat vreun exod de proporțiile descrise în Biblie și că relatarea trebuie privită ca teologie și nu ca istorie teologie care ilustrează cum Dumnezeul lui Israel a acționat pentru a-și salva și întări propriul popor Într-un documentar al BBC dr Francesca Stavrakopoulou lector principal la Universitatea din Exeter specializată în studii biblice ebraice declara „Biblia nu era o sursă de încredere ea nu ne spune adevărul despre acești oameni din antichitate Întrebat în același documentar dacă evreii au fost monoteiști lucru care i-ar fi distins față de religia canaanită prof dr Herbert Niehr de la Universitatea din Tübingen declara că evreii au fost politeiști din sec al X-lea îen până cel puțin în 586 după care lucrurile au început să se schimbe foarte lent evreii fiind covârșitor monoteiști începând cu perioada Macabeilor secolul al II-lea îen Regatul evreu unit După tradiția evreiască 12 triburi de evrei formate din descendenții celor 12 fii ai lui Israel tribul lui Iosif s-a divizat în două triburi după fiii lui Menașe și Efraim au cucerit Țara Israel au colonizat-o și după o perioadă în care nu aveau o conducere centrală au format un regat condus de regele Șaul Lui Șaul i-a urmat regele David Acesta a cucerit orașul Salem în ebraică Șalem căruia i-a fost schimbat numele în Ierusalim și care a devenit capitala evreilor Fiul lui David Solomon a construit la Ierusalim Templul care urma să fie unic în religia evreilor Pe Muntele Templului unde după tradiția evreiască și tradiția creștină a fost Templul evreilor în perioada Bizantină a fost clădită o biserică Când musulmani au cucerit teritoriile ei au distrus biserica și au clădit sanctuarul Cupola Stâncii și Moscheea Al Aksa care sunt lăcaș de cult din cele mai însemnate și amplasarea lor ca și împotrivirea credincioșilor musulmani locali și din lume limitează posibilitățile cercetărilor arheologice Unii istorici presupun că din această cauză nu a fost găsită nicio urmă a Templului lui Solomon Iehuda și Israel După moartea lui Solomon statul a fost împărțit în două regate Iudeea Iehuda Iuda și Israel În anul 733 îec Teglath-Phalasar III Tiglat Pileser sau Tukulti-apil-Ešarra regele Asiriei a cucerit Regatul Israel l-a distrus și a exilat o mare parte din populația evreiască În anul 586 îec Iudeea a avut aceeași soartă și după cucerirea Ierusalimului regele Babilonului Nabucodonosor sau în ebraică Nevuhadnețar a exilat o mare parte din populația evreiască După aceste exiluri de masă evreii surghiuniți au continuat să-și păstreze religia și să aștepte venirea unor timpuri prielnice pentru revenirea în patrie unde să reconstruiască Ierusalimul și Templul Contribuții recente la istoria Levantului antic pun la îndoială realitatea exilului babilonian și sau acuratețea relatării biblice asupra acestuia Întoarcerea evreilor din exil În 539 îec împăratul persan Cirus a cucerit Babilonul și a dat permis tuturor popoarelor deportate să se întoarcă în țările lor și să-și refacă templele distruse Mulți evrei s-au întors în Israel și au refăcut Ierusalimul și Templul Regatul Hașmoneilor În 167 îec evreii s-au răsculat împotriva stăpânirii greco-siriene care încerca să reprime religia evreiască și să-i oblige pe enoriași să aducă în templul lor ofrande și pentru zeitățile grecilor Revolta a fost inițiată și condusă de familia preotului evreu Matitiahu HaHașmonai Fiii lui luptători viteji porecliți macabei Makabim au condus pe evrei la victorie și independență iar unul dintre ei Șimon a fondat noul regat evreiesc numit și el Iudeea Yehuda neacceptând însă titlul de rege Șimon a fost mare preot și întâi-stătător pe plan politic dar urmașii lui s-au intitulat regi Regatul hasmoneilor a legat o alianță cu Imperiul Roman și treptat romanii și-au mărit influența și după debarcarea în țară a legiunilor lui Pompei în anul 63 îec au transformat în cele din urmă regatul într-o țară vasală O perioada semnificativa în istoria tarii și a poporului a fost domnia aliatului Romei regele Irod cel Mare care a construit între alte multe construcții și o versiune mai impunătoare a Templului din Ierusalim După moartea sa începând din anul 6 ec țara a fost guvernată de prefecți romani în paralel cu regi locali În anul 41 înca a mai fost încoronat un rege evreu Herodes Agrippa I Irod Agrippa I loial romanilor dar după moartea sa în anul 44 guvernarea țării a trecut în mâinile unui procurator roman Primul război evreo-roman În anul 66 a izbucnit o mare revoltă evreiască numită și Primul război evreo-roman Luptele între evrei și romani au continuat șapte ani și s-au terminat cu victoria zdrobitoare a romanilor Romanii au distrus zeci de orașe evreiești între care Ierusalimul cu Templul sute de mii de evrei au murit în lupte sau au fost trimiși la Roma în sclavie Al doilea război evreo-roman În anul 132 a izbucnit Revolta lui Bar Kohba denumită uneori și al doilea război evreo-roman dacă nu se ia în calcul războiul Kitos sau al treilea război evreo-roman Revolta evreilor a reușit la început și timp de trei ani evreii au menținut în condiții vitrege o structură politică independentă Consecințele înfrângerii au fost în cele din urmă foarte grele pentru ei Ierusalimul interzis pentru un timp accesului evreilor s-a transformat pentru un timp în Aelia Capitolina fiind numit astfel în onoarea împăratului roman Aelius Hadrianus< ref> Diaspora evreilor Nu toți evreii exilați de Tiglat Pileser și de Nabucodonosor s-au întors în Israel după edictul de eliberare dat de împăratul Cirus o parte din ei au rămas pe meleagurile pe care fuseseră exilați Pe această cale s-au format comunități evreiești în multe locuri unde majoritatea evreilor și-a păstrat religia Evreii emigrați îndeosebi în provincii ale Imperiului Roman au fondat de asemeni comunități aflate în legătură cu rudele rămase în Israel Când își puteau permite plecau în pelerinaj la Ierusalim< ref> Prizonierii evrei luați în robie în primul război evreo-roman au ajuns în diverse locuri pe cuprinsul imperiului roman și au fondat comunități evreiești cum a fost cazul romanioților din peninsula Balcanică Titus Flavius Iosephus istoriograf evreu încetățenit la Roma a scris despre 97000 de sclavi evrei aduși în peninsula Italică Cercetări genetice recente indică proveniența unei majorități a evreilor așkenazi din comunitatea evreiască a Romei antice Din peninsula Italică evreii s-au răspândit în zonele centrale și apusene ale Europei După creștinarea europenilor capii bisericilor au inițiat persecuții și prigoane împotriva evreilor intenționând să-i constrângă pe această cale să accepte botezul Participanții la diverse cruciade s-au dedat la masacre prin comunități evreiești aflate în calea cruciaților spre Ierusalim Monarhi creștini cu intenția de a-și însuși averile evreilor i-au expulzat pe aceștia din țările în care comunitățile evreiești ființaseră timp de secole Astfel din cauza valurilor de expulzare mare parte din evreimea vest-europeană a ajuns în Europa de est unde în unele perioade s-a bucurat de un regim mai tolerant; Șapiro Șapira HAlperin Alperowitz Galperin Ginsburg Ginzburg Ullmann Warburg Hildesheimer șma Limbile evreilor în diaspora În comunitățile din diaspora evreii au adoptat limbile locale iar în sinagogă si școlile religioase se foloseau de limba ebraică și pe plan secundar de limba semită înrudită aramaica Cu timpul evreii și-au dezvoltat limbi particulare derivate din unele limbi locale și au inclus o parte de lexic și locuțiuni din ebraică Limba idiș este germana sudică medievală foarte apropiată de dialectele bavarez și șvab cu o parte de vocabular de origine ebraică slavă și cu elemente romanice Limba ladino este un dialect spaniol-ebraic bazat pe castiliana medievală Iavanica vorbită în trecut de evreii romanioți era bazată pe greacă și ebraică Alte limbi cu caracter mixt similar au apărut în Maroc Kurdistan Georgia etc Multe sunt pe cale de dispariție din cauză că le dispar vorbitorii nativi Cultura evreiască în diaspora Deși erau împrăștiați și răspândiți printre alte popoare evreii au reușit să-și dezvolte în continuare cultura proprie Filosofii teologii poeții scriitorii și alți creatori evrei din diaspora s-au folosit de limba ebraică de limbile popoarelor majoritare lângă care au trăit și uneori în muzică literatură publicistică și de limbile evreiești locale idiș ladino etc cu diferențe de la o epocă la alta Filosofi evrei ca Saadia Gaon Moise Maimonide Joseph Albo Isaac Abravanel Nachman Krochmal Baruch Spinoza Moses Mendelssohn Martin Buber Emmanuel Levinas și alții au fost influenți în cultura și societatea evreiască și în general În Evul Mediu poeți evrei ca Solomon ibn Gabirol Yehuda Halevi Immanuel Romano Yehuda Alharizi Moșe ibn Ezra Avraham ibn Ezra au scris poezii în limba ebraică în care își exprimau și dorul de Ierusalim și meleagurile patriei îndepărtate În continuare au apărut poeți ebraici ca Moșe Haim Luzzatto Naphtali Herz Weisel Meir Halevi Letteris Jehuda Leib Gordon și alții La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX când s-a revenit la folosirea zilnică a limbii ebraice în special printre sioniștii emigrați în Palestina sau care se pregăteau să emigreze a crescut numărul poeților prozatorilor și filosofilor care scriau în limba ebraică În limba idiș a evreilor din Europa și din America de Nord s-au exprimat sute de poeți dramaturgi și scriitori evrei — de la Mendele Mocher Sforim Abraham Goldfaden Sholem Aleichem sau Șalom Aleihem Isaac Leib Peretz Sholem Asch până la Itzik Manger Isaac Bashevis Singer și Israel Joshua Singer Unii dintre acești autori au scris în ambele limbi idiș și ebraică În limba ladino au fost create multe cântece religioase de dragoste proverbe și zicători rugăciuni și basme s-au publicat și unele cărți cu caracter enciclopedic sau de literatură romanțată În țări cu obști evreiești numeroase s-a dezvoltat de asemeni ziaristica evreiască în special în limbile idiș ebraică și ladino dar și în limbile locale În București au apărut circa 170 de periodice evreiești în diferite limbi Războiul limbilor În Țara Israel Palestina în anul 1904 sub dominația otomană existau 26 școli evreiești dar numai șase dintre ele cu limba de predare ebraică Limbile folosite erau idișul ladino araba germana și franceza Ebraica era folosită numai ca limbă de ritual și era învățată ca atare în școlile religioase tradiționale împreună cu aramaica talmudică Noii imigranți sioniști au reluat limba ebraică pentru uzul cotidian dar nu toți evreii din Palestina erau sioniști În 1908 o societate sionistă de binefacere din Germania a hotărât să înființeze la Haifa Școala tehnică superioară Institutul politehnic dar cu limba de predare germană Din acest motiv s-a ivit o mare polemică între evreii locali dispută la care au luat parte și asociații și societăți evreiești din întreaga lume Societatea fondatoare a fost blamată iar filantropii au hotărât la un moment dat să nu mai sprijine inițiativa Disputa a fost supranumită „războiul limbilor și s-a terminat în 1914 când societatea inițiatoare a revenit asupra primei decizii și a acceptat limba de predare ebraică Ulterior treptat aproape toate școlile evreiești au adoptat ebraica Cine este evreu? Întrucât statutul de evreu este recunoscut atât enoriașilor de confesiune mozaică cât și descendenților din părinți evrei chiar dacă sunt atei sau agnostici răspunsul la întrebarea „cine este evreu? este adesea dificil de dat Astfel evreii karaiți recunosc numai pe descendenții pe linie paternă evreii ortodocși numai pe linie maternă evreii reformați recunosc ca evrei pe copiii oricărui părinte mamă sau tată În țările unde numele de familie este cel al tatălui și unde copiii purtau un nume de familie evreiesc după tată ei erau considerați evrei de către ne-evrei și uneori de către autoritățile statale chiar dacă după legea religioasă Halaha rabinii ortodocși nu îi recunoșteau ca evrei veritabili Există desigur și evrei convertiți la alte religii În trecut evreii convertiți nu mai erau recunoscuți ca evrei dar în epoca modernă se caută și câteodată se găsesc căi de conviețuire sub același titlu etnic Samariteni După exilul populației evreiești din țara lor în anul 586 îHr un număr de evrei au rămas în Țara Israel îndeosebi populația rurală Lângă aceștia au fost colonizate diverse populații aduse de babilonieni; membri ai acestor popoare s-au amestecat cu evreii rămași pe pământul lor Samaritenii au fost o asemenea populație cu caracter mixt Reveniți din exil evreii au început să reclădească Ierusalimul și Templul Samaritenii s-au oferit să ajute la reconstrucție dar evreii reîntorși din exil au refuzat ajutorul sub motiv că nu puteau fi primiți din cauza căsătoriilor cu cei de alte origini etnice< ref> După ce au fost respinși samaritenii și-au clădit templu propriu pe muntele Grizim lângă centrul lor orașul antic Samaria Samaritenii moderni în prezent o comunitate minusculă câteva sute de persoane- se consideră evrei dar nu sunt recunoscuți ca atare de către autoritățile rabinice ortodoxe din Israel Israeliții noi Novus Israel Creștinii Primii creștini s-au ridicat din rândurile populației evreiești din Palestina Țara Israelului care includea și etnii semite locale asimilate de evrei Răspândirea creștinismului printre eleni romani și alte popoare până atunci politeiste a determinat adâncirea disensiunilor grave dintre evreii care continuau ritul iudaic tradițional și discipolii lui Iisus care se considerau la început evrei ba chiar ca cei mai autentici Noua credință misionară cu mesaj mesianic particular și făcând numeroase reforme unele adaptate la obiceiurile altor popoare de pildă renunțarea la circumcizie și la restricțiile alimentare rituale iudaice la interzicerea consumului cărnii de porc etc s-a răspândit pe o scară largă în Imperiul Roman și în afara lui Conflictul dintre cele două comunități evreii tradiționali inițial majoritari în Palestina dar deveniți minoritari în Imperiul Roman și „noii israeliți creștinii s-a ascuțit și mai mult atât din motive de identitate etnică cât și statală Evreii tradiționali în prima fază a propagării noii religii în Palestina împreună cu autoritățile locale romane i-au prigonit pe cei care erau judecați drept impostori eretici și provocatori de dezordine Adepții evrei ai creștinismului și cu atât mai mult prozeliții creștini de alte etnii nu mai acordau însemnătate existenței statale și tradiției etnice particulare evreiești iudaice și s-au atașat tot mai mult de caracterul universal al noii religii devenită în câteva secole credința dominantă a populației greco-romane și în cele din urmă a întregului imperiu roman Aceste evenimente au fost printre primele motive ale ostilității Bisericii în ascensiunea ei față de evreii rămași în minoritate la cultul mozaic tradițional Purtătoare a statutului de „israeliții autentici în calitatea de purtători veritabili al mesajului profeților evrei Biserica a ajuns să nege legitimitatea credinței și identității etnico-politice a poporului Israelului antic despre care credea că ar fi în dizgrația divină Dogma creștină considera creștinătatea drept Noul Israel Schimbări în această concepție au fost adoptate în biserica catolică de către Conciliul Vatican II care a recunoscut filiația creștinismului din "bunul măslin" al poporului evreu și credinței sale Karaiți În secolul al VIII-lea la Bagdad discordia dintre discipolii Talmudului și evreii care îl respingeau a cauzat scindarea în două tabere cei care respectau învățătura rabinilor talmudici pe de o parte și cei care nu acceptau Talmudul karaiții pe de altă parte Centrele karaiților erau în Egipt și în Palestina Eretz Israel în special la Ierusalim După ce cruciații au cucerit Ierusalimul și au omorât numeroși evrei karaiții supraviețuitori s-au refugiat în Imperiul Bizantin iar de acolo în Crimeea Karaiții sunt recunoscuți ca evrei dar în timpul celui de al doilea război mondial când naziștii au făcut cercetări cu privire la statutul lor religios au existat rabini care au declarat ca să-i salveze de la moarte că membrii obștii karaite nu erau evrei autentici Totuși unii karaiți nu au vrut să-și renege originea și au mers la moarte împreună cu restul evreilor După război unii ideologi comuniști s-au folosit de aceste declarații în scop propagandistic pentru a nega existența unui popor evreu și a susține că evreii nu ar fi decât o comunitate religioasă Evreii din Etiopia În Etiopia existau comunități evreiești din antichitate James Bruce care a vizitat Etiopia în anul 1770 în căutarea izvoarelor Nilului a scris că aceste comunități evreiești se numeau Beit Israel Casa lui Israel încă din secolul al IV-lea nume pe care îl purtau evreii care au refuzat creștinarea După secolul al XV-lea când un rege creștin a legiferat ca numai creștinii să poată fi moștenitori de terenuri acești evrei au fost porecliți falași termen folosit pentru indivizii neposesori de pământ nomazii Evreii falași convertiți la creștinism în secolele XIX și XX se numesc falașmura adică „falași convertiți Evreii din India „Negrii evrei sectă americană O sectă în sânul populației afro-americane din Chicago și din Liberia numită African Hebrew Israelite Nation of Jerusalem și condusă de Ben Carter s-a auto-prezentat în urma unei revelații divine relatate de Carter în al șaselea deceniu al secolului XX ca fiind „adevărații evrei Mulți din membrii acestei secte au sosit în Israel cu viză turistică și s-au stabilit clandestin în orașul Dimona Din cauza ideologiei lor teologice foarte diferite precum și din cauza poligamiei acești imigranți nu sunt recunoscuți ca evrei< ref> Recent însă s-au făcut demersuri vizând o mai bună integrare a lor prin conferirea statutului de rezidenți ai țării și acțiuni ale primăriei orașului Dimona pentru normalizarea condiției zonei lor de domiciliu O parte din membrii comunității lor din Israel care cuprinde circa două mii de persoane s-au convertit oficial la iudaism și se asimilează în masa poporului evreu israelian Convertiții În peninsula Iberică în Evul Mediu existau multe comunități evreiești Populația evreiască a colaborat cu cuceritorii mauri și era o parte importantă din administrația locală După izgonirea maurilor regii creștini au impus evreilor religia creștină și evreii care n-au acceptat conversiunea au fost exilați din Spania și din Portugalia Mulți dintre evreii exilați au primit adăpost în Imperiul Otoman și s-au răspândit prin ea o parte au ajuns până la voievodatele române și au inițiat comunități evreiești la București și în alte orașe Evreii convertiți au devenit o parte din populația locală deși existau legi discriminatoare pentru cei care nu erau de origine creștină cu timpul s-au asimilat și numai analize genetice moderne mai pot dovedi originea evreiască Nu toți evreii convertiți au rămas creștini în prima etapă mulți dintre acești convertiți continuau cultul mozaic în taină și erau vânați de Inchiziție O parte din acești evrei clandestini au părăsit peninsula Iberică și au revenit la cultul mozaic în regiuni mai tolerante Legea israeliană Conform principiul Halahei codul legilor religioase evreiești ortodoxe preluat de legea votată în Kneset Parlamentul israelian în anul 1950 un evreu este prin definiție cineva care s-a născut dintr-o mamă evreică adică ceea ce contează este linia maternă sau o persoană care s-a convertit la iudaism conform legii evreiești În schimb „Legea reîntoarcerii acordă cetățenia israeliană oricărei persoane de origine evreiască ajunsă în Israel și nu în baza criteriilor de mai sus Cetățenia israeliană o poate obține orice persoană cu un părinte sau un bunic evreu precum și soțiile sau soții acestor persoane chiar dacă nu au origine evreiască și copiii acestor perechi Conform unei decizii a Curții Supreme a Israelului adepții iudaismului mesianic adică evreii deveniți creștini nu pot avea pretenția la reîntoarcerea în Israel dar ateii și agnosticii se pot reîntoarce ei intrând în categoria „evrei laici Ascunderea convertirii pe formularele de aplicare pentru Legea reîntoarcerii constituie fraudă Evreii în raport cu religia iudaică Rituri Termenul de rit când se referă la evrei în limba ebraică minhag sg minhaghim pl e paraleldar in mică măsură cu creștinismul unde între altele coexistă ritul catolic cel ortodox riturile protestante etc La evrei aceste „minhaghim grupuri de rit nu reprezintă diferențe teologice spre deosebire de riturile din creștinism ci particularități culturale sau istorice bazate în primul rând pe o apartenență geografică comună mai mult sau mai puțin și mai ales pe tradiții comune în liturghie nosah Cele mai mari „minhaguri sunt așkenaz și orientali "mizrahi" sefard Și din punct de vedere al practicii religioase deosebirile dintre acestea sunt mult mai mici decât cele dintre riturile creștine catolic ortodox și protestante sau dintre riturile sunit și șiit ale musulmanilor Ritul evreilor sefarzi și cel al evreilor orientali este foarte asemănător amândouă fiind de obicei reunite sub denumirea de sefarzi în sens larg Alte obști evreiești sunt relativ mici și au istorie si particularități deosebite karaim evreii caraiți; evreii etiopieni supranumiți Beta Israel și porecliți „falași de către ceilalți etiopieni; evreii din Cochin etc Cea mai mică și în acelaș timp străveche sectă evreiască oficial nerecunoscută ca atare de rabinatul ortodox israelian sunt samaritenii În lumea evreiască ortodoxia a nu se confunda cu ritul creștin numit de asemenea ortodox se împarte în rituri „minhaghim subgrupuri care se suprapun mai mult sau mai puțin zonelor de origine Cele două rituri principale sunt așkenaziți sau "așkenazi" care provin din vestul centrul și estul Europei și au vorbit multă vreme limba idiș Rostirea acestor persoane în limba ebraică în uzul liturgic mai ales în trecut și în comunitățile ultraortodoxe precum și în mică măsură în limba de zi de zi în Israel are anumite particularități fiind influențată mai ales de graiurile limbii idiș ca în pronunțarea consoanelor ch h și r și uneori în intonație sefarzi spanioli; grupul își are obârșia în Peninsula Iberică care au fost persecutați de inchiziție iar limba uzuală i-a fost timp de secole limba ladino supranumit iudeo-spaniola Ebraica în rostirea lor a fost adoptată ca pronunția ebraică modernă oficială Evreii sefarzi care nu au acceptat să treacă la catolicism au fost izgoniți din Spania și Portugalia în 1492 și respectiv 1498 Au primit azil în Imperiul Otoman inclusiv în Balcani Bosnia Macedonia Bulgaria Țara Românească etc în Turcia și Grecia în Palestina și Siria în Egipt și în Maroc; de asemenea în Olanda Anglia și America Evreii „orientali „mizrahim sau sefarzi în sensul larg se numesc majoritatea evreilor din nordul Africii din Yemen din Irak babilonieni din Caucaz Iran Buhara și din restul Asiei Un rit asemănător au și evreii italieni și evreii greci de dinaintea venirii sefarzilor din Spania denumiți romanioți Această împărțire deși se estompează în timp prin multitudinea de căsătorii mixte își păstrează rezonanțele culturale și socio-economice cu o oarecare valoare în studiile sociologice și antropologice cuprinzând și pe evreii nepracticanți și pe cei nereligioși Există și în iudaismul ortodox așkenaz o minoritate de comunități "ultra-religioase" fundamentaliste sau „habotnice termenul are la origine noțiunea habad v mai jos al căror stil de viață este mai apropiat de cel din târgușoarele numite ștetl în limba idiș și din ghetourile evreiești de la sfârșitul evului mediu și începutul epocii moderne din estul și centrul Europei opus în diverse grade influențelor modernității educației generale etc Ele acordă o pondere foarte mare activității de învățare a textelor sfinte uneori mai ales în Israel în detrimentul tuturor celorlalte activități și acceptă în anumite limite adoptarea inovațiilor utile din domeniul tehnicii și al regulilor politicii În cadrul lor se disting - comunitățile hasidice diverse adunate în jurul curților unor dinastii de rabini numiți „țadikim sau „admorim Cea mai cunoscută mai activă ceva mai deschisă față de aspirațiile naționale și față de însușirea de discipline din învățământul general este cea numită „Habad - comunitățile mitnagdimilor sau ale evreilor așa-ziși lituanieni litaim opuse hasidimilor evreii religioși moderni care îmbină modernitatea uneori și atașamentul la sionism ca evreii național religioși din curentul Estic„Mizrahi și practicarea preceptelor legii iudaice; evreii asa-ziși tradiționaliști „massortim a nu se confunda cu iudaismul conservator yahadut massortit frecvenți în comunitățile evreilor israelieni originari din Orient mizrahimdar și între urmașii evreilor așkenazi proveniți din estul și centrul Europei care sunt atașați tradiției ortodoxe de exemplu frecventează sinagogile mai ales sâmbăta și de sărbători respectă alimentația rituală dar nu observă cu strictețe toate prescripțiile religiei de pildă sâmbăta și de sărbători circulă cu automobilele scriu joacă fotbal deschid aparatele electrice inclusiv televizoarele etc Curentele religioase reformiste reformat și conservator au apărut în sec XIX pe teritoriul Ungariei spre exemplu până astăzi o mare parte dintre evreii din Ungaria Slovacia Serbia și Transilvania aparțin ritului numit neolog și al Germaniei Frankfurt Berlin Breslau dar predomină mai ales în America de Nord În Israel congregațiile reformată iudaism progresist sau yahadut mitkademet și conservatoare iudaism așa-zis „tradițional yahadut massortit au încă un număr foarte redus de membri și nu sunt recunoscute ca legitime de instituțiile rabinice oficiale În schimb ele se bucură de o deplină libertate a cultului Șef rabinatul Israelului încă bicefal așkenaz și sefard care deține monopolul în domeniul convertirii la iudaism al stării civile căsătoriei și divorțului și în domeniul rânduielilor de înmormântare religioasă pentru evreii din Israel precum majoritatea absolută a evreilor israelieni practicanți aparțin curentului ortodox In ultimii ani există tendința crescândă spre unirea forurilor oficiale rabinice așkenaz și sefard într-unul singur Astfel la Tel Aviv s-au suprimat funcțiile de șef rabin sefard și așkenaz al orașului și a fost ales în prezent un singur șef rabin din rândurile clericilor din ambele rituri Chiar dacă după tradiția familiei mulți evrei se consideră ca aparținând la ritul ortodox conservator sau reformat majoritatea acestora sunt „nepracticanți sau laici asemănător cu majoritatea populației din multe țări occidentale Unii din ei pot fi atei sau agnostici Există și o mișcare continuă de trecere a unui număr de evrei din categoria celor practicanți stricți ai religiei spre cea a populației laice proces numit uneori în traducere aproximativă "întoarcere la întrebări" Hazará be șeilá חזרה בשאלה Această denumire este de fapt o replică la termenul procesului invers de "întoarcere la răspuns" sau "la pocăință" Hazará bitșuvá חזרה בתשובה prin care numeroși evrei laici nepracticanți sau tradiționaliști se întorc la practica ortodoxă strictă a religiei uneori și sub imboldul unor activități misionare în sânul poporului evreu ale unor predicatori carismatici așkenazi sau sefarzi-orientali sau ale hasidimilor Habad sau Breslav Grupuri mici de evrei mai ales în rândurile tineretului se alătură unor curente sectare mai recente ca Institutele de Kabala unor secte de inspirație New Age cu influențe budiste sau hinduiste ale unor guru originari din India sau locali de asemenea filialelor locale ale Bisericii scientologice la evrei -numite "centre scientologice" etc De asemenea în ultimul timp există în rândurile evreilor laici un trend al creșterii interesului pentru studiul moștenirii spirituale iudaice de la Biblie și până la literatura și filosofia evreiască modernă în cadrul unor cercuri sau comunități ale așa numitului iudaism laic sau iudaism umanist Un precedent în trecut al acestui curent l-au reprezentat încercările din unele kibuțim socialiste sau social-democrate de adaptare a ceremoniilor religioase ca de pildă ale celor de sâmbătă sau de sărbători la particularitățile noului stil de viață laic și de reflectare a istoriei și ideologiilor recente în textele rituale folosite de pildă adaptarea textelor din așa numitele Hagada de Pesah la istoria particulară a fiecărui kibuț În lume au existat și continuă să existe unele grupuri mai mari sau mai mici de evrei care s-au convertit în diverse circumstanțe la alte religii De exemplu maranii marranos sau așa-numiții „conversos sau "noii creștini" din Peninsula Iberică care pentru a nu fi expulzați au consimțit să primească botezul în rit romano-catolic unii din ei doar în mod formal Evrei adepți ai autoproclamatului Mesia Șavtai Țvi Shavtay Tzvi din Imperiul Otoman au fost nevoiți să treacă în cele din urmă la Islam și au creat așa numita comunitate „dönme Cunoscute în istorie sunt și cazurile evreilor convertiți la Islam Jadid al-Islam „Noii musulmani din Mashhad în Iran și ale așa-numiților falașmura convertiți la creștinismul monofizit în Etiopia În Israel există grupuscule de evrei „mesianici adică creștini aparținând unor rituri creștine protestante al căror cult îl practică în limba ebraică păstrând și unele simboluri și sărbători din iudaism Din punct de vedere rasial și etnic în ciuda tendinței relativ restrânse la misionarism și prozelitism evreii sunt ca și multe alte popoare eterogeni În cursul istoriei fiind și dispersați în regiuni foarte diferite au cunoscut în mod evident mai ales înainte de răspândirea creștinismului și a Islamului perioade de amestec prin prozelitism atât în Europa cât și în Africa Caucaz și Asia de exemplu cazuri de convertire la iudaism în Italia și în peninsula iberică hazarii unele triburi berbere și arabe populații etiopiene din Asia centrală India etc După emancipare în societatea modernă evreii au cunoscut procentaje crescânde de asimilare de diverse grade precum și creșterea ponderii familiilor mixte Antisemitism Existența evreilor ca minoritate etnică și religioasă care refuza să se asimileze și să renunțe la religia cultura și obiceiurile naționale evreiești dar adesea și succesul lor financiar sau profesional s-au lovit de-a lungul istoriei de ostilitatea reprezentanților religiilor majoritare creștine dar uneori și al unor state sau culte idolatre sau islamice ceea ce a dus uneori la masacre pogromuri campanii de convertire forțată și expulzări în masă legislații restrictive și discriminatorii împotriva evreilor Autoritățile religioase și laice ale popoarelor majoritare au impus evreilor un statut inferior uneori exercitând presiuni asupra lor ca să-i determine să se asimileze sau să părăsească plaiurile natale Guvernanții i-au exploatat pe evrei economic impozite suplimentare și le-au interzis exercitarea mai multor meserii împingându-i spre îndeletniciri și meserii cu statut social inferior sau interzise enoriașilor religiei populației majoritare de exemplu cămătăria Evreii și mișcările de protest și revoluționare Statutul discriminatoriu impus evreilor din Europa prigonirea lor economică politică administrativă culturală și religioasă au întreținut la evrei sentimente de nemulțumire Pe acest substrat după emancipare ieșirea din ghetouri deseori tineri evrei au fost tentați să se alăture mișcărilor revoluționare din rândul popoarelor în cadrul cărora trăiau și să participe la încercările de schimbare a regimurilor politice și sociale cu speranța că un nou tip de societate și de guvernare le vor oferi o viață mai echitabilă și mai onorabilă Din aceste motive au fost mulți evrei care au privit cu simpatie Marea Revoluție Franceză și revoluțiile de la 1848 însuflețite de lozincile de „Libertate Egalitate Fraternitate Din aceleași motive au fost mulți evrei și printre revoluționarii liberali socialiști social-democrați comuniști și anarhiști printre activiștii sindicaliști feminiști și pentru drepturi civile ale minorităților etnice rasiale sexuale și ale altor pături oprimate În general minoritatea evreiască s-a divizat din punct de vedere ideologic-politic în trei grupări principale cu ponderi diferite în state diferite Religioșii habotniciide diverse meserii comercianți meseriași uneori agricultori slujitori ai cultului dar și unii industriași sau bancheri păstrători cu strictețe a regulilor impuse de religia iudaică și cu marcate tendințe de separatism de celelalte grupări; cu vederi politice conservatoare antisioniste sau sioniste religioase etc Emancipații sau laiciimain stream de comercianti meseriasi intelectuali unii bancheri și industriașimuncitori uneori agricultorietc cu respect fata de cultul religios sau în mică minoritate agnostici sau atei cu vederi politice liberaleconservatoaresocial democrată de centru etc Revoluționarii mică minoritate ateistă sau agnostică atrasă de ideile socialiste comuniste anarhiste de obicei antisioniști uneori implicați în activități contra regimului considerat exploatator sau anacronic Sionismul După consultări cu fruntași sioniști și discuții pe acest subiect în cabinetul britanic a fost publicată la 2 noiembrie 1917 Declarația Balfour care recunoaște legătura istorică între poporul evreu și Țara Israel și promite că Marea Britanie va sprijini așezarea evreilor în Palestina care trebuie să devină căminul național al poporului evreu< ref> La 24 iulie 1922 Consiliul Ligii Națiunilor a recunoscut legătura între poporul evreu și Palestina și a acordat Marii Britanii un mandat de guvernare a Palestinei cu scopul de a dezvolta un cămin național pentru poporul evreu< ref> Vezi și Romanioți Evreii așkenazi Evreii sefarzi Mesianici Sărbători evreiești Federația Comunităților Evreiești din România Istoria evreilor în România Antisemitism Cronologia antisemitismului Holocaust Note Bibliografie Loewe H 1911 Die Sprachen der Juden Köln Jüdischer Verlag Mieses M Die Entstehungsursache der jüdischen Dialekte Vienna R Löwit Verlag 1915 Thomas Winton D Archaeology and Old Testament Study volum jubilear al "Society for Old Testament study 1917-1967 ed Oxford at the Clarendon Press 1967 Fishman J A ed International Journal of the Sociology of Language 30 The Sociology of Jewish Languages The Hague Mouton 1981 Kaganoff B C A Dictionary of Jewish Names and Their History New York Schocken 1977 Fishman J A ed Readings in the Sociology of Jewish Languages Leiden Brill 1985 Fishman J A ed International Journal of the Sociology of Language 67 The Sociology of Jewish Languages Berlin Mouton de Gruyter 1987 Aharoni Y Eretz Israel in Biblical Times A Geographical History ed Yad Itzhak Ben-Zvi Publ Jerusalem 1987 ISBN 965-217-043-7 Gorr S Jewish Personal Names Their Origin Derivation and Diminutive Forms Bergenfield NJ Avotaynu 1992 Adler I et al eds Jewish Oral Traditions An Interdisciplinary Approach Jerusalem Magnes Press 1994 Morag S et al eds 1999 Vena Hebraica in Judaeorum Linguis Proceedings of the 2nd International Conference on the Hebrew and Aramaic Elements in Jewish Languages Milan Centro Studi Camito-Semitici di Milano Myhill J Language in Jewish Society Toward a New Understanding Clevedon Multilingual Matters 2004 Niger S Bilingualism in the History of Jewish Literature Lanham University Press of America 1990 Na'aman Nadav & Finkelstein Israel eds From Nomadism to Monarchy Aechaeological and Historical Aspects of Early Israel ed Yad Itzhak Ben-Zvi Publ Jerusalem 1990 ISBN 965-217-073-9 Singerman R Jewish Given Names and Family Names A New Bibliography Leiden Brill 2001 Pelletier Atrad La Guerre des Juifs contre les Romains Les Belles Lettres 1975 reed 2003 Bellum Judaicum în „Războiul Evreilor 7 volume traduse în limba germană în 1552 Cartea descrie primele agitații anti-romane din Iudea din 66 cucerirea Ierusalimului de către Titus în 70 etc Scrisă inițial în arameică a fost tradusă de Iosephus în limba greacă prin anii 75-79 Vezi și Titus Iosephus Flavius Iosef ben Matityahu Bellum Judaicum ed Massada Israel 1968 Andrei Oișteanu Imaginea evreului în cultura română Studiu de imagologie în context est-central european Editura Polirom Iași 2012 Legături externe Massada ultima fortăreață a războaielor evreilor 30 iulie 2012 Valentin Vioreanu Capital 17 mai 2013 Bianca Andrieș Adevărul Frederic I al Prusiei ; n 11 iulie 1657 – d 25 februarie 1713 a fost „burggraf conte de Nürnberg ca Frederic al III-lea prinț elector de Brandenburg duce de Prusia și între anii 1701–1713 rege în Prusia sub numele de Friedrich I Prin alegerea sa ca rege statul cu tendințe de scindare Prusia-Brandenburg a devenit monarhie unitară cu denumirea oficială Prusia Preussen stat devenit ulterior mare putere militară în Europa A fost bunicul patern al lui Frederic cel Mare Biografie Famile Născut la Königsberg a fost al treilea fiu al lui Frederic Wilhelm Elector de Brandenburg din prima căsătorie cu Louise Henriette de Orange-Nassau fiica cea mare a lui Frederik Hendrik Prinț de Orania și a Amaliei de Solms-Braunfels Vărul matern era regele William al III-lea al Angliei După decesul tatălui său la 29 aprilie 1688 Frederic a devenit Electorul Frederic de Brandenburg și Duce al Prusiei Imediat după urcarea pe tron ​​a fondat un nou oraș în sud în apropiere de Dorotheenstadt și numit după el însuși Friedrichstadt Rege al Prusiei Deși el a fost margraf și prinț-elector de Brandenburg și Duce al Prusiei Frederic și-a dorit titlu mai prestigios de rege În conformitate cu legea germanică de la acel moment în cadrul Sfântului Imperiu Roman nu puteau exista regate cu excepția regatului Boemiei Frederic l-a convins pe Leopold I Arhiduce de Austria și împărat al Sfântului Imperiu Roman să permită Prusiei să se ridice la rang de regat Acest acord a fost aparent dat în schimbul unei alianțe împotriva regelui Ludovic al XIV-lea al Franței în Războiul Spaniol de Succesiune Frederic a susținut că Prusia nu a fost niciodată parte a Sfântului Imperiu Roman și a domnit cu suveranitate deplină Frederic a fost ajutat în negocierile sale de juristul și diplomatul francez Charles Ancillon Frederic s-a auto-încoronat la 18 ianuarie 1701 la Königsberg Pentru a indica faptul că regalitatea lui Frederic era limitată la Prusia și nu reducea drepturile împăratului în teritoriile imperiale el a trebuit să se numească "rege în Prusia" în loc de "rege al Prusiei" Cu alte cuvinte în timp ce el era rege în Prusia era încă doar un vasal sub suzeranitatea împăratului Sfântului Imperiu Roman Totuși în timp Frederic s-a auto-încoronat rege autoritatea împăratului peste Brandenburg și restul imperiului a fost doar formală iar în practică în curând a ajuns să fie tratată ca parte a regatului Prusiei mai degrabă decât ca o entitate separată Nepotul său Frederic cel Mare a fost primul rege prusac al stilului formal de "rege al Prusiei" Frederic a fost patron al artelor Akademie der Künste din Berlin a fost fondată de Frederic în 1696 ca și Academia Științelor în 1700 Căsătorii și copii Frederic a fost căsătorit de trei ori prima dată cu Elizabeth Henrietta de Hesse-Kassel cu care a avut un copil Louise Dorothea născută în 1680 care a murit fără copii la vârsta de 25 de ani a doua oară cu Sophia Charlotte de Hanovra cu care a avut doi copii Frederick August 1685–1686 Frederic Wilhelm I născut în 1688 care i-a succedat a treia oară s-a căsătorit în 1708 cu Sophia Louise de Mecklenburg-Schwerin cu care nu a avut copii Legături externe |- |- |- Ihtiozaurii sau „șopârlele-pește au fost primele reptile complet adaptate la viața acvatică Aveau corp hidrodinamic și înotătoare în loc de membre Majoritatea posedau și o coadă în formă de semilună Ca majoritatea reptilelor respirau aer cu ajutorul nărilor aflate la baza cavității bucale S-au găsit fosile de ihtiozauri ce au murit cu embrioni în interiorul corpului sau chiar în timp ce aduceau pe lume puii aceasta fiind o dovadă a faptului că nu depuneau ouă Iosif Vissarionovici Stalin în rusă născut Ioseb Besarionis Dze Jugashvili în georgiană იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი 18 decembrie 1878 – d 5 martie 1953 din tată georgian și mamă osetină a fost un om politic sovietic fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922 în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937 Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial și după încheierea acestuia până la moartea sa Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice Ideologia marxist-leninistă ca interpretare a lui Stalin este adeseori numită și stalinism Sub Stalin care a înlocuit Noua Politică Economică NEP cu planurile cincinale introduse în 1928 și agricultura individuală cu agricultura cooperatistă Uniunea Sovietică a fost transformată dintr-o societate țărănească într-o mare putere industrială mondială la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu țara sa devenind a doua putere economică din lume< ref> Agricultura sovietică care a fost exploatată pentru finanțarea industrializării a continuat să fie subdezvoltată pe toată durata deceniului Colectivizarea a trebuit sa facă față opoziției generalizate a chiaburilor în fapt cei mai harnici și gospodari oameni ai satelor având ca rezultat o luptă înverșunată a multor țărani împotriva autorităților În acest timp Stalin a argumentat că fracționismul Partidului Comunist aflat la putere ar putea slăbi Uniunea Sovietică în fața inamicilor externi Pe durata deceniului al patrulea el practic a eliminat opoziția politică prin intermediul sistemului foarte dur al exilului intern vezi Gulag și prin execuții iar prin asigurarea de beneficii anumitor segmente ale populației a câștigat sprijinul sau cooperarea lor cu regimul O victorie greu cucerită în Marele Război pentru Apărarea Patriei 1941–1945 care a fost posibilă cel puțin parțial datorită capacităților de producție ridicate în timpul industrializării forțate a pus temelia pentru formarea Pactului de la Varșovia și a consfințit poziția URSS drept una dintre cele două superputeri mondiale dominante poziție pe care a menținut-o pentru aproape patru decenii după moartea lui Stalin în 1953 Cu toate acestea generațiile de conducători care au urmat au repudiat stalinismul Succesorul lui Stalin și prim-secretar al partidului Nikita Hrușciov a denunțat folosirea represiunii în masă și cultul personalității în 1956 Copilăria Stalin s-a născut în orașul Gori Georgia în familia cizmarului Vissarion Ivanovici Djugașvili Mama sa Ekaterina Geladze provenea dintr-o familie de iobagi Cei trei frați ai lui Stalin au decedat de tineri Iosif denumit din afecțiune "Soso" a fost practic singur la părinți Vissarion Ivanovici Djugașvili era un fost iobag care atunci când a fost eliberat a devenit cizmar El și-a deschis propriul atelier dar în scurtă vreme a dat faliment ceea ce l-a forțat să lucreze într-o fabrică de încălțăminte în Tiflis Tbilisi Vizitându-și rar familia și fiind în stare de ebrietate gravă Vissarion își bătea adesea fără motiv soția și fiul Un prieten din copilărie al lui Stalin a scris că " aceste bătăi nemeritate și înfiorătoare l-au făcut pe băiat la fel de dur și fără de inimă precum tatăl său" Același prieten a scris că nu l-a văzut niciodată plângând pe Stalin Alt prieten din copilărie Iremashvili credea că bătăile pe care i le administrase tatăl său i-au inoculat lui Stalin ura față de autorități El a spus de asemenea că oricine își manifestă puterea asupra celor din jur îi amintea de tatăl său și de cruzimea acestuia Stalin înseamnă "om de oțel" în limba rusă Unul dintre oamenii la care Ekaterina spăla rufe și făcea menajul era un evreu din Gori David Papismedov Papismedov i-a dat lui Iosif care o ajuta pe mama sa bani și cărți de citit și l-a încurajat Câteva zeci de ani mai târziu Papismedov a venit la Kremlin să vadă ce a ajuns micul Soso Stalin și-a surprins colegii nu numai prin faptul că l-a primit pe bătrânul evreu dar și prin faptul că a stat de vorbă cu el în public plin de bucurie În cele din urmă tatăl lui Stalin Beso a plecat în 1888 la Tiflis lăsându-și familia fără sprijin material Au existat zvonuri că ar fi murit într-o încăierare între bețivi într-un bar deși alții spun că l-ar fi văzut în Georgia chiar prin 1931 Mătușa sa Nina Djuradze a fost și ea activă în mișcarea comunistă< ref> La opt ani Soso a început învățătura la școala bisericească din Gori Când a intrat la școală Stalin era într-un grup de elevi foarte eterogen Stalin și colegii lui de clasă erau în cea mai mare parte georgieni și vorbeau una dintre cele șaptezeci de limbi caucaziene dar la școală au fost siliți să folosească rusă Chiar și atunci când vorbeau rusește profesorii ruși își băteau joc de Stalin și de colegii lui datorită accentului lor georgian Stalin era ridiculizat și de cei care erau fii de preoți sau de negustori Ei își băteau joc de uniforma lui școlară jerpelită și de fața lui cu urme de vărsat de vânt Tânărul Iosif a învățat să-și învingă adversarii intimidându-i El a exploatat slăbiciunile colegilor bătându-și joc cu brutalitate de ei Pentru a evita confruntările fizice îi batjocorea acuzându-i că folosesc violența ca pe un "înlocuitor pentru creier" Stalin și-a impus autoritatea asupra celor din familii bogate Deși mai târziu Stalin a căutat să ascundă aceste origini georgiene pe timpul copilăriei sale era fascinat de folclorul local Poveștile pe care le citea vorbeau despre muntenii georgieni care luptaseră vitejește pentru independența țării Eroul favorit al poveștilor lui Stalin era un tâlhar legendar din munți numit Koba El le-a cerut colegilor de clasă să-l numească Koba și acest nume a devenit și primul său pseudonim ca revoluționar În scurtă vreme a devenit cel mai puternic sportiv și cel mai bun la învățătură El a strălucit în școală și a fost premiant iar când a împlinit 14 ani a fost răsplătit cu o bursă la Seminarul teologic din Tiflis o instituție a bisericii ortodoxe ruse unde a început să învețe din 1894 El era plătit pentru cântatul în cor bani care se adăugau la mica sa bursă Deși mama sa a vrut ca el să devină preot chiar și după ce devenise conducătorul Uniunii Sovietice Stalin a intrat la seminar nu datorită vreunei vocații religioase ci datorită faptului că era una dintre puținele opțiuni educaționale disponibile atâta vreme cât guvernul țarist nu dorea să permită existența unei universități în Georgia Implicarea lui Stalin în mișcarea socialistă pentru a fi mai exacți în acea ramură care mai târziu se va transforma în mișcarea comunistă a început în seminar de unde a fost exmatriculat în 1899 după ce nu s-a prezentat la examenele programate El a lucrat timp de un deceniu ca ilegalist în Caucaz fiind arestat în mai multe rânduri și în cele din urmă exilat în Siberia între 1902 și 1917 El a aderat la doctrina lui VI Lenin doctrina unui partid puternic centralizat al "revoluționarilor profesioniști" Experiența sa practică l-a făcut util partidului bolșevic fiind ales în Comitetul Central în ianuarie 1912 Unii istorici au afirmat că în această perioadă Stalin era de fapt spion țarist infiltrat în partidul bolșevic dar nu există documente de încredere care să ateste acest fapt În 1913 el a adoptat numele Stalin ceea ce înseamnă "de oțel" în rusă Singura sa contribuție semnificativă la dezvoltarea teoriei marxiste din acea vreme a fost un tratat scris în perioada scurtă în care era exilat la Viena "Marxismul și problema națională" Prezintă o poziție marxist-ortodoxă față de această importantă problemă Pentru comparație vezi articolul lui Lenin "Despre dreptul la autodeterminare al națiunilor" Acest tratat se pare că a avut o contribuție la numirea sa în funcția de Comisar al Poporului pentru Afacerile Naționalităților după revoluție Căsătoria și familia Prima soție a lui Stalin a fost Ekaterina Svanidze cu care a fost căsătorit numai trei ani până la moartea acesteia în 1907 La înmormântare Stalin a spus că orice sentiment cald pentru oameni a murit odată cu ea pentru că numai ea putea să-i înmoaie inima Cu ea a avut un fiu Iakov cu care nu s-a înțeles prea bine în anii care au urmat Iakov a fost ofițer în Armata Roșie și a fost luat prizonier de naziști Aceștia s-au oferit să-l schimbe cu un ofițer de rang mai înalt dar Stalin a refuzat oferta Se spune că Iakov a murit aruncându-se într-un gard electrificat din lagărul Sachsenhausen unde era ținut prizonier< ref> Conform unei alte versiuni a fost ucis pentru că a refuzat să se supună ordinelor Stalin a avut doi copii cu cea de-a doua soție Nadejda Allilueva Ea s-a sinucis în 1932 împușcându-se după o ceartă cu soțul ei lăsând o scrisoare de adio care conform mărturiei fiicei lor era „parțial personală parțial politică În mod oficial ea a murit de boală Cu Nadejda Stalin a avut un fiu Vasili și o fiică Svetlana Vasili a avansat în ierarhia militară a Forțelor Aeriene Sovietice dar a murit din cauza alcoolismului în 1962 Stalin a fost afectuos cu fiica sa când era mică dar ea a sfârșit prin a fugi din Uniunea Sovietică în 1967 În martie 2001 televiziunea independentă rusă NTV a descoperit un nepot necunoscut până atunci care trăia în Novokuznetsk Iuri Davidov a spus NTV-ului că tatăl său i-a povestit despre ascendența sa dar datorită campaniei împotriva cultului personalității lui Stalin care era în plină desfășurare în acel timp i s-a spus să tacă< ref> Mai mulți istorici Alexandr Soljenițîn aflându-se printre ei menționau un fiu avut cu o concubină Lida în 1914 pe durata exilului său în Siberia Avea doi fii pe nume Virsefika Stalin și Permauk Stalin Cucerirea puterii După cercetările lui Montefiore Stalin a fost un fel de bandit care îl copia pe Koba și care estorca persoanele cu bani Montefiore continua și arată ca Stalin fost un gangster un brigand și un criminal de drept comun cu multiple arestări în Gruzia natală spărgător de bănci și escroc calificat A început prin a estorca bani de la patronii din Caucaz ca „taxă de protecție Sumele obținute astfel erau furnizate bolșevicilor care l-au acceptat în rândurile lor În 1912 Stalin a fost cooptat în Comitetul Central la Conferința Partidului de la Praga În 1917 Stalin era editorul ziarului Pravda în timp ce Lenin și cei mai mulți dintre conducătorii bolșevici erau în exil După Revoluția din Februarie Stalin și colectivul de redacție au luat poziție în favoarea susținerii guvernului provizoriu al lui Kerenski și se spune s-a mers până acolo încât i s-a refuzat publicarea unui articol lui Lenin care cerea răsturnarea acestui guvern provizoriu Când Lenin s-a întors din exil el a scris Tezele din aprilie care au scos în relief poziția sa În aprilie 1917 Stalin a câștigat alegerile pentru Comitetul Central cu al treilea număr de voturi în partid și a fost mai apoi ales în Biroul politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice mai 1917; el a deținut această funcție până la moarte Conform numeroaselor mărturii Stalin a jucat un rol minor în revoluția din 7 noiembrie și și-a înfrumusețat rolul în istoria partidului odată ce a ajuns la putere Alți scriitori precum Adam Ulam au afirmat că fiecărui om din Comitetul Central i se stabilise o sarcină precisă Pe durata Războiului Civil și a războiului polono-rus Stalin a fost comisar politic în Armata Roșie pe diferite fronturi Prima funcție guvernamentală a lui Stalin a fost aceea de Comisar al Poporului pentru Afacerile Naționalităților 1917-1923 A mai fost de asemenea Comisar al Poporului pentru Inspecția Muncitorilor și Țăranilor 1919-1922 fost membru al Sovietului Militar Revoluționar 1920-1923 și membru al Comitetul Central Executiv al Congresului Sovietelor din 1917 În aprilie 1922 Stalin a devenit Secretar General al atotputernicului Partid Comunist un post pe care el l-a transformat de-a lungul timpului în cel mai puternic post din țară Acest post era unul nedorit în interiorul partidului Stalin era numit câteodată de către camarazii de partid Tovarășul Cartotecă dar el a văzut potențialul funcției care-i putea asigura baza puterii el fiind capabil sa aducă în partid numeroși aliați personali Această concentrare de putere personală l-a alarmat din ce în ce mai mult pe muribundul Lenin și în testamentul său politic el a cerut înlăturarea "brutalului" Stalin Până la urmă acest document nu a fost luat în seamă de membrii Comitetului Central mulți dintre ei fiind de asemenea criticați de liderul bolșevic După moartea lui Lenin în ianuarie 1924 Stalin Kamenev și Zinoviev au condus împreună partidul plasându-se din punct de vedere ideologic între Troțki exponent al aripii de stânga din partid și Buharin exponent al dreptei În acest timp Stalin a abandonat accentul pus pe revoluția mondială în favoarea politicii construirii "socialismului într-o singură țară" în contrast cu teoria lui Troțki "Revoluția permanentă" Stalin a schimbat curând taberele și i s-a alăturat lui Buharin Împreună au luptat împotriva opoziției formate din Troțki Kamenev și Zinoviev După 1928 primul an al planurilor cincinale Stalin câștigase primul loc între lideri și în anul următor Troțki a fost exilat Manevrând cu iscusință opoziția de dreapta a lui Buharin apărând acum colectivizarea și industrializarea se poate spune că Stalin a cucerit controlul partidului și țării Cum popularitatea altor lideri era mare precum cea a lui Serghei Kirov și a așa-numitului Complot Riutin Stalin nu a câștigat puterea absolută până la Marea Epurare din 1936-1938 Stalin și schimbările din societatea sovietică Industrializarea Primul Război Mondial și războiul civil rus au avut un efect devastator asupra economiei țării Producția industrială în 1922 era doar 13% din cea a anului 1914 Sub conducerea lui Stalin Noua Politică Economică care permitea o libertate limitată a pieței în contextul economiei socialiste a fost înlocuită cu un plan cincinal hotărât de la centru la sfârșitul celui de-al treilea deceniu Acesta presupunea un program extrem de ambițios de industrializare forțată ghidată de stat și de colectivizare a agriculturii În ciuda poticnelilor și greșelilor de început primele două planuri cincinale au dus la o rapidă industrializare pornind de la o bază economică foarte scăzută Uniunea Sovietică catalogată în general ca cea mai săracă națiune din Europa în 1922 se industrializa acum într-un ritm fenomenal depășind de departe viteza industrializării Germaniei din secolul al XIX-lea și al Japoniei din secolul al XX-lea Fără capital de investiție cu un comerț exterior nesemnificativ și fără nici o industrie modernă ca sprijin guvernul lui Stalin a finanțat industrializarea atât prin restrângerea consumului unei părți a cetățenilor sovietici pentru asigurarea capitalului reinvestit în industrie cât și prin spolierea fără milă a bogăției țărănimii Nu în puține cazuri munca industrială era cu bună știință plătită sub valoarea ei reală Era în primul rând cazul muncii aproape gratuite a prizonierilor din lagărele de muncă Iar în al doilea rând erau frecventele "mobilizări" ale comuniștilor și ale membrilor de Komsomol pentru diferite proiecte de construcție Colectivizarea Regimul lui Stalin a colectivizat agricultura Teoria care justifica colectivizarea era aceea că se vor înlocui fermele mici nemecanizate și ineficiente cu ferme puternic mecanizate care vor produce recolte cu mult mai multă eficiență Colectivizarea a însemnat schimbări sociale dramatice de o amploare nemaivăzută de la abolirea iobăgiei din 1861 și alienarea țărănimii față de controlul asupra pământului și a producției agricole Colectivizarea a însemnat și o cădere dramatică a standardului de viață a numeroși țărani dar nu a tuturor cei mai săraci țărani au simțit o creștere a nivelului de trai Colectivizarea a avut de înfruntat o rezistență generală și adeseori violentă a țărănimii În primii ani de colectivizare producția agricolă a scăzut de fapt Stalin a acuzat de această scădere neașteptată pe culaci chiaburi care se opuneau colectivizării De aceea cei catalogați drept "culaci" "ajutoare ale culacilor" și mai târziu "foști culaci" erau unii împușcați alții trimiși în Gulag – lagăre de muncă sau erau deportați în zone îndepărtate ale țării fără a exista o regulă în această privință Desfășurarea în două etape a colectivizării întreruptă un timp de un an de faimosul editorial al lui Stalin "Amețiți de succes" Pravda 30 martie 1930 este un exemplu perfect al abilității sale de a aplica retrageri tactice Mulți istorici sunt de acord că distrugerile provocate de colectivizarea forțată au fost responsabile de foametea teribilă care a cauzat moartea a până la 5 milioane de oameni între anii 1932-33 în mod special în Ucraina și în regiunea inferioară a fluviului Volga Știința Știința în Uniunea Sovietică era sub strictul control ideologic al partidului alături de artă literatură și orice altceva Partea pozitivă a fost aceea a unui progres semnificativ în domeniile "sigure din punct de vedere ideologic" datorită sistemului de educație și învățământ gratuit și al cercetării științifice finanțate de stat Totuși în câteva cazuri consecințele presiunii ideologice au fost dramatice exemplele cele mai cunoscute fiind acele ale "pseudo-științelor burgheze" genetica și cibernetica La sfârșitul celui de-al cincilea deceniu au fost de asemenea încercări de a suprima teoriile relativității speciale și generale precum și a mecanicii cuantice considerate idealiste Până în cele din urmă fizicienii sovietici de frunte au afirmat în mod hotărât că fără folosirea acestor teorii ei nu ar fi în stare să facă bomba nucleară Lingvistica a fost singurul domeniu al științei sovietice la care Stalin a contribuit direct și personal La începutul guvernării staliniste figura dominantă în lingvistica sovietică era Nicolai Iakovlevici Marr care afirma că limba este o construcție de clasă și că structura limbii este determinată de structura economică a societății Stalin care scrisese mai înainte despre politica limbii dată fiind funcția lui de Comisar al Poporului pentru Naționalități a simțit că stăpânea suficient problemele de bază ca să se opună în mod coerent acestui formalism marxist simplist sfârșind dominația ideologică a lui Marr asupra lingvisticii sovietice Principala lucrare a lui Stalin în domeniul lingvisticii a fost un mic eseu numit Marxismul și problemele lingvisticii Deși nu a adus o mare contribuție teoretică sau practică nu sunt erori aparente în modul în care Stalin înțelegea lingvistica și influența sa a eliberat în mod sigur această știință de teoriile orientate ideologic care dominau genetica de exemplu Cercetarea științifică în aproape toate domeniile a fost stânjenită de faptul că mulți oameni de știință au fost trimiși în lagăre de muncă printre alții Lev Landau un câștigător de mai târziu al Premiului Nobel care a petrecut un an în închisoare în 1938-1939 sau au fost executați precum Lev Șubnikov care a fost împușcat în 1937 Ei au fost persecutați pentru disidențe reale sau imaginare sau cel mai adesea pentru cercetări "incorecte din punct de vedere politic" Totuși s-au făcut progrese în anumite domenii ale științei și tehnologiei pe timpul lui Stalin precum dezvoltarea computerului BESM-1 în 1953 și lansarea la 4 ani după moartea sa a satelitului Sputnik în 1957 În mod real mulți politicieni din Statele Unite începuseră să se teamă după "Criza Sputnik" că țara lor a fost eclipsată de către Uniunea Sovietică în știință și învățământul public Serviciile sociale Guvernul lui Stalin a pus un accent mare pe asigurarea de servicii medicale gratuite S-au dus campanii împotriva tifosului holerei și malariei Numărul de doctori a crescut atât de repede pe cât a permis capacitatea învățământului medical și a facilităților medicale Rata mortalității și mortalității infantile au scăzut în mod continuu Învățământul de toate gradele era gratuit și s-a dezvoltat în mod spectaculos tot mai mulți cetățeni sovietici învățând să scrie și să citească mulți devenind absolvenți ai unei forme mai înalte de învățământ Generațiile care au crescut pe vremea lui Stalin în special femeile au avut parte și de mai mari posibilități de obținere a unei slujbe Cultura și religia Pe timpul regimului stalinist stilul realismului socialist a fost stabilit în mod oficial și pentru lungă vreme ca obligatoriu pentru pictură sculptură muzică teatru Tendințele "revoluționare" la modă mai înainte expresionismul arta abstractă și experimentalismul avangardist au fost descurajate sau denunțate ca formalism S-au făurit și s-au prăbușit cariere unele de mai multe ori Nume celebre erau reprimate atât "revoluționari" printre ei Isaac Babel Vsevolod Meierhold cât și "nonconformiști" de exemplu Osip Mandelștam Alții reprezentând atât "omul sovietic" Arkadi Gaidar cât și rămășițele Rusiei pre-revoluționare Constantin Stanislavski au prosperat Anumiți emigranți s-au reîntors în Uniunea Sovietică precum Alexei Nicolaevici Tolstoi în 1925 Alexandr Kuprin în 1936 și Alexander Vertinski în 1943 Trebuie amintit cazul Annei Ahmatova care a suportat mai multe cicluri de represiune-reabilitare dar care nu a fost vreodată arestată deși primul ei soț poetul Nicolai Gumiliov fusese deja împușcat în 1922 iar fiul ei istoricul Lev Gumiliov a petrecut două decenii în Gulag Cât de implicat a fost Stalin atât în problemele generale cât și în cele specifice a fost apreciat în mod diferit Oricum numele lui era folosit în mod constant pe timpul cât a fost la cârma statului în discuțiile despre cultură ca de altfel în orice altceva iar în câteva cazuri faimoase părerea sa a fost cea finală Bunăvoința ocazională a lui Stalin se făcea simțită în moduri ciudate De exemplu Mihail Bulgakov ajunsese la sărăcie și disperare și totuși după un apel către Stalin personal i s-a permis să lucreze Piesa sa "Zilele vârtejurilor" care prezenta cu compasiune situația unei familii antibolșevice prinsă în războiul civil a fost în cele din urmă reprezentată se pare la intervenția personală a lui Stalin și și-a început cariera neîntreruptă de mai multe decenii pe scena Teatrului de Artă din Moscova În arhitectură un stil imperial stalinist practic un neoclasicism modernizat dezvoltat la scară mare exemplificat de câțiva zgârie-nori din Moscova a înlocuit constructivismul din deceniul al treilea O anecdotă amuzantă spunea că hotelul Moskva a fost construit cu două aripi care nu se potriveau între ele deoarece Stalin semnase din greșeală amândouă proiectele aduse spre aprobare iar arhitecții se temeau prea tare să clarifice problema Rolul lui Stalin în soarta bisericii ortodoxe ruse este complex Persecuția continuă din anii 1930-1940 a dus la dispariția ei aproape completă Pe la 1939 mai puteau fi numărate câteva sute de parohii active față de aproape 57000 în 1917 Multe biserici au fost demolate și zeci de mii de preoți călugări și călugărițe au murit sau au fost întemnițați Pe durata celui de-al Doilea Război Mondial bisericii i s-a permis o revigorare parțială ca o organizație patriotică mii de parohii au fost reactivate până la o nouă rundă de represiuni pe timpul lui Hrușciov Recunoașterea de către Sinodul Bisericii Ruse a guvernului sovietic și a lui Stalin personal a condus la o schismă în cadrul bisericii ortodoxe ruse din diasporă ruptură care nu s-a vindecat până târziu în mai 2007 când s-a produs reconcilierea Stalin a avut un efect nefast asupra culturilor micilor popoare indigene din Uniunea Sovietică Politica cunoscută sub numele de korenizația dar și cea a culturilor naționale prin formă dar socialiste în esență au fost benefice pentru populațiile indigene permițându-le să se integreze mai ușor în societatea rusă Însă uniformizarea culturilor mai evidentă în a doua parte a perioadei în care dictatorul sovietic a fost la putere a avut efecte foarte dăunătoare Represiunile politice și epurările au avut repercusiuni mai devastatoare asupra culturilor indigene decât asupra culturii urbane de vreme ce intelectualii micilor popoare de pe întinsul uniunii nu erau așa de numeroși Modul tradițional de viață a numeroaselor popoare din Siberia Asia Centrală și Caucaz a fost distrus și grupuri mari uneori popoare întregi au fost dislocate și împrăștiate în toată uniunea pentru a preveni revoltele naționaliste Numeroase religii specifice anumitor grupuri etnice sau naționalități – catolică iudaică baptistă islamică budistă – au avut de suferit aceleași prigoniri ca și Biserica Ortodoxă Rusă sau chiar și mai rele mii de călugări au fost torturați și executați sute de biserici sinagogi moschei temple monumente sacre și mânăstiri au fost demolate sau desacralizate prin transformarea în depozite spații de producție etc Epurările și deportările Epurările Stalin ca șef al Politburo al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și-a consolidat puterea aproape absolută în deceniul al patrulea prin intermediul Marii Epurări îndreptate împotriva suspecților oponenților politici și ideologici culminând cu exterminarea majorității membrilor Comitetului Central bolșevic și a mai mult de jumătate dintre delegații foarte docili de la cel de-al XVII-lea Congres al Partidului din ianuarie 1934 Măsurile luate variau de la întemnițarea în lagărele de muncă ale Gulagului la execuții care urmau proceselor-spectacol sau proceselor rapide ale troicii NKVD-ului Se argumentează că unele dintre motivații ar fi fost nevoia ca partidul să fie unificat în fața anticipatului conflict cu Germania Nazistă Alții cred că toate acestea au fost motivate de dorința lui Stalin de a-și consolida propria putere S-au desfășurat mai multe procese cunoscute sub numele de Procesele de la Moscova dar procedurile au fost multiplicate de-a lungul și de-a latul țării Au fost patru procese cheie în această perioadă Procesul celor șaisprezece august 1936; Procesul celor șaptesprezece ianuarie 1937; Procesul generalilor Armatei Roșii incluzându-l pe mareșalul Tuhacevski iunie 1937; și în final Procesul celor douăzeci și unu incluzându-l pe Buharin în martie 1938 Asasinarea lui Troțki august 1940 în Mexic unde el trăia în exil din 1936 a eliminat ultimul oponent al lui Stalin dintre foștii conducători ai partidului Numai trei membri dintre " vechii bolșevici " Politburo-ul din vremea lui Lenin au rămas Stalin "Starostele întregii Uniuni" всесоюзный староста Mihail Kalinin și Președintele Sovnarkom-ului Viaceslav Molotov Represiunea la care au fost supuși așa de mulți foști revoluționari și membri de partid de rang înalt l-au făcut pe Lev Troțki să afirme că "un râu de sânge" separa regimul lui Stalin de cel al lui Lenin Nici un segment al societății nu a fost lăsat neatins de procesul epurării Articolul 58 din codul penal care pedepsea "activitățile antisovietice" a fost aplicat în cea mai largă manieră La început listele pentru executarea inamicilor poporului erau confirmate de Politburo De-a lungul timpului procedura a fost simplificată la maxim și delegată celor de pe treptele inferioare de comandă Cuvântul rusesc troika grup format din trei elemente a căpătat un nou înțeles un proces rapid și simplificat ținut de comitetul format din trei subordonați ai NKVD-ului Spre sfârșitul epurărilor Politburo-ul l-a destituit pe șeful NKDV-ului Nicolai Ejov pentru abuzuri El a fost executat în cele din urmă Unii istorici precum Amy Knight și Robert Conquest pretind că Stalin i-a îndepărtat pe Ejov și pe predecesorul său Iagoda pentru a arunca vina proprie pe umerii lor Deportările Puțin înaintea în timpul și imediat după cel de-al Doilea Război Mondial Stalin a dirijat personal o serie de deportări la o scară nemaiîntâlnită care a afectat profund harta etnică a Uniunii Sovietice Peste 15 milioane de oameni au fost deportați în Siberia și în republicile central-asiatice Separatismul rezistența împotriva regimului sovietic și colaboraționismul cu ocupantul german au fost motivele cele mai des invocate pentru deportările în masă Următoarele grupuri etnice au fost total sau parțial deportate polonezii coreenii germanii de pe Volga tătarii din Crimeea calmîcii cecenii ingușii balkarii karaciaii turcii meskhetiani bulgarii grecii armenii lituanienii letonii estonii Un mare număr de culaci chiaburi fără deosebire de naționalitate au fost deportați în Siberia sau în Asia Centrală De asemenea românii si basarabenii au fost deportati cu miile in lagărele din Siberia iar numeroși alții au fost asasinați la Fântâna Alba și lângă Odesa A ordonat lichidarea a 20000 de prizonieri români în lagărul de la Bălți una dintre cele mai mari crime de după război În februarie 1956 Nikita Hrușciov a condamnat deportările ca pe o violare a principiilor leniniste și le-a permis celor mai mulți deportați să se întoarcă la casele lor Totuși nici până la sfârșitul anului 1991 tătarilor turcilor și germanilor de pe Volga nu li se permisese să se reîntoarcă în masă pe pământurile strămoșești Deportările au avut un efect profund asupra popoarelor Uniunii Sovietice Amintirea deportărilor a jucat un rol major în mișcările separatiste din republicile baltice din Tatarstan Crimeea Transnistria Abhazia Georgia și din Cecenia Exterminarea Aproximativ un milion de oameni au fost uciși în perioadele 1935-1938 1942 și 1945-1950 și milioane de oameni au fost încarcerați în Gulag lagărele de muncă În Georgia aproximativ 80000 de oameni au fost împușcați pe timpul anilor 1921 1923-1924 1935-1938 1942 și 1945-1950 și mai mult de 100000 de oameni au fost transportați în Gulag Pe 5 martie 1940 Stalin și alți lideri sovietici au semnat un ordin pentru executarea a 25700 de intelectuali inclusiv 14700 ofițeri prizonieri de război polonezi Aceasta a devenit cunoscut ca Masacrul de la Katyn Au mai fost și alte masacre josnice ale prizonierilor de război totalizând aproximativ 30000 – 40000 de oameni Istoricii sunt în general de acord că foametea mortalitatea din lagărele de muncă și din închisori ca și terorismul de stat deportările și epurările politice au făcut milioane de victime de care Stalin și tovarășii săi sunt responsabili direct sau indirect Câte milioane de victime au murit pe vremea lui Stalin este o chestiune îndelung disputată Deși nu s-a recunoscut o cifră oficială de către guvernele sovietic sau rus cele mai multe estimări sunt între 8 și 20 de milioane de victime Comparații ale rezultatelor recensămintelor din perioada 1926-1937 sugerează decesul a 5 – 10 milioane de oameni în plus față de ce ar fi fost normal în acea perioadă cei mai mulți morți de foame în perioada 1931-1934 Recensământul din 1926 arată că populația Uniunii Sovietice era de 147 milioane iar în 1937 recensământul da un total de 162-163 milioane Aceste cifre sunt cu 14 milioane mai puțin decât valoarea estimată a populației și nu au fost dezvăluite totul fiind considerat "sabotaj" iar cei care s-au ocupat de organizarea recensământului au fost aspru pedepsiți Un alt recensământ s-a făcut în 1939 totuși cifra de 170 milioane este atribuită direct deciziei lui Stalin vezi și Populația Uniunii Sovietice Trebuie notat faptul ca cifra de 14 milioane nu trebuie să însemne în mod automat 14 milioane de morți suplimentari atâta vreme cât 3 milioane s-ar putea să fie nașteri care nu au avut loc ca urmare a reducerii fertilității sau a controlului nașterilor 50 de milioane reprezintă cifra cea mai mare care a fost estimată pentru perioada 1920 – 1953 dar probabil ea este exagerată Un citat atribuit lui Stalin este "Moartea unui om este o tragedie Moartea a milioane este statistică" răspuns dat lui Churchill în timpul Conferinței de la Ialta în 1945 Al doilea război mondial În discursul din 19 august 1939 Stalin și-a pregătit tovarășii pentru marea cotitură din politica sovietică Pactul Molotov-Ribbentrop cu Germania Nazistă care a împărțit Europa Centrală în două sfere de influență care mai târziu vor genera împărțirea fizică politică și ideologică a Europei în două părți Europa de Vest și Europa de Est printr-o cortină de fier Motivele exacte ale acestui pact sunt încă disputate dar se pare că nici o parte nu părea să creadă că va rezista foarte mult timp La 1 septembrie 1939 invazia Germană a Poloniei a declanșat Al Doilea Război Mondial Conform pactului Molotov-Ribbentrop Polonia de răsărit urma să rămână în sfera de influență sovietică Dat fiind acest fapt Stalin a decis să intervină și la 17 septembrie Armata Roșie a invadat Polonia Germania și Uniunea Sovietică au căzut de acord să modifice puțin sferele de influență și Polonia a fost împărțită între aceste două state În 1941 Hitler a încălcat tratatul și a invadat Uniunea Sovietică în cadrul Operațiunii Barbarossa Stalin nu s-a așteptat la așa ceva sau cel puțin nu s-a așteptat să se producă o invazie atât de curând Uniunea Sovietică nu era pregătită pentru a face față agresiunii Până în ultima clipă Stalin a căutat să evite orice pregătire evidentă de apărare care ar fi provocat atacul german sperând să câștige timp pentru modernizarea și întărirea forțelor armate Chiar și după ce atacul a început Stalin nu părea capabil să accepte realitatea și după cum spun unii istorici a fost prea uimit ca să reacționeze corespunzător mai multe zile O teorie controversată enunțată de Viktor Suvorov susține că Stalin pregătea o invazie a Germaniei neglijând în același timp pregătirile pentru războiul de apărare care au lăsat forțele sovietice vulnerabile în ciuda marii concentrări de oameni și echipament din preajma granițelor Asemenea speculații sunt greu de susținut atâta vreme cât informațiile despre armata sovietică pentru perioada 1939-1941 rămân clasificate dar se știe că sovieticii aveau avertizări detaliate făcute din timp de rețeaua întinsă de spioni externi precum ce a lui Richard Sorge în legătură cu intențiile germane Inițial naziștii au avansat extrem de mult ucigând și luând prizonieri milioane de soldați sovietici Executarea în perioada 1937-1938 a numeroși generali experimentați ai Armatei Roșii a avut un efect devastator asupra capacității URSS-ului de a-și organiza apărarea Experții lui Hitler se așteptau la cel mult opt săptămâni de război Ca răspuns la 6 noiembrie 1941 Stalin s-a adresat populației sovietice pentru a doua oară pe durata celor 30 de ani de guvernare prima dată a fost mai devreme în același an la 2 iulie El a pretins că deși 350000 de militari ruși fuseseră uciși în timpul atacului german agresorul ar fi pierdut 45 milioane de soldați o cifră exagerată iar victoria sovietică ar fi aproape Armata Roșie a opus o rezistență înverșunată dar în primele faze ale războiului era ineficientă pe scară largă în fața forțelor germane mai bine pregătite și echipate Până în cele din urmă invadatorii au fost opriți și mai apoi respinși din fața Moscovei în decembrie 1941 Stalin a colaborat mai apoi cu inteligentul mareșal sovietic Gheorghii Konstantinovici Jukov pentru victoria decisivă asupra germanilor în lupta pentru apărarea Stalingradului Nepriceperea lui Stalin în problemele de strategie este deseori amintită în legătură cu pierderile masive sovietice și înfrângerile de la începutul războiului În autobiografia sa Hrușciov pretindea ca Stalin încerca să ia decizii tactice folosind un glob terestru Trebuie spus însă că Stalin a ordonat mutarea rapidă a făbricilor la est de râul Volga în afara razei de acțiune a aviației germane Luftwaffe De aici industria sovietică a susținut Armata Roșie cu o eficiență remarcabilă În plus Stalin și-a dat seama că celelalte armate europene au fost complet dezintegrate când au trebuit să facă față naziștilor foarte eficienți din punct de vedere militar și de aceea și-a supus armata atât tirului propagandistic și patriotic-revoluționar cât și unei terori copleșitoare Ordinul nr 227 al lui Stalin din 27 iulie 1942 ilustrează lipsa de scrupule cu care el încerca să crească hotărârea în luptă a militarilor toți cei care se retrăgeau sau își părăseau pozițiile fără ordin erau împușcați pe loc Alte ordine priveau familiile celor care se predau familii care deveneau ținte ale terorii NKVD-ului Bariere ale forțelor SMERȘ au fost în scurtă vreme puse în spatele liniilor întâi pentru a mitralia pe oricine încerca să se retragă Militarii sovietici care s-au predat au fost aruncați în Gulag după ce au fost eliberați din lagărele de prizonieri În primele faze ale războiului Armata Roșie în retragere a căutat să interzică inamicilor accesul la orice fel de resurse mai înainte ca germanii sa le poată lua în stăpânire aplicând tactica „pământului pârjolit și a distrugerii infrastructurii Din nefericire aceste măsuri împreună cu abuzurile armatei germane au cauzat suferințe și o foamete de neînchipuit populației civile rămase în spatele frontului Uniunea Sovietică a suportat greul luptelor și a avut cele mai mari pierderi de militari și de civili din Al Doilea Război Mondial Aproximativ 7 milioane de soldați ai Armatei Roșii și aproape 20 de milioane de civili au murit Naziștii îi socoteau pe slavi "suboameni" și de aceea aceștia din urmă au devenit o țintă a genocidului etnic Acest concept al inferiorității slave a fost de asemenea motivul care a făcut ca Hitler să nu accepte în armata germană până în 1944 când războiul era practic pierdut de Germania mulți ruși care doreau să lupte împotriva regimului stalinist În Uniunea Sovietică Al Doilea Război Mondial a lăsat un uriaș deficit de bărbați din generația celor care au luptat în conflict Până în zilele noastre Al Doilea Război MondialMarele Război pentru Apărarea Patriei este viu în amintirile cetățenilor din Rusia Belarus și din alte republici ale fostei URSS iar ziua de 9 mai Ziua Victoriei este cea mai mare sărbătoare națională în Rusia Epoca postbelică După Al Doilea Război Mondial Armata Roșie a ocupat cea mai mare parte a teritoriului care fusese mai înainte stăpânit de țările Axei au fost zone de ocupație sovietice în Germania și Austria iar Ungaria și Polonia erau practic sub ocupație militară deși formal mai târziu erau țări aliate Guverne pro-sovietice au fost aduse la putere în România Bulgaria și Cehoslovacia iar în Iugoslavia și Albania au ajuns la putere guverne conduse de comuniști locali Finlanda și-a păstrat în mod formal independența dar era izolată din punct de vedere politic și dependentă din punct de vedere economic de Uniunea Sovietică Grecia Italia și Franța au fost sub puternica influență a partidelor comuniste locale care priveau cu simpatie la Moscova Stalin a sperat că odată cu retragerea americanilor din Europa tot continentul o să rămână sub dominația sovietică Ajutorul american pentru tabăra anti-comunistă în războiul civil din Grecia a schimbat situația Germania Răsăriteană a fost proclamată țară separată în 1949 fiind guvernată de comuniști locali Mai mult decât atât Stalin a decis să aibă controlul direct asupra sateliților din Europa Centrală toate țările urmau să fie conduse de partidele comuniste locale care trebuiau să încerce să introducă modelele sovietice în zonă În 1948 această decizie a dus la stabilirea de guverne staliniste în Polonia Cehoslovacia Ungaria România și Bulgaria țări denumite mai târziu "blocul comunist" Albania comunistă a rămas un aliat dar Iugoslavia sub conducerea lui Iosif Broz Tito s-a rupt de influența sovietică Stalin a văzut consolidarea puterii sovietice în zonă ca un pas necesar pentru protejarea URSS-ului cu o centură de state cu guverne prietenești care să acționeze ca o zonă tampon împotriva unei posibile invazii Această acțiune a năruit speranțele Europei Occidentale că Europa Răsăriteană va avea o atitudine prietenoasă față de Vest și că va forma un "cordon sanitar" împotriva comunismului S-au confirmat de asemenea temerile a numeroși politicieni din Vest că Uniunea Sovietică continua să dorească să răspândească comunismul în toată lumea Relațiile dintre Uniunea Sovietică și foștii aliați occidentali din cel de-al Doilea Război Mondial s-au deteriorat rapid și au deschis calea unei perioade lungi caracterizate de tensiuni și lipsă de încredere între Est și Vest cunoscută sub numele de războiul rece Vezi și Cortina de fier În țară Stalin s-a prezentat ca un mare comandant militar care a condus URSS la victorie în războiul împotriva naziștilor De la sfârșitul celui de-al cincilea deceniu naționalismul rusesc a crescut De exemplu unele invenții și descoperiri științifice au fost puse pe seama unor cercetători ruși Printre acestea se numărau motorul cu aburi a cărui invenție a fost atribuită lui Cerepanov tatăl și fiul becul electric lui Iablocikov și Lodîgin radio-ul lui Popov avionul lui Mojaiski etc Politica de represiune internă a continuat și s-a intensificat inclusiv în teritoriile cucerite de curând dar nu s-a mai ajuns la extremele din anii 1930 -1938 Conform unor surse campania antisionistă din 1948-1953 vezi și Comitetul Antifascist Evreiesc Complotul doctorilor Cosmopolit fără țară erau numai precursoarele marilor represiuni ulterioare dar dacă asemenea planuri au existat cu adevărat Stalin a murit mai înainte de a le pune în practică Stalin ca teoretician Stalin a avut foarte puține contribuții la teoria comunistă sau mai bine zis marxist-leninistă dar cele câteva pe care le-a făcut au fost acceptate pe timpul vieții sale de către toți cercetătorii sovietici din domeniul științelor politice În 1936 Stalin a enunțat că societatea sovietică este formată din două clase sociale neantagoniste muncitorii și țăranii colhoznici Acestea corespundeau la două forme diferite de proprietate asupra mijloacelor de producție care existau în Uniunea Sovietică proprietatea de stat pentru muncitori și proprietatea colectivă pentru țărănime În plus Stalin a distins pătura socială a intelectualilor Conceptul claselor neantagoniste a fost în întregime nouă în teoria leninistă Stalin și sprijinitorii săi în timpul guvernării sale și de atunci până azi au subliniat ideea că socialismul poate fi construit și consolidat într-o singură țară chiar într-una subdezvoltată cum era Rusia la începutul secolului Moartea După cum afirmă Hrușciov în autobiografia sa Stalin participa deseori la petreceri nocturne alături de aghiotanții săi după care el dormea toată ziua așteptând ca ei să rămână treji și să conducă țara La 1 martie 1953 după un dineu întins pe durata întregii nopți alături de ministrul de interne Lavrenti Beria și viitorii premieri Gheorghi Malenkov Nicolai Bulganin și Nikita Hrușciov Stalin a cedat suferind un atac cerebral care i-a paralizat partea dreapta a corpului El a murit patru zile mai târziu la 5 martie 1953 la vârstă de 73 de ani În mod oficial hemoragia cerebrală a fost declarată drept cauză a morții Trupul său a fost mumificat și păstrat în Mausoleul lui Lenin până la 3 octombrie 1961 când a început destalinizarea în Uniunea Sovietică Trupul lui Stalin a fost îngropat după aceea lângă zidul Kremlinului S-a sugerat că Stalin ar fi fost asasinat Fostul exilat comunist Avtorhanov a adus în discuție această ipoteză în 1975 Viaceslav Molotov în memoriile sale politice publicate în 1993 afirmă că Beria s-a lăudat în fața sa că l-ar fi otrăvit pe Stalin În 2003 un grup de cercetători ruși și americani au enunțat ipoteza că Stalin ar fi ingerat o puternică otravă folosită împotriva șobolanilor care provoacă fluidizarea sângelui și hemoragii și atacuri cerebrale Cum acest tip de otravă este insipidă varianta aceasta este plauzibilă Cum a murit Stalin se va putea afla cu certitudine doar dacă se va face autopsia cadavrului care este îmbălsămat Cultul personalității Stalin este binecunoscut pentru crearea cultului personalității lui Lenin dar și al său propriu în Uniunea Sovietică Îmbălsămarea trupului fondatorului statului sovietic și depunerea sa într-un mausoleu a fost făcută împotriva obiecțiilor soției lui Lenin Nadejda Krupskaia Stalin devenise centrul cultului și adorației colective Numeroase orașe și sate au fost redenumite cu numele liderului sovietic vezi Lista locurilor care au primit numele lui Stalin au fost înființat în onoarea sa Premiul Stalin și Premiul Stalin pentru Pace Troțki bolșevic din "vechea gardă" a criticat cultul personalității ca fiind împotriva valorilor socialismului și bolșevismului prin ridicarea individului deasupra partidului și clasei muncitoare De aceea în ciuda refugierii politice a lui Troțki în Mexico acesta a fost asasinat de mâna lungă a INO GUGB-ului bineînțeles la îndemnul tovărășesc al "mult-iubitului" Stalin Cultul personalității a atins noi dimensiuni pe durata Marelui Război pentru Apărarea Patriei când numele lui Stalin a fost introdus în noul imn național sovietic Stalin a devenit subiectul artelor sovietice literatura inclusiv poezia muzica pictura și filmul O mare Stalin O lider al popoarelor Tu cel care ai readus omul la viață Tu cel care faci sa rodească pământul Tu cel care repui în drepturi prin secole Tu cel care faci să înflorească primăvara Tu cel care faci să vibreze corzile muzicale… Tu splendoare a primăverii mele! O tu Soare reflectat de milioane de inimi! A O Avdienko Politici și realizări In total sub conducerea lui Stalin Uniunea Sovietică a fost transformată dintr-o națiune agricolă într-o superputere mondială Industrializarea a fost un succes prin faptul că a creat posibilitatea apărării și în cele din urmă a învingerii puterilor Axei în Al Doilea Război Mondial deși acest lucru s-a făcut cu pierderi uriașe de vieți omenești Totuși istoricul Robert Conquest și alți cercetători occidentali afirmă că URSS erau obligate la o industrializare care nu era în mod necesar legată de influența bolșevică Există alte speculații de tip "ce ar fi fost dacă" dar care sunt prin natura lor improbabile Deși politicile economice și sociale ale lui Stalin au pus bazele pentru ridicarea URSS la statutul de supraputere cruzimea cu care a condus afacerile sovietice au fost ulterior repudiate de succesorii săi în conducerea Partidului Comunist Trebuie notată denunțarea stalinismului de către Nikita Hrușciov în februarie 1956 În "Raportul secret" Despre cultul personalității și consecințele lui ținut în cadrul sesiunii închise a celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Hrușciov l-a denunțat pe Stalin pentru cultul personalității sale și pentru "violările normelor leniniste de legalitate" Oricum succesorii săi imediați au continuat să urmeze principiile de bază ale regimului stalinist monopolul politic al partidului comunist controlul de stat al economiei și un serviciu de represiune care să înăbușe orice disidență Pe de altă parte epurările de mare amploare nu au mai fost niciodată repetate Alte nume și zvonuri despre origini Sunt câteva etimologii ale rădăcinii ჯუღა jugha Conform unei versiuni este de origine osetină Numele Jugaev este comun printre osetini și înainte de revoluție numele din Ossetia de Sud erau în mod tradițional scrise cu sufix georgian obicei răspândit în special printre osetinii creștinați Conform unei alte versiuni numele vine de la satul Jugaani din Kahetia în estul Georgiei Un articol din ziarul Pravda din 1988 afirma că supranumele dictatorului deriva dintr-un vechi cuvânt georgian care ar fi însemnat "oțel" acesta putând fi motivul adoptării numelui Stalin Сталин Stalin este o combinație dintre rusescul сталь stal "oțel" și sufixul posesiv -ин -in o formulă folosită de numeroși alți bolșevici precum Lenin sau Buharin Montefiore afirma ca numele provine de la o amanta Liudmila Stal Precum alți bolșevici el a devenit în mod obișnuit cunoscut sub nume conspirative printre care Stalin nu era cel mai important Era de asemenea cunoscut drept Koba după numele unui erou popular georgian un haiduc precum Robin Hood S-a spus că a mai folosit cel puțin o duzină de alte nume pentru comunicații secrete dar pentru motive lesne de înțeles multe au rămas necunoscute Imediat după victoria în Al Doilea Război Mondial în timp ce sovieticii negociau cu aliații numeroase probleme Stalin îi trimitea directive lui Molotov semnând Drujkov Printre alte porecle pseudonime au fost Ivanovici Soso ori Sosso numele său din copilărie David Nijaradze ori Nijeradze și Chijikov Sunt mai multe zvonuri în legătură cu originile lui Stalin nici una fiind confirmată Un astfel de zvon este acela că era fiul nașului său un nobil georgian bogat Egnatashvili membrii familiei căruia erau clerici din tată în fiu Mai multe fapte susțin această teorie mama lui Stalin a lucrat în casa lui Egnatashvili; Stalin a fost admis la seminar un copil dintr-o familie săracă nu ar fi putut intra la o școală prestigioasă ca aceea; Stalin a păstrat legăturile cu Egnatashvili de-a lungul întregii sale vieți inclusiv în perioada războiului Pe de altă parte nu ar fi un fapt neobișnuit ca un naș să-și ajute finul Au fost zvonuri în legătură cu o probabilă origine evreiască a lui Stalin Printre originile acestui zvon se poate număra episodul cu Papismedov relatat în Copilăria lui Stalin Note În conformitate cu registrul de nașteri al bisericii Uspenski din Gori Georgia Stalin s-a născut la 6 decembrie 1878 El însuși se declara născut la 21 decembrie 9 decembrie stil vechi aceasta fiind data la care dictatorul era sărbătorit în Uniunea Sovietică Citate din discursul lui Nikita Hrușciov "Despre cultul personalității și consecințele lui" pot fi citite Vezi și Istoria Uniunii Sovietice Stalinism Lista locurilor care au primit numele lui Stalin Constituția Sovietică din 1936 Svetlana Allilueva fiica lui Stalin Nadejda Allilueva A doua soție a lui Stalin Maxim Litvinov Anastas Mikoian Viaceslav Molotov Andrei Vîșinski Premiul Stalin pentru Pace Ferma Animalelor O alegorie despre revoluția rusă și despre stalinism de George Orwell Referințe Bibliografie Michael Nicholas Blaga Historia Edvard Radzinsky Stalin The First In-Depth Biography Based on Explosive New Documents from Russia's Secret Archives Vladimir Tismăneanu Stalinism pentru eternitate Editura Polirom București 2005 Sheila Fitzpatrick €œStalinism New Directions Editura Routledge 2000 colecția „€œRewriting Histories Simon Sebag Montefiore Stalin Curtea Țarului Roșu 2003 AB Ulam Stalin The man and his life NY Viking Press 1973 Conquest Robert 1991 Stalin Breaker of Nations First American ed Viking-Penguin ISBN 0-670-84089-0 Lectură suplimentară Copiii lui Stalin Owen Matthews Editura Meteor Press 2010 Stalin Triumph and Tragedy Dmitri Volkogonov Phoenix 2000 Stalin A Political Biography Isaac Deutscher Editura Penguin Books Limited 1990 Legături externe la Jurnalul Național Articole biografice Noiembrie 2010 Michael Nicholas Blaga Historia 19 august 2013 Adevărul '' 10 mai 2012 Paul Ioan Revista Magazin 18 aprilie 2007 Gabriel Tudor Revista Magazin 25 februarie 2013 Vladimir Tismăneanu Evenimentul zilei 5 februarie 2009 Alexandru Mihalcea România liberă Sosiile lui Stalin 17 decembrie 2008 Revista Magazin 14 aprilie 2008 Nadia Olaru Evenimentul zilei Crimele lui Stalin 8 martie 2004 Lavinia Tudoran Jurnalul Național 17 septembrie 2013 Adevărul '' Video Statul Israel ; este o republică parlamentară localizată în Orientul Mijlociu de-a lungul malului de est al Mării Mediterane Se învecinează cu Libanul în nord Siria în nord-est Iordania și Cisiordania în est Egipt și Fâșia Gaza la sud-vest și conține caracteristici din punct de vedere geografic diverse în suprafața sa relativ mică Are capitala în orașul Ierusalim Israelul este definit în „Declarația de Independență și în legile lui de bază ca un stat evreiesc și democratic și este singurul stat din lume unde evreii sunt majoritari< ref> În urma adoptării planului de împărțire a Palestinei din 1947 al Organizației Națiunilor Unite pe data de 14 mai 1948 odată cu expirarea Mandatului britanic pentru Palestina David Ben-Gurion președintele Organizației Sioniste și al Agenției Evreiești pentru Palestina a proclamat independența Statului Israel în cadrul liniilor de împărțire teritorială cuprinse în decizia ONU Liga Arabă și organizațiile palestiniene au respins atât decizia ONU de împărțire cât și proclamarea unilaterală a independenței Israelului Șase state arabe au declanșat cu Războiul arabo-israelian din 1948 interminabilul Conflict arabo-israelian care avea ca scop distrugerea Israelului și „aruncarea evreilor în mare Populația din Israel conform Biroului Central de Statistică israelian care include toți cetățenii sau resortisanții dar nu muncitorii străini în interiorul Israelului în sine și în așezările israeliene din „teritoriile ocupate a fost estimată în iunie 2011 la 7751000 milioane de oameni În înălțimile Golan druzii au dreptul să aleagă între cetățenia israeliană și cea siriană< ref> Israelul este o țară dezvoltată și o democrație reprezentativă cu un sistem parlamentar și vot universal< ref> Prim-ministrul Israelului servește ca șef al guvernului iar Knessetul cu cei 120 de membrii servește ca organism legislativ unicameral Israelul are una dintre țările cu mare longevitate din lume Economia deși lipsită până nu demult de resurse naturale în anii 2011-2012 s-au descoperit rezerve de gaze naturale în aria maritimă mediteraneană aparținând Israelului în 2010 produsul intern brut nominal PIB israelian s-a situat pe locul 42 din lume Ierusalimul este capitala țării deși nu este recunoscută de toate statele ca atare printre care și Romania Etimologie După independența din 1948 noul stat evreiesc a fost numit oficial Medinat Israel sau Statul Israel după alte nume propuse istorice și religioase inclusiv Eretz Israel „Țara Israel Sion și Iudeea au fost examinate și respinse Numele Israel a fost folosit istoric în utilizarea comună și religioasă pentru a face referire la Regatul Israel biblic sau întreaga națiune evreiească În conformitate cu Biblia ebraică „numele de Israel a fost dat de Patriarhul Iacov Standard< small>  ; Septuaginta ; „lupta cu Dumnezeu entry "Jacob" < ref> după ce s-a luptat cu succes cu un înger al lui Dumnezeu Cei doisprezece fii ai lui Iacov au devenit strămoșii israeliților de asemenea cunoscut sub numele de douăsprezece seminții ale lui Israel sau copii lui Israel Iacov și fiii săi au trăit în Canaan dar au fost forțați de foamete să meargă în Egipt timp de patru generații până la Moise un stră-strănepot lui Iacov Zona este de asemenea cunoscută sub numele de Țara Sfântă fiind sfântă pentru toate religiile avraamice inclusiv creștinism iudaism islam și Credința Baha'i Înainte de Declarația de Independență a Israelului din 1948 întreaga regiune a fost cunoscută sub nume diferite inclusiv Siria de Sud Siria Palestina Regatul Ierusalimului provincia Iudaea Coele-Siria Retjenu Canaan și în special Palestina Istorie Antichitate Noțiunea de „Țara Israel cunoscută în ebraică ca Eretz Yisrael sau Eretz Yisroel a fost importantă și sacră pentru poporul evreu din timpurile biblice Potrivit Pentateuh Dumnezeu a promis terenul la trei Patriarhi poporului evreu Pe baza scripturii perioada celor trei Patriarhi a fost plasată undeva la începutul celui de-al doilea mileniu îHr< ref> După căderea Regatului de nord a Israelului în 722 îHr regatul Iudeei a persistat până la cucerirea babiloneana în 586 îen Până la cuceririle musulmane din secolul al 7-lea EC pe o perioadă de peste 1500 de ani regiunea a stat sub dominație asiriană babiloniană persană greacă seleucidă a cunoscut din nou o perioadă de independență vreme de două secole sub regatul ebraic al Hasmoneilor și Antipatrizilor apoi a fost sub dominație romană persană sasanidă și bizantină Prezența evreiască din regiune s-a diminuat considerabil după eșecul revoltei Bar Kochba împotriva Imperiului Roman în 132 EC Cu toate acestea a existat pemanent o mică colectivitate evreiească iar Galileea a devenit centrul său religios Mișna și o parte din Talmud texte centrale evreiești au fost compuse in timpul secolelor 2 și 4 EC în Tiberias și Ierusalim Controlul regiunii a fost transferat în următorele șase secole În 1516 regiunea a fost cucerită de Imperiul Otoman și a rămas sub dominație turcească până la începutul secolului al 20-lea Sionismul și mandatul britanic Răspândiți în lume evreii în marea lor majoritate au aspirat să se întoarcă la „Sion și la „Țara Israel deși marile efortorturi care trebuiau depuse pentru un astfel de obiectiv au creat dispute< ref> < ref> Speranțele și dorințele evreilor care trăiau în exil au fost formulate în Biblia ebraică ca o temă importantă a credinței evreiești unde în decursul secolului al 16-lea comunitățile evreiești au prins rădăcini în patru „orașe sfinte Ierusalim Tiberias Hebron și Safed Se notează că în 1697 rabinul Yehuda Hahasid s-a stabilit cu un grup de 1 500 de evrei la Ierusalim< ref> În a doua jumătate a secolului al 18-lea s-au stabilit în Palestina comunități din Europa de Est adversari în ai hasidismului< ref> Prima Aliyah primul val de emigrație evreiască modernă spre Palestina stăpânită de otomani a început în 1882 când evrei din România au navigat de la Galați și împreună cu alți evrei care au fugit de pogromurile din Rusia au inițiat colonii agricole în Țara Israel Deși mișcarea sionistă exista deja în practică jurnalistul austro-ungar Theodor Herzl este creditat ca fondator al sionismul politic o mișcare care a urmărit să creze un stat evreu în Țara Israel ridicând problema evreiască la nivel internațional A doua Aliyah 1904-1914 a început ca urmare a primului pogrom de la Chișinău cam 40 000 de evrei s-au stabilit în Palestina aproape jumătate dintre ei au plecat mai târziu În timpul Primului război mondial secretarul britanic de externe Arthur Balfour a trimis o scrisoare care declara< ref> Legiunea evreiască în primul rând un grup de voluntari sioniști a asistat la cucerirea britanică a Palestinei în 1917 Opoziția arabilor față de conducerea britanică și a imigrației evreiești a dus la revoltele din 1920 din Palestina și formarea unei miliții evreiești cunoscută sub numele de Haganah însemnând "Apărare" în ebraică din care a apărut mai târziu grupările paramilitare Irgun și Lehi Grupul Stern În 1922 Liga Națiunilor a acordat un mandat Marii Britanii asupra Palestinei în condiții similare cu Declarația Balfour A treiea 1919-1923 și A patra Aliyah 1924-1929 au adus încă 100 000 de evrei în Palestina Nazismul și persecutarea evreilor în Europa anilor '30 a dus la A cincea Aliyah cu un aflux de un sfert de milion de evrei Aceasta a fost o cauză majoră a revoltei arabe din anii 1936-1939 și a dus la introducerea de către britanici a unor restricții privind imigrarea evreilor în Palestina cu Cartea albă din 1939 Deoarece țările din întreaga lume refuzau în general să dea azil refugiaților evrei care fugeau de Holocaust o mișcare clandestină cunoscută sub numele de Aliyah Bet a fost organizată pentru a aduce evrei în Palestina Independența și primii ani După al doilea război mondial Marea Britanie s-a aflat în conflict aprig cu comunitatea evreiască Haganah alăturându-se Irgun și Lehi într-o luptă armată împotriva conducerii britanice Organizația Națiunilor Unite recent creată a aprobat Planul de Partiție pentru Palestina Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite 181 de pe 29 noiembrie 1947 care a încercat să împartă țara în două state arabe și unul evreu Ierusalimul a fost desemnat să fie un oraș internațional un corpus separatum administrat de ONU< ref> Comunitatea evreiască a acceptat acest plan La 1 decembrie 1947 Comitetul Arab Superior a proclamat o grevă de trei zile iar grupuri de arabi au început să atace ținte evreiești Economia arabilor palestinieni s-a prăbușit și 250000 de palestiniano-arabi au fugit sau au fost expulzați< ref> La 14 mai 1948 cu o zi înainte de expirarea mandatului britanic Agenția Evreiască a proclamat independența numind țara Israel În ziua următoare armatele a patru țări arabe Egipt Siria Liban și Irak au atacat Israelul lansând al doilea Război arabo-israelian din 1948; Arabia Saudită a trimis un contingent militar să lucreze sub comandă egipteană; Yemen a declarat război dar nu a întreprins acțiuni militare Iordania a anexat ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Cisiordania și Ierusalimul de Est iar Egiptul a preluat controlul Fâșiei Gaza Organizația Națiunilor Unite estimează că mai mult de 700000 de palestinieni au fost expulzați sau au fugit din ceea ce avea să devină Israel în timpul conflictului< ref> Israel a fost acceptat ca membru al Organizației Națiunilor Unite cu majoritate de voturi la 11 mai 1949 În consecință populația Israelului a crescut de la 800000 la doua milioane de locuitori între 1948 și 1958 Unii au ajuns ca refugiați fără nici o posesiune și au fost cazați în tabere temporare cunoscute sub numele de maabarot; până în 1952 peste 200000 de imigranți au trăit în aceste orașe cort Necesitatea de a rezolva criza l-a determinat pe Ben-Gurion să semneze un acord de despăgubiri cu Germania de Vest care a declanșat proteste de masă ale evreilor înfuriați la ideea că Israelul ar putea accepta compensații bănești pentru Holocaust< ref> În anii 1950 Israel a fost adesea atacat de Fedayeeni palestiniani în principal din Fâșia Gaza ocupată de Egipt< ref> La începutul anilor 1960 Israelul l-a capturat pe criminalul de război nazist Adolf Eichmann în Argentina si l-a adus în Israel pentru proces Eichmann rămâne singura persoană din lume care a fost condamnată la execuție de către un tribunal israelian< ref> Conflicte și tratate de pace Naționaliștii arabi conduși de președintele egiptean Gamal Abdel Nasser au continuat să refuze să recunoască Israelul și au solicitat distrugerea lui Până în 1966 relațiile israeliano-arab s-au deteriorat până la punctul când au avut loc lupte reale care au loc între forțele israeliene și arabe Israel a văzut aceste acțiuni ca un casus belli La 5 iunie 1967 Israelul a lansat un atac preventiv împotriva Egipt Iordania Siria și Irak În cadrul unui Război de Șase Zile superioritatea militară israeliană a fost demonstrată în mod clar împotriva dușmanilor mai numeroși arabi Israelul a reușit să captureze Cisiordania Fâșia Gaza Peninsula Sinai și Înălțimile Golan Granițele Ierusalimului au fost extinse încorporând Ierusalimul de Est iar Linia verde din 1949 a devenit granița administrativă dintre Israel și teritoriile ocupate În Războiul de Șase Zile din 1967 Israelul a învins armatele combinate din Egipt Iordania și Siria După război Israelul s-a confruntat cu multă rezistență internă din partea palestinienilor arabi Cea mai importantă între diferitele grupuri palestiniene și arabe a fost Organizația pentru Eliberarea Palestinei OEP înființată în 1964 care inițial s-a angajat la „lupta armată ca singura modalitate de a elibera patria La sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970 grupările palestiniene au lansat un val de atacuri împotriva Israelului și a țintelor evreiești din întreaga lume inclusiv un masacru al atleților israelieni la Jocurile Olimpice de vară din 1972 din München La 6 octombrie 1973 când evreii sărbătoreau Iom Kipur armatele egiptene si siriene au lansat un atac surpriză împotriva Israelului Războiul s-a încheiat la 26 octombrie cu Israelul respingând cu succes forțele egiptene și siriene dar a suferit pierderi semnificative În iulie 1976 trupele de comando israeliene au efectuat o misiune îndrazneață care a reușit salvarea a 95 de ostatici care erau deținuți de către gherilele Organizației pentru Eliberarea Palestinei la Aeroportul Internațional Entebbe aproape de Kampala Uganda Alegerile Knesset-ului din 1977 au marcat un punct de cotitură în istoria politică a Israelului când partidul Likud al lui Menachem Begin a preluat controlul de la Partidul Laburist Mai târziu în același an președintele egiptean Anwar El Sadat a făcut o călătorie în Israel și a vorbit în fața Knesset-ului în ceea ce a fost prima recunoaștere a Israelului de către un șef de stat arab Israelul s-a retras din Peninsula Sinai și au convenit să inițieze negocieri asupra unei autonomii pentru palestinienii din Cisiordania și Fâșia Gaza< ref> La 11 martie 1978 un raid de gherilă OEP din Liban a dus la masacrul de pe drumul costier în care 35 de civili israelieni au fost uciși și 75 răniți Israelul a răspuns prin invazia sudulului Libanului pentru a distruge bazele OEP de la sud de râul Litani Cei mai mulți luptători OEP s-au retras dar Israelul a reușit să obțină sudul Libanului până ce o forță ONU și armata libaneză au putut prelua Cu toate acestea OEP a reluat în curând politica sa de rezistență la Israel În următorii câțiva ani OEP s-a infiltrat înapoi în sud și a bombardardat sporadic peste graniță Israel a efectuat numeroase atacuri represive de aer și sol Între timp guvernul lui Begin a încurajat în mod activ israelieni să se stabilească în Cisiordania ocupată< ref> adoptată în 1980 a fost considerat de unii reafirmarea anexării Ierusalimului de către Israel în 1967 prin decret guvernamental și a reaprins controversele internaționale asupra statutului orașului Cu toate acestea nu existat niciodată un act în care guvernul israelian să definească ceea ce se consideră a fi extinderea teritoriului Israelului și nici un act care să includă în mod specific în acesta Ierusalimul de Est La 7 iunie 1981 aviația israeliană a distrus singura centrală de energie nucleară din Irak care a fost în construcție chiar în afara Bagdadului După o serie de atacuri OEP in 1982 Israelul a invadat Libanul încă o dată pentru a distruge bazele de la care Organizația pentru Eliberarea Palestinei au lansat atacuri și rachete în nordul Israelului în Primul război din Liban a izbucnit în 1987 cu valuri de demonstrații necoordonate și violențe care au loc în Cisiordania și Gaza Pe parcursul următorilor sase ani Intifada a devenit mult mai organizată și a inclus măsuri economice și culturale care vizează perturbarea ocupației israeliane Mai mult de o mie de oameni au fost uciși în violențe mulți dintre ei tineri care aruncau cu pietre Răspunzând la raidurile de gherilă continue ale OEP în nordul Israelului Israelul a lansat un alt raid represiv în sudul Libanului în 1988 Pe fondul tensiunilor în creștere cu privire la criza din Kuweit polițiștii de frontieră israelieni au tras într-o mulțime palestiniană revoltată lângă moscheea Al-Aqsa din Ierusalim 20 de persoane au fost ucise și aproximativ 150 rănite În timpul războiului din Golf din 1991 OEP l-a susținut pe Saddam Hussein și atacurile cu rachete scud împotriva Israelului În ciuda indignării publice Israel a luat în seamă solicitarea SUA de-a se abține de a răspunde la atacuri și nu a participat la acest război În 1992 Ițhak Rabin a devenit prim-ministru în urma unor alegeri în care partidul său a solicitat compromisul cu vecinii Israelului În anul următor Shimon Peres în numele Israelului și Mahmoud Abbas din partea OEP au semnat Acordurile de la Oslo care au dat Autorității Naționale Palestiniene dreptul de a guverna părți din Cisiordania și Fâșia Gaza În 1994 Tratatul de pace Israel-Iordania a fost semnat ceea ce face Iordania a doua țară arabă care a normalizat relațiile cu Israelul Sprijinul arab public pentru Acorduri a fost deteriorat de continuarea colonizării israeliene Sprijinul israelian public pentru Acorduri s-a diminuat deoarece Israelul a fost lovit de atacuri sinucigașe palestiniene La sfârșitul anilor 1990 Israel sub conducerea lui Benjamin Netanyahu s-a retras din Hebron și a semnat Memorandumul Wye River oferind un control mai mare la Autoritatea Națională Palestiniană După eșecul negocierilor și o vizită controversată a liderului Likud Ariel Sharon la Muntele Templului a început a doua Intifada Sharon a devenit prim-ministru într-un scrutin special în 2001 În timpul mandatului său Sharon a realizat planul său de a se retrage unilateral din Fâșia Gaza și de asemenea a inițiat construcția barierei israeliene de separare cu Cisiordania< ref> În iulie 2006 un atac de artilerie al Hezbollah asupra comunităților Israelului de la frontiera de nord și o răpire transfrontalieră a doi soldați israelieni a declanșat cel de-al doilea război din Liban Cu toate acestea la sfârșitul anului Israel a intrat într-un alt conflict când încetarea focului între Hamas și Israel a luat sfârșit Războiul din Gaza a durat trei săptămâni și s-a încheiat după ce Israel a anunțat un armistițiu unilateral Hamas a anunțat încetarea focului separat cu propriile sale condiții retragerea completă și deschiderea punctele de frontieră Deși nicio parte nu a încetat complet focul armistițiul a rămas stabil Geografie și climă Israelul este situat la capătul estic al Mării Mediterane delimitat de către Liban la nord Siria la nord-est Iordania la est și Egipt la sud-vest Acesta se află între latitudinile 29 ° și 34 ° N și longitudinile 34 ° și 36 ° E Pe teritoriul suveran al Israelul cu excepția tuturor teritoriilor capturate de Israel în timpul Războiului de Șase Zile din 1967 suprafața este de aproximativ 20770 km pătrați dintre care doi la sută este apă iar suprafața totală sub control israelian incluzând zona controlată militar și sub guvernare parțial palestiniană Cisiordania este 27799 km pătrați< ref> În ciuda dimensiunii sale mici Israelul este casă la o varietate de caracteristici geografice de la deșertul Negev în sud până la zonele muntoase din Galileea Carmel și spre Înălțimile Golan în partea de nord Câmpia israeliană de coastă pe țărmurile Mediteranei este casa la șaptezeci la sută din populația națiunii La est de zonele muntoase centrale se află Valea Iordanului care formează o mică parte din cei 6500 de kilometri din Valea Rift Râul Iordan curge de-a lungul Văii Iordanului de la Muntele Hermon prin Valea Hulah și Marea Galileii la Marea Moartă cel mai de jos punct de pe suprafața Pământului Cel mai mare makhtesh din lume este Craterul Ramon în Negev care măsoară 40 km cu 8 km Temperaturile în Israel variază foarte mult mai ales în timpul iernii Regiunile mai mult muntoase pot fi vântoase friguroase și uneori inzapezite; în Ierusalim ninge cel puțin o dată în fiecare an Din mai până în septembrie ploile în Israel sunt rare Cu resurse limitate de apă Israelul a dezvoltat diferite tehnologii de economisire a apei inclusiv irigare prin picurare Patru regiuni diferite fitogeografice există în Israel din cauza localizării țării între climat temperat și zonele tropicale riverane la Marea Mediterana la vest și în est deșertul Din acest motiv flora si fauna din Israel este extrem de diversă Exista 2867 de specii cunoscute de plante găsite în Israel Dintre acestea cel puțin 253 de specii sunt introduse și neindigene Politica Israel funcționează în cadrul unui sistem parlamentar ca o republică democratică cu sufragiu universal Israelul este guvernat de un parlament de 120 de membri cunoscut sub numele de Knesset Statutul de membru al Knesset-ului se bazează pe reprezentarea proporțională a partidelor politice< ref> cu un prag electoral de 2% care în practică a dus la guvernele de coaliție Alegerile parlamentare sunt programate la fiecare patru ani dar coalițiile instabile sau în urma unui vot de neîncredere de către Knesset poate dizolva un guvern mai devreme Legile de bază ale Israelului funcționeaz ca o constituție nescrisă În 2003 Knesset-ul a început să elaboreze o constituție oficială pe baza acestor legi Președintele Israelului este șeful statului cu atribuții limitate și în mare parte ceremoniale< ref> Sistemul juridic Israelul dispune de un sistem cu trei nivele juridice Judecătoriile de pace instanțele cu magistrați situate în cele mai multe orașe din țară Judecătoriile districtuale servesc ca curte de primă instanță și curte de instanță de apel ele sunt situate în cinci din cele șase districte ale Israelului Curtea Supremă de Justiție de la Ierusalim instanța supremă cu un dublu rol cel de înaltă instanță de apel și cel de Înaltă Curte de Justiție În acesta din urmă Curtea Supremă de Justiție acționează ca un tribunal de primă instanță care permite persoanelor fizice atât cetățenii cât și celor care nu sunt cetățeni de a cere ajutorul judiciar împotriva deciziilor autorităților de stat Israelul nu a ratificat Statutul de la Roma cu privire la Curtea Penală Internațională invocând scepticismul cu privire la capacitatea acestei instanțe de a-și păstra neutralitatea politică deși îi sprijină obiectivele< ref> Sistemul juridic al Israelului combină trei tradiții juridice drept comun englez dreptul civil dreptul evreiesc Administrația instanțelor Israelului atât instanțele de judecată „Generale cât și a instanțelor Muncii sunt efectuate de către administrația instanțelor situată în Ierusalim Atât instanțele generale cât și cele muncitorești sunt instanțe fără suport pe hârtie dosarele instanței precum și deciziile Curții sunt depozitate electronic încearcă să apere drepturile și libertățile omului în Israel Israel este singura țară din regiune clasată „Liberă de către Freedom House pe baza nivelului libertăților civile și a drepturilor politice; „Teritoriile Ocupate Israeliene Autoritatea Palestinienă" au fost clasate „Nu sunt libere În 2010 Israelul propriu-zis fost clasat pe locul 86 în funcție de Indicele libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere a doua cea mai bine clasată țară din regiune după Liban care se află pe 78< ref> Diviziuni administrative Statul Israel este împărțit în șase districte administrative principale cunoscut sub numele de mehozot מחוזות; singular mahoz Central Haifa Ierusalim Nord Sud și districtele Tel Aviv Districtele sunt în continuare împărțite în cincisprezece subdistricte cunoscute sub numele de nafot נפות; singular ANAF care sunt ele însele împărțite în cincizeci de regiuni naturale< ref> În scopuri statistice țara este împărțită în trei zone metropolitane Zona metropolitană Tel Aviv populație 3206400 Zona metropolitană Haifa populație 1021000 și Zona metropolitană Beer Șeva populație 559700 este Ierusalimul cu 773800 de locuitori într-o zonă de 126 de kilometri pătrați Statisticile guvernului israelian asupra Ierusalimului includ populația și suprafața din Ierusalimul de Est care este recunoscut pe scară largă ca parte a Teritoriilor palestiniene sub ocupație israeliană Tel Aviv Haifa și Rishon LeZion sunt următoarele orașe ca populație ale Israelului cu o populație de 393900 265600 și respectiv 227600 Teritoriile ocupate de Israel În 1967 ca urmare a Războiului de Șase Zile Israelul a obținut controlul asupra Cisiordaniei Iudeea și Samaria Ierusalimul de Est Fâșia Gaza și Înălțimile Golan Israelul a luat de asemenea controlul Peninsulei Sinai dar a înapoiat o Egiptului ca parte a Tratatului de Pace Israel-Egipt din 1979 După ce Israelul a capturat aceste teritorii a început să construiască colonii cu cetățeni israelieni în fiecare dintre ele Israelul a aplicat dreptul civil la Înălțimile Golan și Ierusalimul de Est integrându-le în teritoriul său suveran și acordând locuitorilor săi stare de rezidență permanentă și posibilitatea de a aplica pentru cetățenie În schimb Cisiordania a rămas sub ocupație militară iar palestinienii din această zonă nu pot deveni cetățeni Fâșia Gaza este independentă de Israel fără prezență israeliană militară sau civilă dar Israel continuă să mențină controlul asupra spațiului aerian și a apelor Fâșia Gaza și Cisiordania sunt văzute de către palestinieni și cea mai mare parte a comunității internaționale ca locul unui viitor stat palestinian Consiliul de Securitate ONU a declarat anexarea Ierusalimului de Est și a Înălțimile Golan ca fiind „nulă și nedorită și continuă să vadă teritoriile ca fiind ocupate Curtea Internațională de Justiție principalul organ judiciar al Națiunilor Unite a afirmat în opinia sa consultativă din 2004 privind legalitatea construcției unui zid de separare israelian în Cisiordania că terenurile capturate de Israel în Războiul de Șase Zile inclusiv Ierusalimul de Est sunt teritorii ocupate< ref> Statutul Ierusalimului de Est în orice viitor acord de pace a fost uneori un obstacol dificil în cadrul negocierilor dintre Guvernul Israelian și reprezentanți ai palestinienilor Israel considerând acest teritoriu ca fiind al său precum și o parte din capitala sa Cele mai multe negocieri cu privire la teritorii au fost pe baza Rezoluției Consiliului de Securitate a ONU nr 242 care subliniază „inadmisibilitatea dobândirii de teritorii prin război și solicită Israelului să se retragă din teritoriile ocupate în schimbul normalizării relațiilor cu statele arabe un principiu cunoscut sub numele de „Teren pentru pace< ref> Economie Țara start-up-ului Israelul are o economie modernă și diversificată fiind unul dintre statele dezvoltate Lipsit de resurse naturale Israelul ocupă un loc de frunte pe cap de locuitor în dezvoltarea de tehnologii avansate și de patente Resurse naturale Resursele naturale sunt foarte reduse mai importante fiind rezervele de fosfați Industrie Industria tradițională textilă și alimentară a fost completată de noi ramuri printre care prelucrarea petrolului a cauciucului construcțiile de mașini Recent Israelul dezvoltă și ramuri de vârf printre care industria aeronautică și electronică O ramură industrială mai deosebită o reprezintă prelucrarea diamantelor Agricultură Deși dispune de terenuri agricole reduse are un înalt randament datorită mecanizării și irigațiilor Produsele agricole principale sunt citricele măslinele vița de vie și cerealele Se cresc intensiv bovine Turism Turismul este centrat pe vizitarea monumentelor istorice a teritoriilor biblice și îndeosebi a „orașului sfânt — Ierusalim În dezvoltarea economică a Israelului un rol important îl are sectorul financiar-bancar Demografie Evreii din Israel cuprind o majoritate de „nativi — născuți în țară porecliți în limbajul curent sabra în românește „sabri în ebraică „tzabarim restul fiind imigranți născuți în străinătate și stabiliți la diferite vârste în Israel În luna august a anului 2005 Israelul împreună cu Ierusalimul de Est avea o populație de 6912700 de locuitori structurată astfel 76% evrei 20% împreună cu Ierusalimul de Est arabi și 4% alte minorități druzi — aici considerați separat de populația arabă — cerchezi armeni precum și un număr remarcabil de evrei având „doar tatăl evreu; de asemenea nepoți de evrei parteneri de viață ai unor evrei — de origine rusă ucraineană română etc — și care nu sunt recunoscuți ca evrei după legea religioasă dar care în marea lor majoritate sunt laici și se identifică cu evreii israelieni moderni După criterii religioase — conform unor statistici — evreii israelieni sunt în proporție de 12% foarte religioși ultraortodocși 10% religioși ortodocși 35% „tradiționaliști ortodocși iar restul de 43% sunt laici În rândurile laicilor majoritatea preferă la nevoie serviciile religioase ale ritului ortodox pe care îl cunosc din familie iar o mică minoritate apelează la serviciile spirituale ale riturilor iudaice mai noi ca de exemplu iudaismul conservativ și reformat De asemenea exista mii de karaiți evrei creștinați majoritatea membri ai unor comunități protestante denumite evrei mesianici și un număr foarte mic de evrei romano-catolici câteva sute de samariteni Arabii sunt 91% musulmani suniți și 9% creștini de mai multe rituri Druzii care în general se consideră arabi au un cult provenit din islamul șiit ale cărui revelații sunt împărtășite doar de o elită de inițiați Cerchezii sunt o mică minoritate musulmană sunită și vorbesc o limbă caucaziană limba adîghee Armenii creștini sunt aici de asemenea o minoritate foarte mică Statul israelian are aproximativ 7406900 de locuitori după ultimul recensământ din 2008 în 2010 populația Israelului a ajuns la aproximativ 75 milioane de locuitori Israelul are două limbi oficiale ebraică și arabă Ebraica este limba principală a statului și este vorbită de majoritatea populației iar limba arabă în varianta palestineană este vorbită curent de minoritatea arabă precum și în graiuri și dialecte din diverse țări arabe ca limbă secundară de către imigranți evrei mai ales vârstnici originari din aceste țări Începând cu 2008 cetățenii israelieni arabi au ajuns să reprezinte 20% din populație Mulți israelieni vorbesc destul de bine în limba engleză care a fost și limba oficială a țării în timpul regimului colonial al mandatului britanic în Palestina între anii 1918-1948 Engleza este învățată încă din clasele primare Fiind o țară de imigranți sunt înca mult uzitate limbile ultimelor mari valuri de imigrație din anii 1970-2000 ca rusa și amharica Atașamantul de țară al populației Israelului din 1948 și până astăzi este relativ mare în comparație cu alte țări populate de imigrări în masă Emigrația din Israel spre alte țări mai ales în Statele Unite și Canada este descrisă de demografi ca fiind modestă dar pentru ministerele guvernului israelian reprezintă uneori un motiv de preocupare În 2009 300000 de cetățeni israelieni trăiau în așezări aflate în Cisiordania sau Iudeea și Samaria după terminologia folosită adesea în Israel cum sunt Ma'ale Adumim și Ariel; comunități evreiesti care existaseră în vremea mandatului britanic și înainte de înființarea statului Israel au fost reînființate după războiul de 6 zile de pildă în perimetrul orașului Hebron și în zona Gush Etzion 18000 de mii de israelieni trăiesc în zona Platoului Golan În 2006 20000 de evrei locuiau în cartiere din Ierusalimul de Est Numărul total de coloniști israelieni este de 500000 65% din populația totală a Israelului Aproximativ 7800 de evrei israelieni locuiau și practicau ramuri agricole în așezările din Fâșia Gaza până când au fost evacuați de guvernul Ariel Sharon în anul 2005 Israelul a fost stabilit ca un cămin național pentru evrei și este cunoscut ca „Statul evreiesc În țară o lege de reîntoarcere dă dreptul tuturor evreilor și urmașilor de evrei până la treia generație să primească cetățenia israeliană odata cu așezarea în țară Mai mult de trei sferturi sau 755% din populația evreiască provin dintr-o diversitate de culturi evreiești din lume Aproximativ 68% din evrei sunt născuți în Israel 22% sunt imigranți din Europa și America și 10% sunt imigranți din Asia și Africa incluzând Lumea Arabă Evreii care au imigrat în Israel din lumea arabă și urmașii lor constituie circa 40%-50% din evreii israelieni Imigrația în Israel Între 1990 și 1994 imigrația evreilor din fosta URSS și a familiilor lor a crescut populația Israelului cu mai mult de 12% Circa 300000 de imigranți vorbitori sau cunoscători de limba rusă în Israel majoritatea laici sunt considerați „creștini de către rabinii ortodocși pentru că în interpretarea iudaică ortodoxă doar copiii care au mame evreice sunt considerați evrei La momentul respectiv Israelul a acceptat primirea unui număr mic de refugiați din Vietnam și din Bosnia De asemenea s-au mai stabilit în țară mici noi comunități creștine protestante și neo- protestante din Germania Finlanda etc precum și o comunitate mică a evreilor negri din Statele Unite În ultimul deceniu un mic număr de persoane din țări europene România Rusia Ucraina etc din Filipine Thailanda China din Africa și America de Sud care au venit la lucru în Israel s-au stabilit aici de obicei în urma unor legături de căsătorieÎn primul deceniu al secolului al XXI-lea au intrat în Israel multe mii de refugiați legali și ilegali mai ales din Sudan Sudanul de Sud și Eritreea În Israel trăiesc circa 130000 de evrei români La acest număr se adăugă și urmașii familiilor originare din România care mai au cunoștințe de limba română astfel încât se poate vorbi de un număr de cca 350000 de oameni Majoritatea evreilor din România circa 350000-400000 care au rămas în viață după al Doilea Război Mondial au emigrat în mai multe valuri în Israel Populație istorică Cultură Știința în Israel Universități În Israel funcționează nouă universități și câteva zeci de institute și „colegii recunoscute și aflate sun controlul academic al Comisiei israeliene de studii superioare cu dreptul de a acorda diplome de studii superioare Doctorate pot fi acordate exclusiv de Institutul Weizmann și de universități cu excepția Universității Libere prin corespondență Lista univesităților israeliene Lista univesităților israeliene de mai jos conform acronimelor în limba engleză cuprinde saiturile pe internet data ctitoriei numărul de studenți și clasificarea internațională după top 3000 Shanghai Jiao Tong University SJTU] top 500 și top 200 Premii Nobel 12 israelieni au fost distinși cu Premiul Nobel Shmuel Yosef Agnon 1966 literatură Menahem Begin 1978 pace împreună cu Anwar Sadat pentru tratatul de pace cu Egiptul Șimon Peres 1994 pace împreună cu Ițhak Rabin și Yasser Arafat pentru Tratatul de la Oslo Ițhak Rabin 1994 pace împreună cu Șimon Peres și Yasser Arafat pentru Tratatul de la Oslo Daniel Kahneman 2002 economie pentru Luarea de decizii în condiții de incertitudine Avram Hershko 2004 chimie împreună cu Aaron Ciechanover și Irwin Rose pentru degradația proteică intracelulară mediată de ubiquitin Aaron Ciechanover 2004 chimie împreună cu Avram Hershko și Irwin Rose pentru degradația proteică intracelulară mediată de ubiquitin Israel Robert Aumann 2005 economie pentru descoperiri în teoria jocurilor Ada Yonath 2009 chimie pentru „studii ale structurii și funcțiilor ribozomului împreună cu Thomas A Steitz și Venkatraman Ramakrishnan< ref> Dan Shechtman 2011 chimie pentru descoperirea cvasi-cristalelor< ref> Michael Levitt 2013 chimie împreună cu Martin Karplus și Arieh Warshel „pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe< ref> Arieh Warshel 2013 chimie împreună cu Martin Karplus și Michael Levitt „pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe Medalia Fields Deoarece nu se acordă Premiul Nobel pentru matematică premiul corespondent este Medalia Fields Elon Lindenstrauss 2010< ref> Vezi și Hatikva imnul național al Israelului Note Bibliografie Barzilai Gad Wars Internal Conflicts and Political Order A Jewish Democracy in the Middle East State University of New York Press 1996 ISBN 0-7914-2943-1 Bregman Ahron A History of Israel Palgrave Macmillan 2002 ISBN 0-333-67631-9 Dershowitz Alan M The Case Against Israel's Enemies Exposing Jimmy Carter and Others Who Stand in the Way of Peace Publisher Wiley; I-th ed September 8 2009 ISBN 0-470-49005-5 ISBN 978-0-470-49005-1 Sachar Howard M A History of Israel From the Rise of Zionism to Our Time Publisher Alfred A Knopf 3rd ed May 15 2007 ISBN 0-375-71132-5 ISBN 978-0-375-71132-9 Rubin Barry Israel An Introduction Yale University Press February 21 2012 ISBN 0-300-16230-8 ISBN 978-0-300-16230-1 Dershowitz Alan M Israel on Trial Publisher Palgrave July 31 2012 ISBN 0-230-60534-6 ISBN 978-0-230-60534-3 Dershowitz Alan M The Case for Israel John Wiley & Sons Inc August 25 2004 ISBN 0-471-67952-6 ISBN 978-0-471-67952-3 Morris Benny Righteous Victims A History of the Zionist-Arab Conflict 1881-2001 Publisher Vintage August 28 2001 ISBN 0-679-74475-4 ISBN 978-0-679-74475-7 Dershowitz Alan M The Case for Peace How the Arab-Israeli Conflict Can be Resolved Publisher Wiley August 18 2006 ISBN 0-470-04585-X ISBN 978-0-470-04585-5 Harms Gregory & Ferry Todd M The Palestine-Israel Conflict A Basic Introduction II-nd Ed Pluto Press March 20 2008 ISBN 0-7453-2734-6 ISBN 978-0-7453-2734-1 Laqueur Walter & Rubin Barry The Israel-Arab Reader A Documentary History of the Middle East Conflict 7th Edition Penguin Books April 29 2008 ISBN 0-14-311379-8 ISBN 978-0-14-311379-9 Tessler Mark A History of the Israeli-Palestinian Conflict Indiana Series in Arab and Islamic Studies Indiana University Press 2nd ed March 24 2009 ISBN 0-253-22070-X ISBN 978-0-253-22070-7 Smith Charles D Palestine and the Arab-Israeli Conflict A History with Documents Publisher Bedford St Martin's VII-th ed October 6 2009 ISBN 0-312-53501-5 ISBN 978-0-312-53501-8 Bickerton Ian J& Klausner Carla L History of the Arab-Israeli Conflict Prentice Hall VI-th ed November 14 2009 ISBN 0-205-75338-8 ISBN 978-0-205-75338-3 Legături externe ultima fortăreață a războaielor evreilor 30 Aprilie 1998 Evenimentul zilei with links to Arabic Hebrew versions< span> Jurasicul este o perioadă geologică care începe acum 1996 ± 06 milioane de ani și se termină acum 1454 ± 40 milioane de ani Este una dintre cele trei perioade ale Mezozoicului fiind precedată de Triasic și urmată de Cretacic Dinozaurii au populat masiv uscatul care se despărțea formând continentele Reptilele marine mari au dominat mările nevertebratele din ape dezvoltându-se in paralel Uscatul era împânzit de ferigi mușchi și conifere dar apar si forme primitive de flori Legături externe Karl Friedrich May sau mai corect Carl Friedrich May n 25 februarie 1842 la Ernstthal d 30 martie 1912 la Radebeul a fost timp de decenii unul dintre scriitorii germani cei mai productivi și mai citiți fiind cunoscut pentru romanele sale de aventuri Mai cunoscute sunt romanele sale cu povestiri de călătorie din orient sau de pe pe teritoriul SUA și al Mexicului O mare parte din operele sale au fost ecranizate sau adaptate pentru piese de teatru Biografia Karl May provine dintr-o familie săracă de țesători fiind al cincilea fiu dintr-o familie cu 14 copii din care nouă mor la câteva luni după naștere În anul 1844 probabil dintr-o carență de vitamina A copilul contracterază o hemeralopie boală care cu timpul se va înrăutăți ajungând după spusele scriitorului la o „orbire funcțională care va fi tratată cu succes la vârsta de cinci ani Fiind un tânăr plin de fantezie este sprijinit încă din școală să urmeze un curs privat de muzică Din anul 1856 studiază la seminarul pedagogic din Waldenburg Saxonia de unde este exmatriculat în anul 1859 din cauza sustragerii furtului a șase lumânări În urma iertării păcatului său i se admite urmarea cursului de la seminarul pedagogic din „Plauen Saxonia curs pe care este nevoit să-l părăsească definiv după câteva zile fiind reclamat că ar fi sustras ceasul de buzunar al unui coleg fiindu-i interzis de a mai urma un seminar În următorii doi ani duce o viață grea din punct de vedere financiar străduindu-se să-și câștige existența pe căi legale Astfel el va acorda consultații private va scrie narațiuni va compune unele piese muzicale și va recita declama poezii Aceaste ocupații nu i-a asigurat nevoile existențiale Ca urmare a fost nevoit să recurgă la furturi înșelăciuni prezentându-se ca o persoană de vază cea ce face să fie urmărit de poliție În anul 1865 este condamnat la 4 ani de detenție și a fost pus să lucreze în „casa săracilor După obținerea libertății eșuează toate încercările sale de a-și câștiga existența pe o cale cinstită fiind nevoit din nou să recurgă la furt și înșelătorii de multe ori eforturile mari erau răsplătite cu o pradă de valoare mică În 1870 este arestat în Niederalgersdorf Boemia pentru vagabondaj și după identificarea lui predat autorităților din Saxonia unde va sta între anii 1870 și 1874 în penitenciarul din Waldheim În anul 1874 când se poate întoarce în casa părintească începe să scrie în noiembrie „Die Rose von Ernstthal Trandafirul din Ernstthal În anul 1879 primește o ofertă de la un cotidian catolic din Regensburg de a-și publica povestirile sale mai întâi la ei Cinci ani mai târziu în 1879 la Stollberg Sachsen este arestat timp de 5 zile pentru încercarea de înșelare a autorităților prin declararea unei identități false După căsătoria cu Emma Pollmer în anul 1880 începe o viață normală scriind cărțile care i-au adus succesul Karl May începe în anul 1880 cu povestirile din "Orientzyklus" Ciclul Orient ce durează cu mici întreruperi până în anul 1888 În paralel scrie și pentru alte ziare cotidiene în afară de cel din Regensburg folosind pseudonime diferite pentru ca textele sale să fie onorate de mai multe ori Până la moartea sa a scris peste o sută de povestiri seriale în diferite cotidiene ca „Deutschen Hausschatz „Der Gute Kamerad „Kolportage până ce va întâlni în 1892 pe editorul „Friedrich Ernst Fehsenfeld 1853-1933 care îi propune prezentarea narațiunilor sale în cărți Astfel va apare „Karl May’s Gesammelte Reiseromane Culegerea de romane de călătorie a lui Karl May încununată de succes Printre cele mai renumite volume se numără „Old-Shatterhand-Legende Legenda lui Old-Shatterhand unde apare figura „indianului apaș Winnetou În anii următori autorul primește nenumărate scrisori de la cititori și începe o serie de călătorii încheind contracte în Germania și Austria Devenind tot mai popular scriitorul se mută în „Villa Shatterhand din Radebeul Saxonia în care astăzi funcționează „Muzeul Karl May În anii 1899 1900 scriitorul întreprinde călătorii în Orient unde o cunoaște pe Klara Plöhn ajungând până în Sumatra unde a scris un jurnal de călătorie din care s-au păstrat numai fragmente la Klara a doua soție a lui May În ultimii ani de viață scriitorul are faze de depresiuni nervoase și halucinații La data de 9 decembrie 1902 Karl May primește la „Universitas Germana-Americana din Chicago titlul de „Doctor honoris causa pentru operele din seria de povestiri „Im Reiche des Silbernen Löwen scriitorul fiind bănuit de istoricul literar „Cristian Heermann că ar fi organizat această înscenare prin soția sa Klara Plöhn Aceasta polemică procesele și problemele familiare moartea soției ar fi dus la data de 30 martie 1912 la o moarte prematură a scriitorului cauzată de o „Herzparalyse akute Bronchitis Asthma paralizie cardiacă cu o bronșită acută astmatică Opere netraduse în limba română Durch Wüste und Harem Prin deșert și harem Durch die Wüste 1892 Prin deșert Durchs wilde Kurdistan 1892 Prin Kurdistanul sălbatic Von Bagdad nach Stambul 1892 De la Bagdad la Istanbul In den Schluchten des Balkan 1892 Prin cheile și defileele din Balcani Durch das Land der Skipetaren 1892 Prin țara skipetarilor Der Schut 1892 Ruina Winnetou I II III 1893 Orangen und Datteln 1893 Portocale și curmale Sand des Verderbens Nisipul distrugător Am Stillen Ocean 1894 În liniștea oceanului Am Rio de la Plata 1894 Rio de la Plata In den Cordilleren 1894 În Cordilieri Old Surehand I 1894 Old Surehand II 1895 Kapitän Kaiman Căpitanul Caiman Im Lande des Mahdi I–III 1896 În țara lui Mahdi Menschenjäger Vânătorii de capete Der Mahdi Mahdi Im Sudan În Sudan Old Surehand III 1897; Old Surehand II; Satan und Ischariot I–III 1896 97; Satan și Iscariotul Die Felsenburg Krüger Felsenburg Bei und Satan und Ischariot La diavol și Ischariot Auf fremden Pfaden 1897 Pe poteci străine „Weihnacht! 1897 Crăciunul Der Löwe der Blutrache Leul și răzbunarea sângelui Bei den Trümmern von Babylon La ruinele Babilonului Am Jenseits 1899 Pe lumea cealaltă Das versteinerte Gebet Rugăciunea împietrită Und Friede auf Erden! 1904 Pace pe pământ Opere traduse în limba română „Winetu vol I „Omul preriilor traducere de Ion Gorun Editura Ig Hertz Bucuresti 1935 „Winetu vol II „Comoara din munții Stâncoși Editura Ig Hertz Bucuresti 1935 „Winnetou vol I-IV traducere de Ștefan X Ionescu Editura Cartea Tinerimei Imprimeriile "Curentul" SAR 1941-1942 „Printre vulturi Fiul Vânătorului de Urși traducere de Elena Dărmănescu Editura Naționala Gh Mecu București 1943 „Printre vulturi Năluca din Llano Estacado traducere de Elena Dărmănescu Editura Naționala Gh Mecu București 1943 „Far West "Prințul Petrolului" „Aventuri în deșertul sălbatic "De la Bagdad la Istanbul" „Dervișul traducere de Josefina Schiefer Editura Remus Cioflec București 1944 „Insula giuvaerurilor traducere de Josefina Schiefer Editura Contemporană București ~1944 „Tainele Orientului traducere de C Constantinescu Editura Fortuna ~1944 „În țara diavolului traducere de C Constantinescu Editura Fortuna ~1944 „Aventuri în Turkestan traducere de C Constantinescu Editura Fortuna ~1944 „Caravana sfântă "Todeskarawane" traducere de N Rădulescu Editura Cosmopolitană București ~1944 „Corcitura traducere de G N Editura Gorjan București ~1944 „În mâna tuaregilor "Beduinii" Editura Orfeu 1944 „Foc în West! Editura Podeanu „Tainele Tibetului "În Țara Leului de Argint" Editura Omnia București fa „Canada Bill "Canada Bill" și "Das Ende von Cagliostro" traducere de Ștefan Ionescu Editura Danubiu București fa „Comoara din Lacul de argint traducere de Mariana Șora Editura Tineretului București 1969 Colecția Cutezătorii „Testamentul incașului traducere de Eugen Frunză Editura Albatros București 1971 Colecția Cutezătorii „Winnetou traducere de Eugen Frunză tabel cronologic de Alexandru Bondoc 5 volume Editura Minerva București 1972 BPT 672-676 „Old Surehand traducere de Tudora Petcu-Bondoc și Alexandru Bondoc prefață de Ion Roman tabel cronologic de Alexandru Bondoc 4 volume Editura Minerva București 1975 BPT 850-853 „Caravana de sclavi aventuri sudaneze- traducere de Gabriela Tabarcea Editura "RA" București 1991 „Caravana sfântă Editura Gabriela București 1992 „Valea morții traducere de Paul Lampert Editura Arc București 1993 În colecția Karl May Opere ale Editurilor Eden și Pallas „Castelul Rodriganda din ciclul "De pe tron la eșafod" Editura Pallas București 1994 volumul 1 al colecției „Piramida Zeului Soare din ciclul "De pe tron la eșafod" Editura Pallas București 1994 volumul 2 al colecției „Benito Juarez din ciclul "De pe tron la eșafod" Editura Pallas București 1994 volumul 3 al colecției „Plisc-de-uliu din ciclul "De pe tron la eșafod" Editura Pallas București 1994 volumul 4 al colecției „Moartea împăratului din ciclul "De pe tron la eșafod" Editura Pallas București 1994 volumul 5 al colecției „Comoara din Lacul de Argint Editura Pallas București 1995 volumul 6 al colecției „Slujitorii morții "Die Sklavenkarawane" Editura Eden București 1995 volumul 7 al colecției „Capcana "Satan und Ischariot" vol 1 traducere îmbunătățită de Gheorghe Doru Editura Pallas București 1995 volumul 8 al colecției „Omul cu 12 degete "Satan und Ischariot" vol 2 Editura Pallas București 1995 volumul 9 al colecției „Răzbunarea "Satan und Ischariot" vol 3 Editura Eden București 1995 volumul 10 al colecției „Leul răzbunăriidin ciclul "Im Reiche des silbernen Löwen" traducere de Lia Hârsu verificată de Gheorghe Doru Editura Pallas București 1995 volumul 11 al colecției „La Turnul Babel din ciclul "Im Reiche des silbernen Löwen" Editura Pallas București 1995 volumul 12 al colecției „Sub aripa morții din ciclul "Im Reiche des silbernen Löwen" traducere de Lia Hârsu verificată de Gheorghe Doru Editura Pallas București 1995 volumul 13 al colecției „Prăbușirea din ciclul "Im Reiche des silbernen Löwen" traducere de Lia Hârsu verificată de Gheorghe Doru Editura Pallas București 1995 volumul 14 al colecției „Cacealmaua "Der Ölprinz" traducere de Lia Hârsu corectată de Gheorghe Doru Editura Eden București 1996 volumul 15 al colecției „Testamentul incasului Editura Eden București 1996 volumul 16 al colecției „Pirat și corsar "Auf der See gefangen" și "Robert Sourcouf"; alte titluri folosite Kapitän Kaiman; Der Kaperkapitän traducere de Gheorghe Doru și Editura Eden București 1996 volumul 17 al colecției „Mustangul Negru "Der schwarze Mustang"; "Three carde monte"; "Unter der Windhose"; "Der Phahlmann" "Mustangul Negru" traducere de G N corectată de Gheorghe Doru; cele 3 povestiri traducere de Gheorghe Doru Editura Pallas București 1996 volumul 18 al colecției „Dervișul Editura Pallas București 1996 volumul 19 al colecției „Valea morții "Im Tal des Todes" traducere de Paul Lampert Editura Pallas București 1996 volumul 20 al colecției „Testamentul incașului"Editura Corinttraducere de Roland SchennBucuresti 2005 „Vânătorul de samuri "Zobeljäger und Kosak" traducere de Mirela Matei și Georgeta Costescu Editura Pallas București 1996 volumul 21 al colecției „Winnetou Editura Eden București 1996 volumul 22 al colecției „Pe viață și pe moarte Editura Eden București 1996 volumul 23 al colecției „Testamentul lui Winnetou Editura Eden București 1996 volumul 24 al colecției „Old Surehand Editura Pallas București 1996 volumul 25 al colecției „Taina lui Old Surehand Editura Pallas București 1996 volumul 26 al colecției „Secretul țigăncii "Zepter und Hammer" traducere de Mirela Matei Editura Eden București 1997 volumul 27 al colecției „Insula giuvaierurilor Editura Eden București 1997 volumul 28 al colecției „În țara mahdiului Editura Pallas București 1997 volumul 29 al colecției „Lacrimi și sânge Editura Pallas București 1997 volumul 30 al colecției „Ultima vânătoare de sclavi Editura Pallas București 1997 volumul 31 al colecției „Vulturii deșertului "Die Helden des Westens"; Band 1 "Der Sohn des Bärenjägers"; Band 2 "Der Geist des Llano Estacado" traducere de Elena Dărmănescu; adaptare Nedeea Burcă Editura Eden București 1997 volumul 32 al colecției „Prin deșert și harem volumul 33 al colecției „Prin Kurdistanul sălbatic volumul 34 al colecției „De la Bagdad la Stambul"Von Bagdad nach Stambul" adaptare de Dinu Teodor Constantinescu Editura Pallas București 1998 volumul 35 al colecției „Prin văgăunile Balcanilor"In den Schluchten von Balkan" traducere de Georgeta Costescu volumul 36 al colecției „În țara schipetarilor "Durch das Land der Skipetaren" traducere de Georgeta Costescu Editura Eden București 1998 volumul 37 al colecției „Schut căpetenia tâlharilor volumul 38 al colecției „Ultima iubire a lui Napoleon volumul 39 1998 „Răzbunătorii volumul 40 al colecției 1998 „Căpitanul gărzii imperiale volumul 41 al colecției 1999 „Nelegiuitul volumul 42 al colecției 1999 „Glasul sângelui volumul 43 al colecției Note Legături externe 3 aprilie 2012 Andrei Stanca România liberă Kolinda Grabar-Kitarović n 29 aprilie 1968 Rijeka este președinta Croației În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2015 desfășurat în data de 11 ianuarie 2015 l-a învins pe președintele socialist în funcție Ivo Josipović Legături externe natoint Lacul Baikal este situat în sudul Siberiei Rusia Este un lac cu apă dulce reprezintă cea mai mare rezervă de apă dulce din lume 23000 km³ și este cel mai adânc lac de pe glob 1637 m Deși este greu de imaginat depresiunea lacustră din Siberia de Sud cu suprafața ceva mai mare decât cea a Belgiei conține 10% din rezervele de apă potabilă ale lumii exceptând ghețarii Lacul Baikal pe lânga faptul că este cel mai adânc lac din lume poate fi considerat și cel mai vechi prin cei circa 20-25 milioane ani de existență exclusiv Marea Caspica și Lacul Aral și unul dintre "muzeele vii" în care trăiesc aproximativ 800 specii de animale și 245 specii de plante endemice proprii lui Geografie și hidrografie Lacul a cărui formă seamănă cu o semilună ocupă o suprafață de 31500 km² iar linia țărmului măsoară peste 2000 de kilometri Din punctul de vedere al mărimii Baikal este a treia întindere de apă din Asia după Marea Caspică și Lacul Aral și cel mai mare rezervor de apă dulce de pe acest continent Lacul ieșit din comun s-a format într-o depresiune tectonică născută în epoci geologice demult apuse Adâncimea lacului a atins chiar și 2000 de metri De-a lungul mileniilor însă pe fundul său s-au depus aluviuni care l-au ridicat până la nivelui actual Lacul Baikal își datorează abundența de apă celor 336 de râuri care se varsă în el dintre care cele mai importante sunt Selenga la sud-est și Angara Superioară la nord Unicul râu care curge din lac mai departe în partea sa sud-vestică este aceeași Angara afluentul fluviului Enisei La nord de lac tronează două masive muntoase Munții Baikal și Munții Barguzin iar prin apropiere de extremitatea sa sudică trece granița ruso-mongolă Unul dintre cele mai vechi lacuri ale Terrei s-a format acum 15-25 de milioane de anidupă de o fisură uriașă s-a căscat de-a lungul unei falii in scoarța Pământuluicreată de lenta îndepartare a Asiei de EuropaInițial fisura avea 8 km adâncime dar cu timpul s-a umplut cu aluviuni;fosilele micilor creaturi din aceste depuneri îi indică vârstaIzvoarele fierbinți și frecventele cutremure slabe demonstrează că falia este încă activăDin cele 336 de râuri și fluvii ce se varsă în lacul Baikalunul singur izvorăște din apele saleAngara Istoric Lacul Baikal a fost descoperit în anul 1643 de către K Ivanov și V Kolesnikov iar în 1675 cunoscutul călător și diplomat român Nicolae Milescu Spătarul cunoscut în descrierile în limba rusă sub numele de Nicolae Spafarovici în drum spre China l-a ocolit prin partea sud-vestică făcându-i și o descriere amanunțită De atunci lacul a constituit obiectul multor expediții fapt ce a permis elucidarea problemelor deosebite privind geneza depresiunii adâncimea regimul hidric plantele și animalele ce trăiesc în el Astfel lacul a fost cercetat de I D Cerski – după care s-a dat și numele vârfului de lângă localitatea Sludianka înalt de 2090 m din culmea Hamar-Daban – de V A Obrucev E V Pavlovski P E Riabukin V V Belousov L S Berg B Dibovski V Godlevski F Drizenko M M Kojov G I Veresceaghin A Korotnev și alții Cele mai mari orașe din împrejurimi Irkutsk Severobaikalsk Turka Sludianka Baikalsk Dikson Dudinka Turukhansk Krasnoyarsk Clima Temperat-continentală Temperatura medie atinge -170 C în ianuarie și +16 0 în iulie Temperatura apei la suprafață variază în august între +9 0C și +120C Flora și fauna Lacul Baikal se bucură de interesul oamenilor de știință nu numai datorită adâncimii sale care stabilește un record în materie dar și datorită faunei și florei sale unice Apele lacului surprind prin transparența lor neobișnuită și prin puritatea lor Lacul se distinge printr-o mare varietate a florei și faunei Speciile care trăiesc în adâncurile sale sunt în majoritatea lor endemice cu alte cuvinte pot fi întâlnite numai în acestă zonă a globului pământesc precum foca de Baikal sau dintre pești babetele de Baikal și omulul Primul cercetător care a apreciat acest exemplar biologic deosebit a fost polonezul Benedykt Dybowski Focile de Baikal iubitoare de apă dulce rămân una dintre cele mai importante particularități ale lacului În timpul uneia dintre glaciațiuni o parte dintre focile de mare au migrat în aval Când Baikal a devenit un lac fără cale de comunicare cu marea ca urmare a deplasării plăcilor litosferei focile au fost separate de mediul lor natural În prezent aproximativ 70000 dintre aceste mamifere înoată în Lacul Baikal situat la aproape 1700 kilometri distanță de Oceanul Arctic Foca de Baikal se distinge prin craniul scurt cu orbite mari precum și prin blana sa cenușiu-maronie Ea măsoară în medie 18 m lungime și cântărește 50 kilograme putând să atingă chiar și150 kg Ghearele labelor din față dotate cu membrane înotătoare sunt mai puternice decât cele ale focilor din Oceanul Arctic Se presupune că datorită acestora foca poate face mai ușor găuri în pătura de gheață Femelele și masculii ating maturitatea sexuală la vârsta de cinci ani Vânătoarea de foci de Baikal este permisă Baikal este unul dintre lacurile cele mai populate cu pește din Siberia Aici se pescuiesc mai ales sturioni și somoni În zonele din vecinătatea lacului se extrage petrol și alte minerale folositoare Fabricile de celuloză și hârtie construite pe malul sudic al lacului în perioada comunistă continuă să deverseze deșeuri direct în apele acestuia amenințând ecosistemul regiunii de poluare Turismul Un paradox interesant lacul este vizitat de numeroși turiști din lumea întreagă deși nu există practic niciun fel de infrastructură turistică în regiune Știați că Descoperirea Lacului Baikal de către ruși în 1643 a condus la intensificarea semnificativă a schimburilor comerciale între Rusia și China Regiunile din jurul lacului au devenit popasuri importante pe traseul comercial care unea cele două țări După interzicerea sezonieră a pescuitului în Baikal între anii 1969 și 1977 multe dintre speciile care populează apele sale s-au regenerat În apropiere de Lacul Baikal se află băi termale în care apa fierbinte curge chiar și în timpul iernilor cele mai aspre Focile de Baikal pot atinge vârsta de 56 de ani În pădureîntr-un punct ce oferă priveliști excepționale spre Lacul Baikalpoți zări panglici și fâșii de pânză prinse de crengile copacilorCei care vin aici le leagă de ramuri pentru a li se împlini dorința de a mai reveni pe malurile lacului În mod cert apele sale albastre exercită o fascinație magneticăiar rușii de pretutindeni îl consideră Marea cea Sfântă cea mai mare minune a naturii din țara lor-un simbol al Rusiei deloc mai prejos decât Marele Canion al Statelor Unite „Baikal înseamnă „apă multă în limba populației kurykancare a trăit aici în urma cu 1300 de ani Adânc de 1640 m lacul conține o cincime din întreaga cantitate da apă dulce a lumii 23000 km cubi cât Marile Lacuri ale Americii de Nord împreună Galerie imagini Vezi și Listă de superlative geografice Locuri din patrimoniul mondial UNESCO Legături externe 4 aprilie 2007 Evenimentul zilei 27 aprilie 2011 Descoperă Travel 14 februarie 2009 Anca Aldea Jurnalul Național 14 februarie 2009 Anca Aldea Jurnalul Național Leo Joseph Ryan Jr n 5 mai 1925 Lincoln Nebraska SUA – d 18 noiembrie 1978 Port Kaituna Guyana a fost un om politic american membru al Partidului Democrat A fost membru al Camerei Reprezentanților ales în districtul 11 California începând cu anul 1973 și până la asasinarea sa în Guyana de către membrii sectei Templul Popoarelor cu puțin timp înainte de masacrul de la Jonestown din 1978 După revoltele Watts din 1965 pe atunci membru în Adunarea Statului California Ryan s-a angajat incognito ca profesor suplinitor pentru a ancheta și a documenta situația din zonă În 1970 a investigat condițiile din închisorile californiene lăsându-se închis sub pseudonim în închisoarea Folsom pe când era președinte al unei comisii a Adunării însărcinată cu supervizarea reformei penitenciarelor În perioada petrecută în Congres Ryan a călătorit în Newfoundland pentru a investiga uciderea de foci Ryan a fost celebru pentru criticile insistente pe care le-a adus lipsei de supraveghere a CIA din partea Congresului și a întocmit amendamentul Hughes-Ryan adoptat în 1974 A fost unul dintre primii critici ai lui L Ron Hubbard și ai mișcării scientologice și a Bisericii Unirii a lui Sun Myung Moon Ryan a fost primul și unicul congressman american ucis în exercițiul mandatului În 1983 a fost decorat post mortem cu Medalia de Aur a Congresului Începuturile vieții și carierei Leo Ryan s-a născut în Lincoln Nebraska După război Ryan a absolvit Universitatea Creighton din Nebraska obținând licența în arte în 1949 și un masterat în 1951 A fost profesor administrator școlar și membru al consiliului local din South San Francisco între 1956 și 1962 Cariera politică Statul California În 1962 Ryan a fost ales primar al orașului South San Francisco A fost primar timp de mai puțin de un an după care a fost ales în Adunarea Statului California în districtul electoral 27 câștigându-și mandatul cu 20000 de voturi peste 50% El mai candidase pentru Adunarea Statului și în 1958 în districtul 25 dar fusese învins de republicanul Louis Francis Ryan a fost delegat la Convenția Națională Democrată în 1964 și 1968 și și-a păstrat mandatul în anul 1972 la sfârșitul căruia a fost ales în Camera Reprezentanților din SUA A fost apoi reales în Cameră de încă trei ori Reprezentanta și fosta senatoare în Statul California Jackie Speier a denumit stilul de investigare al lui Ryan „legiferare experiențială< ref> Tot în calitate de parlamentar la nivel de stat Ryan a prezidat și audierile subcomisiei legislative și pe cele care îl implicau pe viitorul său succesor în Congres Congresul Statelor Unite În perioada în care a fost membru al Congresului Ryan a mers în Newfoundland împreună cu James Jeffords pentru a ancheta uciderile inumane de foci și a devenit cunoscut pentru criticile sale privind lipsa controlului de către Congres asupra CIA el fiind autorul amendmentului Hughes-Ryan care implica obligativitatea unor notificări prealabile repetate din partea CIA adresate Congresului privind operațiunile secrete planificate Congressmanul Ryan i-a spus la un moment dat lui Dick Cheney că divulgarea unui secret de stat este o metodă normală pentru un membru al Congresului să blocheze o „operațiune prost concepută< ref> Ryan a criticat mișcarea scientologică a lui L Ron Hubbard precum și Biserica Unirii a lui Sun Myung Moon La 3 noiembrie 1977 Ryan a citit în Congres pentru a fi înregistrat în United States Congressional Record o mărturie a lui John Gordon Clark despre riscurile la adresa sănătății cauzate de sectele distructive Congressmanul Ryan a susținut-o pe Patricia Hearst și împreună cu senator S I Hayakawa a transmis cererea lui Hearst pentru comutarea pedepsei autorităților abilitate< ref> Templul Popoarelor În 1978 din enclavele guyaneze ale Templului Popoarelor condus de Jim Jones au început să apară relatări despre abuzuri generalizate și încălcări ale drepturilor omului în Jonestown Ryan era prieten cu tatăl unui fost membru al Templului Bob Houston al cărui cadavru mutilat fusese găsit lângă o cale ferată la 5 octombrie 1976 la trei zile după o conversație telefonică înregistrată cu fosta soție a lui Houston în care se discuta ieșirea lui din Templu După ce a citit un articol în San Francisco Examiner Ryan și-a făcut cunoscută intenția de a călători la Jonestown o comună agricolă din Guyana unde locuiau Jim Jones și circa 1000 de membri ai Templului Hotărârea lui Ryan a fost influențată atât de grupul Rudelor Îngrijorate format în principal din californieni ca și membrii Templului cât și de dezgustul său personal față de nedreptățile sociale Într-un articol ulterior publicat în The Chronicle Ryan a fost descris ca fiind „în opoziție cu organizațiile locale ale Partidului Democrat și cu Departamentul de Stat al administrației Jimmy Carter pregătindu-și propria anchetă Călătoriile la Jonestown La 1 noiembrie 1978 Ryan a anunțat că va merge în vizită la Jonestown Vizita a făcut parte dintr-o anchetă guvernamentală și el a primit permisiunea și fondurile guvernamentale pentru a o desfășura Planul era la început ca grupul să fie format din doar câțiva membri ai staffului congressmanului și din reprezentanți ai presei dar după ce mass-media a aflat de această călătorie anturajul a crescut în număr incluzând printre alții și membri ai organizațiilor Rudelor Îngrijorate Congressmanul Ryan s-a deplasat la Jonestown cu 17 rude ale sectanților din zona Golfului San Francisco cu câțiva reporteri din presa scrisă și cu o echipă de la NBC TV Locuitorii așezării considera el trebuie să aibă dreptul de a veni și a pleca după cum doresc El a arătat că dacă situația era „un gulag atunci el va face tot ce va putea pentru a „elibera captivii Ambuscada în junglă și asasinarea La 14 noiembrie conform raportului Comisiei de Afaceri Externe În acea noapte delegația s-a cazat la un hotel local unde deși avea rezervări confirmate majoritatea camerelor fuseseră ocupate bună parte din membrii delegației dormind în sala recepției Aflat la Georgetown Ryan a vizitat cartierul general al Templului din suburbia Lamaha Gardens dar membrul Templului Vernon Gosney i-a dat corespondentului NBC Don Harris un bilet în care scria „vă rog să mă ajutați să plec de la Jonestown rugăminte dată în numele lui și al colegei sale Monica Bagby În acea seară mass-media și delegația au fost readuse la aerodrom după ce Jones a refuzat să-i lase să petreacă noaptea acolo; restul grupului a rămas A doua zi dimineața Ryan Speier și Dwyer au continuat interviurile și dimineața s-au întâlnit cu o femeie care și-a exprimat în secret dorința de a pleca de la Jonestown cu familia ei și cu o altă familie Pe la 1100 AM ora locală mass-media și delegația au revenit și au luat parte la interviurile cu membrii Templului Popoarelor Pe la 300 pm 14 oameni ce doreau să plece din Templu împreună cu Larry Layton pozând în refugiat s-au urcat într-o mașină și au fost duși la aerodrom Ryan dorind să mai rămână o noapte pentru a-i ajuta și pe ceilalți care doreau să plece La scurt timp după aceea a avut loc un atentat eșuat cu un cuțit la adresa congressmanului Ryan în vreme ce arbitra disputa unei familii ce dorea să plece Întregul grup a plecat de la Jonestown și a sosit la aerodromul Kaituma la 445 pm ora locală Atacatorii l-au împușcat de multe ori pe Ryan pe corp după care l-au împușcat în față În acea după-amiază înainte ca vestea să ajungă la public soția lui William Holsinger asistentul lui Ryan a primit trei telefoane de amenințare Apelantul ar fi spus „zi-i soțului tău că tichetului de masă tocmai i-au zburat creierii și să fie atent Familia Holsinger s-a dus apoi la Lake Tahoe și apoi la o fermă din Houston Ei nu s-au mai întors la San Francisco După decolare avionul Cessna a transmis relatarea atacului prin radio iar ambasadorul Statelor Unite John R Burke s-a deplasat la reședința primului ministru Forbes Burnham Abia a doua zi dimineața armata guyaneză a reușit să pătrundă prin junglă și să ajungă în sat Ei au descoperit 909 locuitori ai satului morți; Camera Reprezentanților a SUA a descris circumstanțele morților lor drept „sinucidere omor ritual în masă Condamnarea lui Larry Layton Larry Layton fratele scriitoarei și fostei membre a Templului Popoarelor Deborah Layton a fost condamnat în 1986 pentru conspirație în vederea comiterii uciderii cu premeditare a lui Leo Ryan Layton a fost unicul fost membru al Templului Popoarelor judecat în Statele Unite pentru fapte săvârșite în legătură cu crimele de la Jonestown A fost condamnat la patru capete de acuzare pentru diverse forme de omor< ref> La 3 martie 1987 Layton a fost condamnat la închisoare pe viață pentru „ajutor dat la uciderea congressmanului Leo Ryan „conspirație în vederea comiterii de omor asupra unei persoane aflată sub protecție internațională Richard Dwyer adjunct al șefului misiunii diplomatice a Statelor Unite în Republica Guyana și la cincisprezece ani de închisoare pentru alte capete de acuzare La 3 iunie 1987 moțiunea lui Layton pentru anularea condamnării „pe motiv că i s-a refuzat dreptul la asistență legală efectivă pe durata celui de al doilea proces a fost respinsă de tribunalul districtual al Districtului Californiei de Nord Memoria Înmormântarea Trupul neînsuflețit al lui Leo Ryan a fost readus în Statele Unite și înmormântat la Cimitirul Național Golden Gate din San Bruno California Funeraliile naționale și manifestările oficiale de comemorare au fost descrise într-o carte intitulată Leo J Ryan Memorial Services Held In The House Of Representatives & Senate Of The U S Together With Remarks Pentru eforturile sale Ryan a primit post-mortem Medalia de Aur a Congresului După moartea lui Ryan fiica lui Shannon Jo și-a schimbat numele în Jasmine și a intrat în în vreme ce sora ei Patricia a devenit președinte al Rețelei de Conștientizare a Sectelor Fiica lui Ryan Erin a lucrat pentru CIA înainte de a deveni asistentă a fostei asistente a tatălui ei Jackie Speier care a fost aleasă în 1998 în Senatul Statului California Comemorarea La 25 de ani de la moartea sa la Foster City California s-au ținut manifestări speciale de comemorare Au participat familia și prietenii lui Ryan inclusiv Jackie Speier și fiicele lui Ryan San Francisco Chronicle a relatat că „Din ce în ce mai mult astăzi oamenii descriu un mare om care a depășit permanent așteptările alegătorilor lui În același an Erin fiica lui Ryan a participat la o comemorare a celor care au murit la Jonestown la Cimitirul Evergreen din Oakland Pentru a 30-a comemorare Jackie Speier a susținut o lege prin care oficiul poștal de pe South Ellsworth Avenue nr 210 din San Mateo California a primit numele „Poșta Leo J Ryan La 17 noiembrie 2008 Jackie Speier a vorbit la ceremonia de reinaugurare a poștei În discursul său ea a spus „sunt aceia care — chiar și acum la treizeci de ani de la moartea sa — îi pun la îndoială motivele înțelepciunea sau acțiunile Da criticile îi plăceau lui Leo Leo Ryan nu a făcut niciodată nimic doar pentru că credea că îl va face să fie popular El era mai interesat să facă ceea ce știa că trebuie făcut< ref> Premiul Leo J Ryan Fundația Educativă Leo J Ryan a înființat premiul Leo J Ryan în cinstea congressmanului Fundația intitulată la început „Info Secte în și-a schimbat în 1999 numele în cinstea lui Sediul ei este în Bridgeport Connecticut Printre laureați se numără dr Ronald Enroth dr John Gordon Clark Gabe Cazares Robert Lifton MD; fiica congressmanului Ryan Patricia Ryan Flo Conway și Jim Siegelman și Bob Minton Prezentări în cinematografie Congressmanul Leo Ryan a fost prezentat în filme despre crima în masă de la Jonestown inclusiv de către actorul Gene Barry în filmul din 1979 Guyana Crime of the Century Asasinarea sa a fost discutată și în documentarul din 2006 și Jonestown Paradise Lost Note External links Election History for the State of California hosted by Arnaldo Lerma in Foster City California at Find A Grave Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice Printre limbile romanice româna este a cincea după numărul de vorbitori în urma spaniolei portughezei francezei și italienei Din motive de diferențiere tipologică limba română mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân De asemenea este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova unde circa 75% din populație o consideră limbă maternă Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane dintre care cca 24 de milioane o au ca limbă maternă Din numărul total de vorbitori peste 17 milioane se află în România unde româna dialectul dacoromân este limbă oficială și conform recensământului populației din 2011 este limbă maternă pentru peste 90% din populație Limba română este una dintre cele șase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina Serbia De asemenea este limbă oficială sau administrativă în câteva comunități și organizații internaționale precum Uniunea Latină sau Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007 Distribuție geografică Limba română este limba oficială și națională în România Însuși numele țării semnifică etimologic aria lingvistică a limbii române În afară de România limba română se mai vorbește în Republica Moldova ca limbă oficială fiind limba maternă pentru 25 milioane de locuitori Provincia Autonomă Voivodina Serbia unde este limbă oficială Țările vecine cu România și Republica Moldova adică Ucraina Ungaria Serbia Valea Timocului și Bulgaria Cea mai mare comunitate de vorbitori de limba română din Asia se găsește în Israel unde în 1995 limba română era vorbită de 5% din populație emigrată din România în Israel < ref> Româna este vorbită ca limbă străină de arabi din Orientul Mijlociu care au studiat în România Se estimează că aproape jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu au studiat în România în anii 1980 și cunosc limba română Prin deportări masive în special ale moldovenilor din RSS Moldovenească limba română a devenit o limbă minoritară în Azerbaidjan Kazahstan Kârgâzstan Rusia Tadjikistan și Turkmenistan Vorbitori de limbă română se găsesc și în multe alte țări occidentale datorită emigrației precum Italia Spania Statele Unite Canada Franța Portugalia Cipru Germania sau Australia cf români Peste 3 000 000 de vorbitori de română locuiesc legal în Europa și America de Nord Româna este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic Muntele Athos o regiune autonomă din Grecia fiind vorbită în schiturile Prodromu și Lacu Denumirea limbii în Republica Moldova Deși limba română este denumită "moldovenească" în art 13 din Constituția Republicii Moldova Curtea Constituțională a statuat că textul Declarației de Independență — care denumește limba oficială română — prevalează asupra celorlalte norme constituționale< ref> În orice caz identitatea limbii vorbite în România și Republica Moldova era recunoscută încă de la reintroducerea alfabetului latin în 1989< ref> În URSS limba română era numită moldovenească în documentele oficiale ale autorităților sovietice lucru care a revenit parțial în vigoare în Republica Moldova și după 1994 Cei mai mulți lingviști nu recunosc existența unei limbi moldovenești de sine stătătoare deși au existat și voci venite în sprijinul moldovenismului cf Vasile Stati Identitatea dintre limba română și limba moldovenească este recunoscută în legislația republicii Moldova De asemenea Academia de Științe a Moldovei a afirmat în repetate rânduri că în Constituția Republicii Moldova trebuie să fie stipulată ca limbă oficială limba română Româna ca a doua limbă și ca limbă străină Folosirea românei ca a doua limbă este întâlnită între minoritățile etnice din România și Republica Moldova În cadrul recensământului din 1979 desfășurat în RSS Moldovenească aproximativ 4% din populație a indicat româna moldoveneasca ca a doua limbă Rezultatele eurobarometrului de opinie 643 2005 desfășurat în perioada noiembrie-decembrie 2005 arată că 4% dintre cetățenii români vorbesc limba română ca limbă străină Același sondaj arată că 1% din respondenții bulgari și ciprioți și 3% din cei maghiari sunt capabili să desfășoare o conversație în limba română Româna este studiată și predată în unele țări est-europene în care există comunități semnificative românești cum ar fi Serbia Voivodina Bulgaria Ucraina și Ungaria Institutul Cultural Român ICR organizează încă din 1992 cursuri de vară pentru perfecționarea cadrelor didactice care predau limba română în aceste țări În unele școli bilingve învață și membri ai altor comunități etnice decât cea română studiind româna ca limbă străină de exemplu Liceul Nicolae Bălcescu din Gyula Ungaria Circa 400 000 de evrei vorbitori de limba română din România și circa 40 000 de evrei din Republica Moldova au emigrat în Israel De asemenea 550000-1500000 de germani originari din România din care majoritatea încă sunt cunoscători ai limbii române trăiesc astăzi în Germania Cursuri de limba română ca limbă străină sunt organizate în instituții de învățământ din 43 de țări ale lumii cum ar fi Spania Italia Germania Olanda Statele Unite Argentina Mexic Suedia și altele Româna pe Internet Chiar dacă limba engleză rămâne predominantă pe Internet statisticile arată un progres constant al principalelor limbi neolatine franceza italiana portugheza româna și spaniola în rețea Un studiu realizat de Fundația Rețele și Dezvoltare Funredes în colaborare cu Uniunea Latină arată că între 1998 și 2005 prezența limbilor neolatine pe Internet aproape s-a dublat în timp ce engleza a scăzut de la 75% la 45% În anul 1998 prezența limbii române pe Internet era cotată la 015% Tendința limbii române a avut un parcurs neregulat înregistrând o scădere dramatică de la 021% în 2000 la 011% în 2003 acest fapt se datorează și anumitor schimbări operate în metodologia de realizare a studiului Conform statisticii între luna februarie a anului 2003 și mai a anului 2007 prezența limbii române pe Internet aproape s-a triplat atingând cota de 028% Situația celorlalte limbi romanice este prin comparație mai bună prezența spaniolei în Internet este de 380 la sută a francezei de 441 la sută a italienei de 266 la sută și a portughezei de 139 la sută Valorile de prezență absolută nu constituie un indicator perfect al vigorii unei limbi în cadrul rețelelor Pentru a obține un rezultat semnificativ valorile care exprimă prezența limbilor pe Internet trebuie adaptate la dimensiunile prezenței acestora în lumea reală Astfel luând în considerare numărul de vorbitori al limbii române estimat la 30 de milioane de Uniunea Latină adică 045% din populația mondială se obține un coeficient de 062 pentru prezența ponderată a limbii pe Internet dublu față de 2005 față de 045 pentru limba portugheză sau 063 pentru limba spaniolă< ref> Acest coeficient este mai mic decât 1 în toate cele trei cazuri motiv pentru care este considerat redus Același studiu arată că există aproximativ 49 milioane de internauți românofoni adică aproape o șesime din totalul vorbitorilor de română și 04% din totalul internauților Potrivit Ministerului Dezvoltării Informaționale din Republica Moldova la începutul anului 2005 erau înregistrate 85 000 de domenii ro și 7 200 de domenii md Clasificare și limbi înrudite Limba română este o limbă romanică din grupul italic al familiei de limbi indo-europene prezentând multe similarități cu limbile franceză italiană spaniolă portugheză catalană și reto-romană Este general acceptată ideea că limba română s-a format atât la nord cât și la sud de cursul inferior al Dunării înaintea sosirii triburilor slave în această zonă Limba română vorbită în nordul Dunării în România și Republica Moldova este deseori numită limba dacoromână sau dialectul dacoromân pentru a o deosebi de celelalte trei limbi romanice de est Din însăși Cei mai mulți lingviști romaniști consideră aceste trei idiomuri a fi dialecte ale aceleiași limbiDicționar Enciclopedic vol I Editura Enciclopedică București 1993 p 116 Aromân -ă Substantivat f Dialect al limbii române vorbit de aromâni Hristu Cândroveanu ''< ref> aromâna var armâna sau macedoromâna vorbită pe arii relativ largi din Macedonia Albania Grecia Bulgaria Serbia și România unde există importante comunități aromâne mai ales în Dobrogea Se presupune că despărțirea dintre limba aromână și dacoromână s-a produs între secolele al IX-lea și al XII-lea meglenita sau meglenoromâna vorbită pe o arie relativ mică în regiunea Meglen din sudul Peninsulei Balcanice Se crede că meglenoromâna s-a separat mai târziu decât aromâna și anume aproximativ în secolul al XIV-lea motiv pentru care asemănarea cu limba română actuală este mai pregnantă istroromâna vorbită în câteva sate din nord-estul peninsulei Istria din Croația geografic mult mai apropiată de Italia decât România dar prezentând asemănări evidente cu limba română Comunitatea de istroromâni se pare că există aici dinainte de secolul al XII-lea Toate aceste patru dialecte formează așa-numitul grup estic al limbilor romanice dalmata o altă limbă din acest grup balcanic a dispărut în secolul al XIX-lea Distincția dintre dialect și limbă este un subiect controversat în lingvistică și foarte adesea influențat de interese politice Din acest motiv nu există un consens în privința statutului celor patru limbi din grupul de est al limbilor romanice Numeroși cercetători printre care și majoritatea lingviștilor români susțin că aceste limbi nu sunt altceva decât dialecte ale aceleiași limbi Alți lingviști afirmă că este vorba de patru limbi înrudite dar separate Originea istroromânei nu este înțeleasă în termenii clasici ai latinității post-romane și continuă să provoace teoreticienii lingvisticii comparate indo-europene Vitalitatea limbilor înrudite În timp ce limba română prezintă toate însușirile unei limbi de sine stătătoare cu șanse indiscutabile de a continua să fie transmisă generațiilor viitoare celelalte trei limbi înrudite se află în diferite grade de pericol de dispariție Limba aromână se află în cea mai bună situație având un număr relativ mare de vorbitori estimat astăzi la circa 250 000 dar duce lipsă de acceptarea ca limbă minoritară oficială de învățământ în limba maternă de un organism de reglementare echivalent Academiei Române iar o mare parte din vorbitori sunt bilingvi cu o proporție îngrijorătoare de vorbitori pasivi în rândul tinerilor Situația meglenoromânei și cea a istroromânei este în schimb îngrijorătoare lucru care a determinat UNESCO să le includă pe lista limbilor aflate în mare pericol de dispariție Graiuri Unii lingviști consideră că există patru limbi romanice răsăritene dacoromâna aromâna istroromâna și meglenoromâna Alții consideră că ele formează o singură limbă limba română cu patru dialecte Dacoromâna fie că o socotim limbă în sine fie că o socotim un dialect al limbii române nu este împărțită în dialecte ci cuprinde doar diverse graiuri numite și subdialecte cu diferențe minore de pronunție și vocabular dar inteligibile între ele Graiurile limbii dacoromâne în afara românei standard includ graiul ardelenesc; graiul bănățean; graiul crișean; graiul bucovinean; graiul moldovenesc; graiul maramureșean; graiul muntenesc; graiul timocean
Istorie Limba română a evoluat din latina orientală contactul prelungit cu populațiile slave fiind la originea unei părți importante din vocabular În evul mediu și în perioada premodernă au intrat în limbă un număr limitat de cuvinte maghiare turcice vechi turcice otomane și grecești O influență puternică a avut-o limba franceză în secolul al XIX-lea Primele atestări Folosirea numelui de română pentru limba noastră cea frumoasă precum și a numelui de români pentru a desemna vorbitorii acestei limbi nu a așteptat întemeierea statului România Deși supușii voievodatelor se desemnau ca "Ardeleni" sau "Ungureni" "Moldoveni" sau "Munteni" numele de "rumână" sau "rumâniască" pentru limbă este atestat în timpul secolului XVI la mai mulți călători străini precum și în documente românești ca Palia de la Orǎștie sau în Letopisețul Țării Moldovei În 1534 Tranquillo Andronico notează că " Valachi nunc se Romanos vocant" "se numesc români" Francesco della Valle scrie în 1532 că românii "se denumesc Romei în limba lor" iar mai departe el citează expresia "Sti rominest ?" După o călătorie prin Țara Românească Moldova și Transilvania Ferrante Capecci relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se chiamă românești "romanesci" Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba românește adică romana Sasul ardelean Johann Lebel scrie în 1542 că Vlachi se numeau între ei Romuini iar cronicarul polonez Stanislaw Orzechowski Orichovius notează în 1554 că în limba lor walachii se numesc romini Croatul Ante Verančić precizează în 1570 că Vlahii din Transilvania Moldova și Țara Românească se desemnează ca romani iar maghiarul ardelean Martinus Szent-Ivany în 1699 citează frazele Si noi sentem Rumeni "Și noi suntem români" și Noi sentem di sange Rumena "Noi suntem de sânge român" În Palia de la Orǎștie 1581 scrie lămurit că văzum cum toate limbile au și înfluresc întru cuvintele slǎvite a lui Dumnezeu numai noi românii pre limbă nu avem Pentru aceia cu mare muncǎ scoasem de limba jidoveascǎ si greceascǎ si srâbeascǎ pre limba româneascǎ 5 cărți ale lui Moisi prorocul si patru cărți și le dăruim voo frați rumâni și le-au scris în cheltuială multǎ și le-au dăruit voo fraților români și le-au scris voo fraților români iar în Letopisețul Țării Moldovei al cronicarului moldovean Grigore Ureche citim În Țara Ardialului nu lăcuiesc numai unguri ce și sași peste seamă de mulți și români peste tot locul Deși se pot aduce argumente în favoarea unei atestări indirecte anterioare cel mai vechi document scris în limba română care ne-a parvenit este Scrisoarea lui Neacșu din 1521 În aceasta Neacșu de Câmpulung îi scria judelui brașovean despre atacurile iminente ale turcilor Scrisoarea era scrisă cu alfabetul chirilic românesc care a fost în uz simplificat în secolul XIX până în 1860 O primă folosire a alfabetului latin este atestată printr-un document transilvănean scris după convențiile alfabetului maghiar la sfârșitul secolului XVI Iată mai jos un text de la începutul secolului XIX care folosește o versiune arhaică a alfabetului latin Influența altor limbi Limba dacă Limba dacă era o limbă indo-europeană din ramura tracă sau vice-versa< ref> vorbită în trecut pe părți a teritoriilor Bulgariei României Serbiei Slovaciei Ucrainei și Ungariei de astăzi Se presupune că ar fi fost prima limbă care a influențat latina vorbită în Dacia însă se știu prea puține despre această limbă S-au găsit aproximativ 300 de cuvinte pur românești în toate dialectele sau cu corespondente în limba albaneză despre care se crede că ar putea fi moștenite din substratul limbii dace multe dintre ele legate de viața pastorală de exemplu brânză zer mal balaur; v Listă de cuvinte dacice Unii lingviști au avansat ipoteza că albanezii ar fi daci neromanizați care au emigrat din interiorul arealului sud-est-european în regiunile de coastă Se consideră că aidoma limbii trace limba dacă era de tip satem Materialul lingvistic constituit din denumiri și resturi lexicale este prea mic pentru a se trage o concluzie dacă era o limbă mai apropiată de limbile albaneze sau balto-slavice ori dacă făcea parte dintr-o subfamilie indoeuropeană distinctă Uniunea lingvistică balcanică Deși cea mai mare parte a gramaticii și morfologiei românești se bazează pe cea a latinei vulgare limba română prezintă câteva trăsături specifice Balcanilor care nu se găsesc în celelalte limbi romanice Limbile din această uniune lingvistică aparțin unor subfamilii distincte de limbi indo-europene bulgara slava și sârba sunt limbi slave conform unei ipoteze albaneza este probabil o limbă traco-iliră iar limba greacă formează propria subfamilie Printre trăsăturile comune în cadrul acestei uniuni lingvistice se numără articolul hotărât enclitic sincretismul cazurilor genitiv și dativ formarea timpurilor viitor și perfect precum și evitarea infinitivului Limbile slave Influența slavă a fost prima survenită în timpul formării limbii române datorită migrației triburilor slave care traversau teritoriul României de astăzi Este interesant faptul că slavii au fost asimilați la nord de Dunăre în timp ce au asimilat aproape complet populația romanizată sud-dunăreană vlahi Influența slavă a continuat în Evul Mediu în special prin folosirea limbii slavone bisericești în scop liturgic și ca limbă de cancelarie până în secolul al XVIII-lea Celelalte limbi învecinate toate slave cu excepția limbii maghiare au influențat româna Influența slavă se simte atât la nivel fonetic cât și lexical Până la 20% din vocabularul limbii române este de origine slavă a iubi glas nevoie prieten Totuși multe cuvinte slave sunt arhaisme și se estimează că doar 10% din lexicul românei moderne este de origine slavă Alte influențe Până în secolul al XIX-lea româna a intrat în contact cu câteva limbi apropriate geografic de aceasta germană de exemplu cartof < Kartoffel; bere < Bier; șurub < Schraube greacă de exemplu folos < ófelos; buzunar < buzunára; proaspăt < prósfatos maghiară de exemplu oraș < város; a cheltui < költeni; a făgădui < fogadni; hotar < határ; chip < kép turcă de exemplu cafea < kahve; cutie < kutu; papuc < papuç Neologisme Începând cu secolul al XIX-lea multe neologisme împrumutate din alte limbi romanice în special din franceză și italiană au pătruns în limba română de exemplu birou avion sau exploata Câteva cuvinte de origine latină au pătruns în limba română de două ori o dată în nucleul lexical în vocabularul popular și ulterior ca neologisme De obicei cuvântul popular este un substantiv iar neologismul este adjectiv de exemplu frate fratern apă acvatic deget digital simțământ sentiment înger angelic frig frigid ochi ocular De aproximativ o sută cincizeci de ani au intrat în limbă și multe cuvinte împrumutate din engleză precum gem din jam interviu interview meci match tramvai tramway manager manager Aceste cuvinte primesc gen gramatical și se acordă conform regulilor limbii române Însă începând aproximativ din anul 1990 cuvintele englezești în pofida recomandărilor Academiei Române și a "legii Pruteanu" nu mai îmbogățesc limba română primind gen gramatical și acordându-se conform regulilor limbii ci sunt folosite de mass-media și de populația din România în forma de origine ca în limbile abstand nescrise precum mall „galerie comercială service „deservire computer „ordinator calculator forward „retransmitere sau attach „ataș Refuzul de a româniza cuvintele străine este socotit de autori precum George Pruteanu o formă de snobism ce judecă greșit adoptarea cuvintelor în formele române ca fiind arhaică Vocabular Articol principal Vocabularul limbii române Structura etimologică a vocabularului românesc Într-o lucrare de referință echipa lui Marius Sala construiește vocabularul reprezentativ al limbii române cuprinzând 2581 de cuvinte Structura etimologică a acestuia se prezintă astfel Elemente romanice 7166% din care 3033 % latinești moștenite 2212 % franceze 1526 % latinești savante 395 % italiene formații interne 391 % majoritatea fiind bazate pe etimoane latine slave total 1417 % din care 918 % slava veche 26 % bulgărești 112 % rusești 085 % sârbo-croate 023 % ucrainene 019 % poloneze germane 247 % neogrecești 17 % traco-dace de substrat 096 % maghiare 143 % turcești 073 % englezești 007 % în creștere onomatopee 019 % origine incertă 271 % Potrivit unei statistici anterioare făcută de lingvistul Dimitrie Macrea compoziția etimologică a 49642 de cuvinte și variante înregistrate în DLRM Dicționarul limbii romîne moderne publicat în 1958 este clasificabilă în 76 de grupe dintre care numai 14 depășesc procentajul de 1 % Elementele latine 2002 % slave vechi 798 % bulgare 178 % bulgaro-sârbe 151 % turce 362 % maghiare 217 % neogrecești 237 % franceze 3842 % latine literare 239 % italiene 172 % germane 177 % onomatopeice 224 % de origine nesigură 273 % de origine necunoscută 558 % Din cele 9920 cuvinte latine numai 1849 sunt primite direct din latină 8071 constituie derivate pe teren românesc de la rădăcini aparținînd cuvintelor moștenite din latină Tot Macrea a făcut în 1942 în privința etimologiei o analiză statistică a poeziilor lui Eminescu publicate antum Elementele latine reprezintă 48 % din vocabularul folosit de poet în circulație sub raportul frecvenței procentul crescând la 83 % Elementele slave reprezintă 1681 % în circulație numai 693 % Macrea a conchis că fizionomia lexicală este latină în proporție asemănătoare cu aceea a limbii franceze după ce a comparat cu examenul statistic al vocabularului poetului Paul Verlaine Semnificativ pentru criteriul circulației cuvintelor este și studiul din 1937 al lui D R Mazilu Luceafărul lui Eminescu Expresia gândirii text critic și vocabular în care autorul conchide că 13 din 98 de strofe ale poemului sunt alcătuite din cuvinte de origine latină Întregul poem conține 529 de cuvinte-titlu sau unități lexicale distincte dar multe se repetă sub diferite forme gramaticale Numărul aparițiilor concrete cuvinte-text se ridică la cifra de 1908 dintre care 1688 de origine latină 144 slave și 76 de origini diverse Elementul latin moștenit constituie baza lexicului românesc în circulație elementul lui invariabil mai ales ca frecvență Cercetări mai recente ridică procentajul elementelor autohtone în vocabularul reprezentativ al limbii române la 143% Gramatică Substantivele românești se declină în funcție de gen feminin masculin și neutru număr singular și plural și caz nominativ acuzativ dativ genitiv și vocativ Articolul asemenea adjectivelor și pronumelor se acordă în gen și număr cu substantivul pe care îl determină Româna este singura limbă romanică în care articolul hotărât este enclitic adică este atașat la sfârșitul substantivului Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latină Româna are patru conjugări verbale Verbele pot fi puse la patru moduri personale și anume indicativ conjunctiv condițional-optativ și imperativ și patru moduri impersonale infinitiv gerunziu supin și participiu Sunete Limba română folosește șapte vocale și În plus vocalele și apar foarte rar în unele cuvinte de origine străină încă neasimilate La sfârșitul cuvintelor după consoane rar în interiorul cuvintelor poate apărea un scurt non-silabic care se marchează în AFI cu și este pronunțat ca o palatalizare a consoanei precedente Un sunet similar terminația u surd exista în româna veche dar a dispărut cu timpul în limba standard Există de asemenea patru semivocale și douăzeci de consoane Diftongi Diftongi descendenți ai au ei eu ii iu oi ou ui ăi ău îi îu Diftongi ascendenți ea eo ia ie io iu oa ua uă Triftongi cu vocala intercalată între două semivocale eai eau iai iau iei ieu ioi iou oai cu două semivocale în fața vocalei eoa ioa Evoluții fonetice Datorită izolării evoluția fonetică a românei este diferită de a celorlalte limbi romanice dar seamănă întrucâtva cu cea italiană de exemplu prin evoluția grupării în lat clarus > rom chiar ital chiaro și cea dalmată de exemplu prin evoluția grupării în lat cognatus > rom cumnat dalm comnut Principalele schimbări fonetice constau în apariția diftongilor vocalelor e i o lat cera > rom ceară lat sole > rom soare iotacism → lat herba > rom iarbă consoanele velare → consoane labiale lat octo > rom opt lat lingua > rom limbă lat signum > rom semn lat coxa > rom coapsă rotacism → lat caelum > rom cer consoanele alveolare și se palatalizează în și respectiv înainte sunetelor și lat deus > rom zeu lat tenem > rom ține Ortografie În principiu limba română are o ortografie fonemică Cu toate acestea ortografia contemporană prezintă o serie de excepții de la principiul fonetic Istoric Limba română a fost scrisă în istoria sa cu răbojuri sau vechi „rune europene alfabete latine grecești glagolitice paleo-slave alfabete de tranziție și în final din nou latine Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae scrisă în 1716 în limba latină afirma că s-a scris cu litere latine până la Conciliul de la Florenta 1432 așadar încă peste 400 de ani după schisma de la 1054 Domnitorul Alexandru cel Bun sfătuit de mitropolitul său ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine introducând în loc alfabetul chirilic și limba slavă pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară Mihail Kogălniceanu un mare istoric și cărturar român a susținut aceeași teză la 1838 în revista Alăuta Românească În a doua jumătate a secolului al XIX-lea învățați ca Timotei Cipariu episcopul Melchisedec Ștefănescu Bogdan Petriceicu Hașdeu Dimitrie Onciul și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența respectiv în secolele X-XII după creștinarea bulgarilor aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric Primele documente românești care au ajuns până la noi erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic datorită influențelor limbii slavone limba slavă bisericească care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele XI XVII La sfârșitul secolului al XVIII-lea învățații Școlii Ardelene remarcând originea latină a limbii române au început implementarea alfabetului latin Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii 1860 când limba română a început să fie reglementată oficial La început alfabetul latin folosit pentru limba română avea ca litere cu diacritice următoarele â é ó î și ç á se folosea în cuvinte monosilabice de obicei pentru a deosebi ă de a â se folosea doar în cuvintele în care sunetul â apărea în interiorul cuvintelor în afara unei nazalizări dar unde etimologic trebuia să apară un a Astfel se scria „câtu însă „cantecu fără semn diacritic căci e vorba de o vocală nazală î se folosea doar în cuvintele în care sunetul î apărea la începutul sau în interiorul cuvintelor în afara unei nazalizări dar unde etimologic trebuia să apară un i sau un e Astfel se scria „a urî însă „vent nu „vînt nici „vânt căci e vorba de o vocală nazală é și ó apar ca vocale tipic ardelene corespunzând lui è din limba franceză și respectiv lui å din limbile nordice În alte regiuni acestea se pronunță drept diftongi ea și oa ç corespundea sunetului ț atunci când acesta apărea independent de vocala i și etimologic provenea din c latinesc Astfel se scria „faça față și „Ióniçe Ioniță datorită formei latine Ioannicius însă „tiéra țară În rest regulile de citire erau destul de simple Un a la capăt de cuvânt se citea ă Un an sau in sau en se citea în Pentru a citi a înaintea unui n se scria nn De pildă „manna pentru a citi „mană spre a se deosebi de „mana mână Pentru a deosebi un ă final forma feminină nearticulată de un a final forma articulată se punea un apostrof „viéti'a viața pentru a se deosebi de forma nearticulată „viétia viață che și chi se citeau ca în ziua de azi însă ch înaintea altor caractere decât e și i se citea ca în limba latină Uneori ch se scria din motiv pur etimologic fără prea multă grijă de pronunțare Astfel se scria „Christos „chrestin „chrisantéma „stich di se citea z sau dz ti se citea ț La fel existau ca în ziua de astăzi grupurile ce ci ge gi k înlocuia uneori qu din latină pentru numele proprii Astfel se scria „Kiriniu Quirinius sc se scria etimologic ceea ce corespunde pronunțărilor bănățene sau bistrițene Exemplu „Bucuresci u final mut sau citit se scria ca în siciliană și corsicană Etimologic se folosea caracterul y pentru numele de orașe sau de persoane însă nu și pentru substantive Astfel se scria „Cyril „Myra dar totodată „cirilic „santul mir formele scurte ale pronumelui personal în acuzativ se lipeau de cuvântul precedent „Apoilu intréba Apoi îl întreabă Scrierile din acest timp datorită rolului școlii ardelene aveau forme tipice ardelene „acmu „tipu „resfaçu pentru „acum „chip „desfătare Principiul ortografic era cel folosit în limba neerlandeză scriem toți la fel dar fiecare pronunță ca în regiunea sa Mai târziu s-au adăugat alte glife sau litere cu semne diacritice ă à ě ê ș ț ů precum și diftongii ea și oa; s-au scos á ç S-au modificat și regulile ortografice Pe urmă treptat s-a scos ê apoi ů În cele din urmă s-a introdus ortografia fonetică Înainte de 1989 în RSS Moldovenească se folosea o versiune specială a alfabetului chirilic Legea cu privire la folosirea limbilor pe teritoriul republicii septembrie 1989 a confirmat revenirea la alfabetul românesc pe bază latină Româna liturgică Crezul primelor sinoade ecumenice cel din 325 de la Niceea și cel din 381 de la Constantinopol este rostit până azi neschimbat prin cuvinte cu etimologii latine Mai concret Odată cu introducerea ritului bizantin și a limbii slavone în cult limba română liturgică s-a slavizat puternic îndeosebi în terminologia oficială dar anumite cuvinte vechi s-au păstrat în limbajul poporului Românii au păstrat în limbă și anumite caracteristici ale vechiului rit galic în folosință până atunci De aceea diaconul Coresi precum și episcopul de la Muncaciu Vasile Tarascovici în 1646 au îmbogățit un lexic dogmatic și liturgic deja foarte amplu tocmai pentru a ușura folosirea limbii române în biserică Biblia de la București sau Biblia lui Șerban este un monument de limbă română liturgică Totuși dat fiind faptul că Ardealul a fost primul a fi săvârșit slujbele în limba română Unirea bisericii din Transilvania cu Roma în 1698 a determinat o scindare între termenii liturgici folosiți în Vechiul Regat de origine slavă și cei folosiți în Transilvania de origine latină Coduri internaționale SIL și ISO 639-x Standardul internațional etnologic ISO 639 conferă limbii române codurile ro ISO 639-1 rum ISO 639-2 B și mai recent ron conform ISO 639-2 T Limbii moldovenești i-au fost atribuite codurile mo și respectiv mol scoase din utilizare din 2008 fiind înlocuite cu codurile ISO românești Autori Constantin Noica a elaborat o sinteză vastă și adâncă a limbii române ca limbaj al filozofiei pornind de la Rostirea filozofică românească Iată câteva exemple de autori Anonimul care a strigat torna torna fratre citat de Teofilact din Symocatta Coresi Mitropolitul Dosoftei Mitropolitul Varlaam Mitropolitul Antim Ivireanul născut în Iviria Georgia caucaziană Grigore Ureche Miron Costin Ion Neculce Samuil Micu Ion Budai-Deleanu Gheorghe Șincai Petru Maior Mihai Eminescu Bogdan Petriceicu Hasdeu Nicolae Densusianu Ovid Densusianu George Murnu Dan Botta Constantin Noica Rafail Noica Sextil Pușcariu Vezi și Elemente problematice ale limbii române Conexiuni între limba română și limba bulgară Limba protoromână sau limba română primitivă Limbă comunicare Limbă standard Academia Română Academia de Științe a Moldovei Transliterarea limbii române din scrierea „moldovenească în cea latină Gramatica limbii române Românime Românii din Voivodina Ziua Limbii Române 31 august Olimpiada internațională în limba română Note Bibliografie Stelian Brezeanu 1999 Romanitatea orientală în Evul Mediu De la cetățeni romani la națiunea medievală Editura All Educational Seria All Istoric CIP Biblioteca Națională 94 37"04 14" ISBN 973-684-062-2 Michael Metzeltin Gramatică explicativă a limbilor romanice Sintaxă și semantică Iași Editură Unversității Alexandru Ioan Cuza 2011 Introducere în fonetica istorică a limbii române Florica Dimitrescu 1967 Contribuții la istoria limbii române vechi 1973 Introducere în morfosintaxa limbii române Florica Dimitrescu 1974 Istoria limbii române Florica Dimitrescu 1978 Testi romeni antichi Florica Dimitrescu Lectură suplimentară Istoria limbii române literare De la origini pînă la începutul secolului al XIX-lea Alexandru Rosetti Boris Cazacu Liviu Onu Editura "Minerva" 1971 Vocabularul autohton al limbii române Grigore Brâncuș Editura Științifică și Enciclopedică 1983 Legături externe Primul document în limba română Coduri lingvistice în engleză în engleză în germană în engleză în engleză texte în neerlandeză și engleză gif-uri sau UTF-8 la alegere 12 februarie 2007 Carmen Dragan Jurnalul Național 13 ianuarie 2011 Acad Marius Sala Jurnalul Național 24 mai 2013 Dan Caragea Adevărul medialituaicro V Axenti Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu din Cahul 2007 uschmd Graiuri 16 octombrie 2010 Mihnea-Petru Pârvu Evenimentul zilei 16 martie 2013 Corespondenți „adevărul Adevărul Presa în România 12 iunie 2006 Evenimentul zilei Dicționare dexonline transpuse pe Internet dex2online varianta instant Lyme Regis pronunțat este un oraș în comitatul Dorset regiunea South West Anglia Satul se află în districtul West Dorset Legături externe Manciukuo în Manshū-koku în sau Manciuria a fost un stat marionetă în Manciuria și estul Mongoliei Interioare guvernat sub forma unei monarhii constituționale Regiunea este patria istorică a poporului manciurian care a fondat dinastia chineză Qing În 1931 în urma incidentului de la Mukden regiunea a fost ocupată de Japonia iar în 1932 un guvern simpatizant a fost stabilit Puyi ultimul împărat Qing fiind numit regent și împărat< ref> Guvernul din Manciukuo a fost abolit în 1945 după înfrângerea Imperiului nipon la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial Teritoriul aparținând statului marionetă a fost ocupat inițial de forțele sovietice ca urmare a invaziei Manciuriei din august 1945 fiind transferat administrației chineze în anul următor Note Acest articol este o traducere parțială a articolului din Enciclopedia Wikipedia în limba engleză Referințe Mary Anning n 21 mai 1799 – d 9 martie 1847 a fost un paleontolog britanic dar și o colecționară și comerciantă de fosile care a devenit celebră în toată lumea pentru importantele Activitatea ei a contribuit schimbări fundamentale în gândirea științifică despre viața preistorică și istoria Pământului Mary Anning căuta fosile în zona stâncilor în special în lunile de iarnă când alunecările de teren scoteau la iveală noi fosile ce trebuia să fie strânse rapid înainte să se piardă în mare Era o muncă periculoasă ce era să se soldeze cu moartea ei în 1833 într-o alunecare de teren în care a murit câinele ei Tray Între descoperirile sale se numără primul schelet de ihtiozaur identificat în mod corect pe care l-a găsit împreună cu fratele său Joseph când avea doar doisprezece ani; primele două schelete de găsite vreodată; primul schelet de găsit în afara Germaniei; și importante fosile de pești Observațiile ei au jucat un rol esențial în descoperirea faptului că denumite la acea vreme „pietre bezoar erau de fapt fecale fosilizate Ea a descoperit și că fosilele de conțineau similari cu cei de la moderne Când geologul a pictat '' prima reprezentare picturală de largă circulație a unei scene din viața preistorică pornind de la reconstrucțiile de fosile el s-a folosit în principal de fosilele găsite de Anning și a vândut copii ale ilustrației în folosul ei Genul convingerile religioase și originea socială au împiedicat-o să participe pe deplin la activitățile comunității științifice din Anglia secolului al XIX-lea formată preponderent din bărbați bogați de rit anglican S-a luptat mare parte din viață cu dificultăți financiare Familia ei era săracă și ca erau supuși discriminărilor legale Tatăl ei meșter tâmplar producător de mobilă a murit când Mary avea unsprezece ani A devenit cunoscută în cercurile geologilor din Regatul Unit Europa și America fiind consultată în probleme de anatomie dar și referitoare la colectarea de fosile Cu toate acestea fiind femeie nu era eligibilă pentru a fi aleasă în și nu a beneficiat întotdeauna de recunoașterea contribuțiilor sale științifice Ea scria într-o scrisoare „Lumea s-a folosit de mine cu atâta cruzime încât mă tem că m-a făcut să fiu bănuitoare cu oricine După moartea sa în 1847 neobișnuita poveste a vieții ei a atras din ce în ce mai mult interes Charles Dickens scria despre ea în 1865 că „fata de tâmplar și-a făcut un renume și a meritat să-l dobândească În 2010 la o sută șaizeci de ani de la moartea ei Royal Society a inclus-o pe Anning într-o listă de zece femei britanice care au influențat cel mai mult istoria științei Viața și cariera Copilăria Anning s-a născut la Lyme Regis în Dorset Anglia Tatăl ei Richard fabrica mobilă și își completa veniturile căutând prin straturile de fosile de pe litoralul stâncos din preajma orașului și vânzând turiștilor ceea ce găsea El s-a căsătorit cu Mary Moore denumită și Molly la 8 august 1793 în Cei doi s-au mutat la Lyme și au trăit într-o casă construită pe podul orașului Ei mergeau la capela disidenților religioși din strada Coombe ai cărei credincioși se autodenumeau la început „independenți și apoi au fost cunoscuți sub denumirea de „ scrie că familia trăia atât de aproape de mare că aceleași furtuni care loveau stâncile și scoteau la iveală fosile inundau uneori casa familiei Anning obligându-i odată chiar să iasă pe geamul dormitorului de la etaj ca să nu se înece Richard și Molly au avut zece copii Rata ridicată de mortalitate infantilă în familia Anning nu era ceva neobișnuit la acea vreme Aproape jumătate din copiii născuți în Marea Britanie în secolul al XIX-lea mureau înainte de vârsta de 5 ani și în condițiile de trai înghesuit din Lyme Regisul începului de secol al XIX-lea copiii mureau frecvent de boli ca variola și rujeola La 19 august 1800 când Anning avea 15 luni a avut loc un eveniment amintit multă vreme de localnici Ea era ținută în brațe de o vecină Elizabeth Haskings care stătea împreună cu alte două femei sub un ulm urmărind un spectacol de echitație al unei trupe de călăreți ambulanți când copacul a fost lovit de trăsnet toate cele trei femei murind Trecătorii au adus copilul repede acasă unde a fost reanimat într-o baie fierbinte Educația ei a fost extrem de limitată Ea a putut să participe doar la școala de duminică a bisericii congregaționaliste unde a învățat să scrie și să citească Dogma congregaționalistă spre deosebire de cea anglicană punea accent pe importanța educației săracilor Cea mai importantă avuție a ei era un volum legat din Dissenters' Theological Magazine and Review în care pastorul familiei părintele James Wheaton publicase două eseuri unul în care insista că Dumnezeu a creat lumea în șase zile și altul în care îi îndemna pe credincioșii disidenți să studieze noua știință geologia< ref> Fosilele ca afacere de familie La sfârșitul secolului al XVIII-lea Lyme Regis devenise o stațiune populară de pe litoral mai ales după 1792 când izbucnirea Războaielor Revoluției Franceze au făcut din călătoria pe continentul european o activitate periculoasă pentru nobilimea engleză și din ce în ce mai mulți turiști bogați sau din clasa de mijloc au început să sosească Colecționarea de fosile era la modă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea la început ca hobby dar transformându-se treptat într-o știință pe măsură ce a început să fie înțeleasă importanța fosilelor pentru geologie și biologie Sursa a mare parte din aceste fosile era litoralul stâncos de lângă Lyme Regis parte a unei formațiuni geologice denumită Ea constă din straturi alternante de calcare și depuse ca sediment pe o albie marină puțin adâncă la începutul perioadei jurasice acum circa 210–195 milioane de ani Este una dintre cele mai bogate locuri fosilifere din Marea Britanie Tatăl Richard îi lua adesea pe Mary și pe Joseph în expediții de căutat fosile pentru a câștiga bani pentru familie Ei ofereau descoperirile lor spre vânzare turiștilor pe o masă de lângă casa lor Erau vremuri grele pentru săracii din Anglia; Războaiele Revoluționare Franceze și Războaiele Napoleoniene ce au urmat au produs penurii de alimente Prețul grâului aproape că s-a triplat între 1792 și 1812 dar salariile clasei muncitoare au rămas aproape neschimbate În Dorset prețul din ce în ce mai mare al pâinii a produs neliniști politice și chiar răscoale La un moment dat Richard Anning a fost implicat în organizarea unui protest împotriva lipsei de alimente< ref> În plus statutul familiei de disidenți religioși—persoane care nu erau adepte ale Bisericii Anglicane—atrăgea alte discriminări Disidenților nu li se permitea să studieze în universități sau să se înroleze în armată și erau excluși prin lege din unele profesii Familia a continuat să strângă și să vândă fosile împreună și a deschis o masă cu curiozități lângă stația de trăsuri de la un han local Deși poveștile despre Anning tind să se concentreze doar pe succesele ei Dennis Dean scrie că mama și fratele ei erau și ei adunători abili și că părinții vânduseră fosile importante înainte de moartea tatălui< ref> Prima descoperire celebră a lor a avut loc în 1811 când Mary avea 12 ani; Joseph a dezgropat un craniu de de ihtiozaur și după câteva luni Mary a găsit restul scheletului Henry Hoste Henley din Sandringham Norfolk care era în Colway lângă Lyme Regis a plătit familiei circa 23 de lire în schimbul lui și l-a vândut la rândul său lui un celebru colecționar care l-a expus la Londra Acolo el a atras multă atenție deoarece într-o vreme când mulți oameni din Anglia încă mai credeau în relatarea biblică a creației lumii care afirma că pământul are doar câteva mii de ani Mama lui Mary a gestionat afacerea cu fosile imediat după moartea lui Richard dar nu este clar câte fosile a adunat ea Chiar în 1821 ea a scris la British Museum pentru a cere să fie remunerată pentru specimen Timpul lui Joseph era din ce în ce mai mult ocupat de ucenicia la un dar el a rămas activ și în afacerea cu fosile cel puțin până în 1825 În acel moment Mary își asumase deja rolul conducător în afacerea familiei Licitația lui Birch Unul dintre cei mai fideli clienți ai familiei era locotenent-colonelul Thomas James Birch ulterior Bosvile un bogat colecționar din Lincolnshire care a achiziționat de la ei mai multe specimene În 1820 pe Birch l-a întristat mult sărăcia în care trăia familia După ce un an de zile nu efectuaseră nicio descoperire importantă erau în punctul de a-și vinde mobila pentru a plăti chiria Astfel el a hotărât să vândă la licitație fosilele achiziționate de la ei și să le dea banii obținuți El a scris paleontologului la 5 martie în acel an anunțându-l că vânzarea este „în folosul sărmanei femei și a fiului și fiicei ei din Lyme care într-adevăr au găsit aproape toate lucrurile frumoase care au fost oferite cercetărilor științifice s-ar putea ca niciodată să nu mai dețin lucrurile de care sunt pe cale să mă despart dar făcând asta voi avea satisfacția de a ști că banii vor fi bine folosiți Licitația s-a ținut la Bullocks în Londra la 15 mai 1820 și a strâns 400 de lire echivalentul a peste 26000 de lire în 2010 Nu se știe cât din această sumă a revenit familiei Anning dar se pare că suma a pus familia pe niște baze financiare mai stabile și cum au venit cumpărători de la Paris și de la Viena evenimentul de trei zile a crescut notorietatea familiei în comunitatea geologilor Prăvălia de fosile și expertiza crescândă într-o ocupație riscantă Anning a continuat să se întrețină vânzând fosile Sortimentul său principal consta din fosile de nevertebrate cum ar fi cochilii de amoniți și comune în zonă și vândute pe câțiva șilingi Fosilele de vertebrate cum ar fi scheletele de ihtiozauri se vindeau pe mai mulți bani dar erau mult mai rare< ref> Adunarea lor era o muncă periculoasă pe timp de iarnă În 1823 on articol din The Bristol Mirror scria despre ea Riscul meseriei sale a fost cel mai evident în octombrie 1833 când a scăpat cu viață dintr-o alunecare de teren care l-a îngropat de viu pe terrierul ei alb-negru Tray însoțitorul ei constant în expedițiile de strâns fosile Cum Anning a continuat să efecueze descoperiri importante reputația ei a crescut La 10 decembrie 1823 a găsit primul întreg și în 1828 primul exemplar britanic de reptile zburătoare denumite denumit „dragon zburător când a fost expus la British Museum urmat de un schelet de pește în 1829 În ciuda educației sale limitate ea citea orice lucrare științifică putea obține dar și adesea articole copiate de mână împrumutate de la alții Paleontologul Christopher McGowan a examinat o copie realizată de ea a unei lucrări din 1824 de despre fosilele de reptile marine și a observat că acea copie conține câteva pagini de ilustrații tehnice realizate de ea și pe care îi era greu să le deosebească de original Ea a disecat și animale actaule inclusiv pești și sepii pentru a înțelege mai bine anatomia unora dintre fosilele cu care lucra Lady Harriet Silvester văduva fostului arhivar al Londrei a vizitat Lyme în 1824 și a descris-o pe Anning în jurnalul său În 1826 la 27 de ani Anning a reușit să strângă destui bani pentru a-și cumpăra o casă cu vitrină pentru prăvălia ei Anning's Fossil Depot Afacerea devenise destul de importantă încât mutarea a fost relatată în ziarul local care observa că în prăvălie este expus un frumos schelet de ihtiozaur Numeroși geologi și colecționari de fosile din Europa și din America au vizitat-o pe Anning la Lyme între care și geologul care a spus despre Anning că este „o creatură tare ciudată și deșteaptă Medicul și consilierul regelui scria în jurnalu său Carus i-a cerut lui Anning să-și scrie numele și adresa în carnețelul lui pentru a putea fi contactată ulterior—ea l-a scris ca „Mary Annins—și când i-a înmânat înapoi carnețelul i-a spus „sunt bine cunoscută în întreaga Europă vezi și < ref> Pe măsură ce timpul trecea încrederea lui Anning în cunoștințele ei creștea și în 1839 ea a scris la să pună la îndoială o afirmație făcută într-un articol că o fosilă recent descoperită de rechin preistoric ar reprezenta un nou gen ar fi de fapt o eroare întrucât ea descoperise cu mulți ani în urmă existența rechinilor fosili atât cu dinți drepți cât și cu dinți curbați Extrasul din această scrisoare publicat de revistă a fost singura scriere a lui Anning publicată în literatura științifică în timpul vieții ei Tot în timpul vieții ei au mai fost tipărite în alte publicații și câteva scrisori personale cum ar fi corespondența ei cu Frances Augusta Bell< ref> Interacțiunile cu comunitatea științifică Ca femeie din clasa muncitoare Anning era o outsideră a comunității științifice La acea vreme în Regatul Unit femeile nu aveau drept de vot și nici bărbații prea săraci pentru a îndeplini standardele de proprietate drept de fi ales sau de a merge la universitate Nou-formata dar din ce în ce mai influenta nu permitea femeilor să devină membre și nici măcar să participe la ședințe ca observatori Deși Anning știa mai multe despre fosile și geologie decât mulți dintre fosiliștii înstăriți care îi erau clienți întotdeauna gentlemanii geologi erau cei care publicau descrierile științifice ale specimenelor găsite de ea adesea neglijând să-i menționeze numele Ea a început să se simtă ofensată din această cauză Torrens scrie că această desconsiderare cu care era tratată Anning făceau parte dintr-un context mai larg de ignorare a contribuțiilor persoanelor din clasa muncitoare la literatura științifică a secolului al XIX-lea Adesea unele fosile erau găsite de muncitori în carierele de piatră de constructori de clădiri sau de drumari care le vindeau unui colecționar bogat care ulterior era creditat dacă descoperirea prezenta vreun interes științific Pe lângă achiziția de specimene mulți geologi o vizitau pentru a colecționa fosile sau pentru a discuta anatomie și clasificări și Anning se împrieteniseră în adolescență după ce primul s-a mutat la Lyme și el Mary și uneori Joseph fratele lui Mary căutau împreună fosile De la Beche și Anning au păstrat legătura și după ce el a devenit unul dintre cei mai de seamă geologi britanici< ref> care ținea prelegeri de geologie la Universitatea din Oxford adesea vizita Lyme-ul în vacanța de Crăciun și era adesea văzut în căutare de fosile cu Anning < ref> Lui i-a făcut Anning ceea ce avea să se dovedească o importantă sugestie aceea că ciudatele obiecte conice denumite „pietre bezoar erau de fapt fecale fosilizate de ihtiozaur sau plesiozaur Buckland avea să numească aceste obiecte Ea l-a asistat și pe în încercările sale de a colecta fosile de ihtiozaur în Lyme în anii 1830 Ea era conștientă de tendința sa de a „înflori fosilele pe care le găsea și scria despre Hawkins „este așa un entuziast încât face lucrurile să pară așa cum și le închipuie el că ar trebui să fie; și nu așa cum se găsesc de fapt Paleontologul elvețian a vizitat Lyme Regis în 1834 și a lucrat cu Anning pentru a obține și studia fosile de pești din regiune A fost atât de impresionat de ea și de prietena ei încât a scris în jurnalul său „Domnișoarele Philpot și Mary Anning au putut să-mi arate cu deplină siguranță care sunt înotătoarele dorsale ihtiodorulite de rechin care corespund diferitelor tipuri El le-a mulțumit ambelor pentru ajutorul pe care i l-au dat pentru cartea lui Studii asupra peștilor folsili Un alt geolog britanic de seamă a efectuat unele din primele lui lucrări de teren în sud-vestul Angliei inclusiv în Lyme împreună cu soția sa Charlotte Murchison scria că ei au hotărât ca Charlotte să rămână în urmă în Lyme câteva săptămâni pentru a „deveni o bună fosilistă practică lucrând cu cunoscuta Mary Anning din acel loc" Charlotte și Anning au devenit prietene și corespondente pentru toată viața Charlotte care a călătorit mult și a cunoscut numeroși geologi importanți prin munca ei împreună cu soțul a ajutat-o pe Anning să-și construiască o rețea de clienți în toată Europa și Anning a locuit la familia Murchison când a vizitat Londra în 1829 descoperitorul dinozaurului a vizitat-o și el la prăvălia ei< ref> Între corespondenții lui Anning se numărau și care i-a scris pentru a-i cere părerea despre cum afectează marea stâncile de pe coasta din jurul Lyme-ului precum și —unul dintre primii ei clienți—care preda geologia la Universitatea Cambridge și care l-a avut printre studenți pe Charles Darwin Dificultățile financiare și schimbarea afilierii religioase Până în 1830 din cauza stării dificile a economiei britanice și din cauza reducerii cererii de fosile cuplată cu distanțele mari între descoperirile majore Anning a început din nou să aibă probleme financiare Prietenul ei geologul Henry De la Beche a ajutat-o angajându-l pe să facă o litografie pe baza picturii în acuarelă a lui De la Beche '' care ilustra viața în Dorsetul preistoric și care se baza în mare parte pe fosilele găsite de Anning De la Beche a vândut copii ale ilustrației geologilor și altor prieteni înstăriți și a donat banii obținuți lui Mary A devenit prima astfel de scenă din timpurile vechi geologice care a circulat pe scară largă În decembrie 1830 ea a făcut în sfârșit o altă descoperire majoră un schelet al unui exemplar dintr-un nou tip de plesiozaur pe care l-a vândut cu 200 de lire< ref> În această perioadă a renunțat să mai meargă la biserica congregaționalistă în care fusese botezată și în care ea și familia sa fuseseră întotdeauna membri activi trecând la cea anglicană Schimbarea a fost determinată parțial de declinul prezenței la slujbele congregaționaliste început în 1828 când popularul său pastor John Gleed și el adunător de fosile a plecat în Statele Unite pentru a duce o campanie împotriva sclaviei El a fost înlocuit cu mai puțin agreabilul Ebenezer Smith Respectabilitatea socială mai ridicată a bisericii anglicane în cadrul căreia fuseseră hirotoniți câțiva dintre gentlemenii geologi clienți ai lui Anning cum ar fi Buckland Conybeare și Sedgwick a fost și el un factor Anning care era foarte religioasă a susținut activ noua biserică la fel cum o susținuse și pe cea veche Ea a suferit o altă problemă financiară în 1835 când și-a pierdut mare parte din economii circa 300 de lire într-o investiție eșuată Sursele diferă întrucâtva privind natura exactă a problemei spune că ar fi investit cu un escroc care a înșelat-o și a dispărut cu banii Boala și moartea Anning a murit de cancer la sân la 47 de ani în 9 martie 1847 Munca ei a scăzut în randament spre sfârșitul vieții din cauza bolii iar unii dintre consăteni au interpretat greșit efectele dozelor din ce în ce mai mari de pe care le lua pentru durere încât au apărut în Lyme bârfe cum că ar avea probleme cu băutura Membrii Societății Geologice au contribuit și pentru un vitraliu în onoarea ei dezvelit în 1850 El prezintă cele șase —hrănirea celor flămânzi darea de băut celor însetați îmbrăcarea celor goi adăpostirea celor fără casă vizitarea celor închiși sau bolnavi și inscripția spune „Acest vitraliu este sfințit în aminterea lui Mary Anning din această parohie care a murit la 9 martie AD 1847 și a fost ridicată de vicar și de membri ai Societății Geologice din Londra în amintirea contribuției ei la înaintarea științei geologiei și în amintirea bunătății ei sufletești și integrității din viață< ref> După moartea ei Henry De la Beche președintele Societății Geologice a scris un panegiric pe care l-a citit la o ședință a societății și pe care l-a publicat în revista trimestrială a organizației primul astfel de panegiric dedicat unei femei Aceste onoruri erau în mod normal acordate doar membrilor societății care nu a admis femei decât începând cu 1904 Textul începea astfel „Nu pot închide acest anunț al membrilor noștri care au murit fără a anunța moartea cuiva care deși nu făcea parte nici din cele mai ușoare clase ale societății ci care a trebuit să-și dobândească pâinea de zi cu zi prin munca brațelor sale și totuși a contribuit cu mult prin propriul său talent și prin neobositele căutări la cunoașterea de către noi a și a altor forme de viață organică îngropate în apropiere de Lyme Regis "< ref> Charles Dickens a scris și el un articol despre viața ei în februarie 1865 în revista sa literară '' în care a pus accent pe dificultățile pe care le-a depășit ea în special pe scepticismul consătenilor ei El și-a sfârșit articolul scriind „fata de tâmplar și-a făcut un renume și și l-a meritat< ref> Principalele descoperiri Ihtiozauri Prima celebră descoperire a lui Anning a fost realizată la scurt timp după moartea tatălui ei În 1811 unele surse spun 1810 sau 1809 fratele ei Joseph a găsit un craniu de dar nu a găsit și restul din animal După ce Joseph i-a spus să caute între stâncile de la Lyme Regis și Charmouth Mary a găsit scheletul—17 picioare lungime circa —după câteva luni Familia a angajat muncitori să-l dezgroape în luna noiembrie eveniment relatat la 9 noiembrie de presa locală care a identificat fosila ca fiind un crocodil În trecut la Lyme dar și în alte părți mai fuseseră găsite și alte resturi de ihtiozaur dar specimenul găsit de familia Anning a fost primul care a atras atenția cercurilor științifice din Londra El a fost achiziționat de un lord local descoperirea a ridicat întrebări în cercurile științifice și religioase despre ce dezvăluie noua știință a geologiei despre viața veche și despre istoria Pământului Notorietatea sa a crescut când a scris o serie de șase articole începând cu 1814 în care l-a descris pentru Royal Society Articolele nu menționau cine a găsit fosila și în primul a pus eronat curățarea și pregătirea fosilei efecutate de Anning pe seama personalului de la muzeul lui Bullock Uimit de creatura găsită Home s-a tot răzgândit despre clasificarea ei întâi crezând că e un fel de pește apoi că ar putea avea un fel de afinitate cu ornitorincul animal recent descoperit pe atunci; în cele din urmă în 1819 el a concluzionat că trebuie să fie un fel de formă intermediară între salamandre și șopârle ceea ce l-a făcut să propună denumirea de „Proteo-Saurus Până atunci Charles Konig curator-asistent la British Museum deja avansase denumirea de Ichthyosaurus pește-șopârlă pentru specimen și acel nume a rămas Konig a achiziționat scheletul pentru muzeu în 1819 Anning a mai găsit și alte fosile de ihtiozaur între 1815 și 1819 inclusiv schelete aproape complete de diferite mărimi În 1821 și Henry De la Beche ambii membri ai Societății Geologice din Londra au scris împreună un articol ce analiza în detaliu specimenele găsite de Anning și de alții Ei au concluzionat că ihtiozaurii sunt un tip necunoscut până atunci de reptile marine și pe baza diferențelor în structura dinților au tras concluzia că existaseră cel puțin trei specii Tot în 1821 Anning a găsit scheletul de după care avea să fie denumită specia Ichthyosaurus platydon astăzi ' Plesiosaurus Următoarea descoperire majoră a ei a fost un schelet parțial al unui nou tip de reptilă marină găsit în iarna 1820–1821 primul de acel gen găsit în lume l-a botezat '' aproape șopârlă deoarece credea că se apropie mai mult de șopârlele actuale decât ihtiozaurul și l-a descris în același articol din 1821 scris împreună cu Henry De la Beche despre anatomia ihtiozaurilor Articolul mulțumea celui care a cumpărat scheletul de la Anning pentru că i-a permis lui Conybeare accesul la el dar nu o menționează pe cea care l-a descoperit și pregătit Fosila a fost ulterior descrisă ca Plesiosaurus dolichodeirus și este specimenul speciei care ea însăși este specia-tip a genului În 1823 ea a descoperit un al doilea schelet de plesiozaur și mai complet primului îi lipsea craniul Când Conybeare și-a prezentat analiza anatomiei plesiozaurului la o ședință a Societății de Geologie în 1824 din nou nu a menționat numele lui Anning deși ea colectase ambele schelete și făcuse o schiță a celui de al doilea schelet pe care a folosit-o Conybeare la prezentare Prezentarea a avut loc la aceeași ședință la care William Buckland a descris dinozaurul '' și combinația a produs senzație în cercurile științifice Prezentarea lui Conybeare a venit după rezolvarea unei controverse privind legitimitatea uneia dintre fosile Faptul că gâtul lung al plesiozaurului avea un nuăr fără precedent de 35 de vertebre a ridicat suspiciunile eminentului anatomist francez când a revizuit desenele lui Anning ale celui de al doilea schelet și el i-a scris lui Conybeare sugerându-i posibilitatea ca descoperirea să fie un false produs prin combinarea unor oase fosile de la mai multe feluri de animale Fraudele erau departe de a fi necunoscute în rândurile colecționarilor de fosile de la începutul secolului al XIX-lea și dacă controversa nu s-ar fi rezolvat cu promptitudine acuzațiile ar fi putut să dăuneze grav capacității lui Anning de a vinde fosile altor geologi Acuzațiile lui Cuvier au dus la convocarea unei ședințe speciale a Societății de Geologie la începutul lui 1824 care după mai multe dezbateri a concluzionat că scheletul este legitim Cuvier a recunoscut ulterior că se grăbise și că se înșelase< ref> Anning a mai descoperit un schelet important și aproape complet de plesiozaur în 1830 El a fost denumit Plesiosaurus macrocephalus de către și a fost descris într-un articol din 1840 de Richard Owen Încă o dată Owen l-a amintit pe gentlemanul bogat care achiziționase fosila și care i-o pusese la dispoziție pentru examinare dar nu și pe femeia care o descoperise și o pregătise Pești fosili și pterozauri Anning a găsit ceea ce un articol contemporan de presă a denumit un „specimen fără rival de '< ref> Acesta era un pește cu înotătoare ca de calcan care avea să fie descris în 1828 În decembrie același an ea a făcut o nouă descoperire importantă constând dintr-un schelet parțial de În 1829 William Buckland l-a denumit Pterodactylus macronyx și ulterior Richard Owen l-a numit macronyx' și spre deosebier de alte ocazii în articolul său Buckland i-a dat credit lui Anning pentru descoperire A fost primul schelet de pterozaur găsit în afara Germaniei și a produs senzație publică atunci când a fost expus la British Museum În decembrie 1829 ea a găsit un pește fosil '' care a atras atenția deoarece avea caracteristici intermediare între rechini și calcani Nevertebrate și fosile parțiale Descoperirile de fosile vertebrate mai ales de reptile marine i-au creat reputația lui Anning dar ea a adus și numeroase alte contribuții la paleontologia timpurie În 1826 ea a descoperit ceea ce părea a fi o cameră conținând cerneală uscată în interiorul unei fosile de I-a arătat-o prietenei sale Elizabeth Philpot care a putut să redizolve cerneala și s-o folosească pentru a ilustra o parte din propriile ei fosile de ihtiozaur Curând și alți artiști locali făceau același lucru întrucât se descopereau mult mai multe camere de cerneală fosilizată Anning a observat cât de mult se aseamănă camerele fosilizate cu sacii de cerneală al caracatițelor și sepiilor actuale pe care le-a disecat pentru a înțelege anatomia cefalopodelor fosile iar aceasta l-a făcut pe William Buckland să publice concluzia că belemnitele jurasice utilizau cerneala pentru apărare la fel ca numeroase cefalopode moderne < ref> Tot Anning a observat și că fosilele cu forme ciudate denumite pe atunci „pietre bezoar se găseau adesea în regiunea abdominală a scheletelor de ihtiozaur Ea a observat că dacă se sparg astfel de pietre se observă că în interior ele conțin adesea solzi și oase fosilizate de pește și uneori oasele unor ihtiozauri mici Anning bănuia că pietrele sunt fecale fosilizate și i-a sugerat aceasta lui Buckland în 1824 După alte cercetări și comparații cu fosile similare găsite în alte locuri Buckland a publicat această concluzie în 1829 și le-a botezat Spre deosebire de descoperirea scheletelor de plesiozaur de după câțiva ani pentru care nu a fost creditată Buckland a menționat-o pe Anning pe nume și i-a lăudat priceperea și hărnicia de care a dat dovadă la rezolvarea misterului atunci când și-a prezentat descoperirile privind coprolitele în fața Societății Geologice Impactul și amintirea Descoperirile lui Anning au devenit dovezi importante ale extincției Georges Cuvier susținuse realitatea extincției la sfârșitul anilor 1790 pe baza analizei fosilelor mamiferelor cum ar fi mamuții Cu toate acestea până la începutul anilor 1820 numeroși oameni cu bună pregătire științifică încă mai credeau că așa cum nu apar specii noi nici nu dispăreau specii existente—în parte deoarece simțeau că extincția ar implica faptul că creația lui Dumnezeu nu este perfectă; orice ciudățenie găsită era explicată ca aparținând unor animale deja existente undeva într-o regiune neexplorată a Pământului Natura bizară a fosilelor găsite de Anning dintre care unele cum ar fi erau atât de diferite de orice creatură cunoscută au dat o grea lovitură acestei idei< ref> Ihtiozaurii plesiozaurii și găsiți de ea împreună cu primele fosile de dinozaur descoperite de și de William Buckland în aceeași perioadă au arătat că în timpul erelor anterioare Pământul era locuit de creaturi foarte diferite de cele de astăzi și a furnizat o susținere importantă pentru o altă propunere controversată a lui Cuvier că a existat o „epocă a reptilelor în care reptilele și nu mamiferele erau forma dominantă de viață animală Expresia a devenit populară după publicarea în 1831 a unui articol de Mantell intitulat „Epoca Reptilelor și care sumariza dovezile că a existat o eră geologică extinsă în care reptilele uriașe stăpâneau uscatul aerul și marea Ilustrarea scenelor din „vechi ere geologice astăzi denumite cum ar fi pictura lui Henry De la Beche Duria Antiquior a contribuit la convingerea oamenilor că este posibil să se înțeleagă viața dintr-un trecut îndepărtat De la Beche fusese inspirat să creeze pictura sa de o descriere plină de viață a lanțului trofic al de William Buckland bazată pe analiza coprolitelor Studiul coprolitelor inițiat de Anning și Buckland avea să se dovedească o unealtă valoroasă pentru înțelegerea vechilor ecosisteme< ref> De-a lungul secolului al XX-lea începând cu HA Forde și cu The Heroine of Lyme Regis The Story of Mary Anning the Celebrated Geologist 1925 mai mulți scriitori s-au inspirat din viața lui Anning Ea a stat chiar la baza frânturii de limbă a lui Terry Sullivan din 1908 „She sells seashells conform lui PJ McCartney în Henry de la Beche 1978< ref> Mare parte din materialul scris despre ea este adresat copiilor și tinde să se concentreze pe copilăria ei și pe începuturile carierei Mare parte din el este plin de înflorituri și nu este întotdeauna exact din punct de vedere istoric S-a făcut referire la ea în mai multe romane istorice cel mai notabil în 1969 de John Fowles care critica faptul că niciun om de știința britanic nu a denumit vreo specie după ea cât a fost ea în viață După moartea ei alte specii inclusiv Cytherelloidea anningi și două genuri genul de reptile Anningia și genul de moluște Anningella au fost numite după ea În 1999 la 200 de ani de la nașterea ei s-a ținut la Lyme Regis o întâlnire internațională de istorici paleontologi colecționari de fosile și alte persoane interesate în viața lui Mary Anning< ref> În 2005 Muzeul de Istorie Naturală a adăugat-o alături de alți oameni de știință cum ar fi Carl Linnaeus și ca unul dintre personajele care patrulează vitrinele < ref> În 2009 a scris un roman istoric intitulat Creaturi remarcabile în care personajele principale sunt Anning și Elizabeth Philpot și un alt roman istoric despre Anning Curiosity de Joan Thomas a fost publicat în martie 2010 < ref> În aceeași lună ca parte din cea de a 350-a sa aniversare Royal Society a invitat un grup de experți să producă o listă de zece femei britanice care au influențat cel mai mult istoria științei și Anning a fost inclusă< ref> La 21 mai 2014 în multe țări motorul de căutare Google a prezentat-o pe Mary Anning printr-un doodle la 215 ani de la nașterea ei< ref> Note Bibliografie În familia mașinilor termice motorul Stirling definește o mașină termică cu aer cald cu ciclu închis regenerativ cu toate că incorect termenul deseori este utilizat pentru a se face referire la o gamă mai largă de mașini În acest context "ciclu închis" înseamnă că fluidul de lucru este într-un spațiu închis numit sistem termodinamic pe când la mașinile cu "ciclu deschis" cum este motorul cu ardere internă și anumite motoare cu abur se produce un permanent schimb de fluid de lucru cu sistemul termodinamic înconjurător ca parte a ciclului termodinamic; "regenerativ" se referă la utilizarea unui schimbător de căldură intern care mărește semnificativ randamentul potențial al motorului Stirling Există mai multe variante constructive ale motorului Stirling din care majoritatea aparțin categoriei mașinilor cu piston alternativ În mod obișnuit motorul Stirling este încadrat în categoria motoarelor cu ardere externă cu toate că sursa de energie termică poate fi nu numai arderea unui combustibil ci și energia solară sau energia nucleară Un motor Stirling funcționează prin utilizarea unei surse de căldură externe și a unui radiator de căldură fiecare din acestea fiind menținut în limite de temperatură prestabilite și o diferență de temperatură suficient de mare între ele Descriere În procesul de transformare a energiei termice în lucru mecanic dintre mașinile termice cunoscute motorul Stirling poate atinge cel mai mare randament teoretic până la randamentul maxim al ciclului Carnot cu toate că în practică acesta este redus de proprietățile gazului de lucru și a materialelor utilizate cum ar fi coeficientul de frecare conductivitatea termică punctul de topire rezistența la rupere deformarea plastică etc Acest tip de motor poate funcționa pe baza unei surse de căldură indiferent de calitatea acesteia fie ea energie solară chimică sau nucleară Spre deosebire de motoarele cu ardere internă motoarele Stirling pot fi mai economice mai silențioase mai sigure în funcționare și cu cerințe de întreținere mai scăzute Ele sunt preferate în aplicații specifice unde se valorifică aceste avantaje în special în cazul în care obiectivul principal nu este minimizarea cheltuielilor de investiții pe unitate de putere RON kW ci a celor raportate la unitatea de energie RON kWh În comparație cu motoarele cu ardere internă de o putere dată motoarele Stirling necesită cheltuieli de capital mai mari sunt de dimensiuni mai mari și mai grele din care motiv privită din acest punct de vedere această tehnologie este necompetitivă Pentru unele aplicații însă o analiză temeinică a raportului cheltuieli-câștiguri poate avantaja motoarele Stirling față de cele cu ardere internă Mai recent avantajele motorului Stirling au devenit vizibile în comparație cu creșterea costului energiei lipsei resurselor energetice și problemelor ecologice cum ar fi schimbările climatice Creșterea interesului față de tehnologia motoarelor Stirling a impulsionat cercetările și dezvoltările în acest domeniu Utilizările se extind de la instalații de pompare a apei la astronautică și la producerea de energie electrică pe bază de surse bogate de energie incompatibile cu motoarele de ardere internă cum sunt energia solară resturi vegetale și animaliere O altă caracteristică a motoarelor Stirling este reversibiltatea Acționate mecanic acestea pot funcționa ca pompe de căldură S-au efectuat încercări utilizând energia eoliană pentru acționarea unei pompe de căldură pe bază de ciclu Stirling în scopul încălzirii și condiționării aerului pentru locuințe Istoric Mașina cu aer a lui Stirling cum a fost denumită în cărțile din epoca respectivă a fost inventată de clericul Dr Robert Stirling și brevetat de acesta în anul 1816 Data la care s-a încetățenit denumirea simplificată de motor Stirling nu este cunoscută dar poate fi estimată spre mijlocul secolului XX când compania Philips a început cercetările cu fluide de lucru altele decât aerul – în instrucțiunile de utilizare MP1002CA este încă denumită ca motor cu aer Tema principală a brevetului se refera la un schimbător de căldură pe care Stirling l-a denumit "economizor" pentru că poate contribui la economisirea de carburant în diferite aplicații Brevetul descria deci în detaliu utilizarea unei forme de economizor într-o mașină cu aer care în prezent poartă denumirea de regenerator Un motor construit de Stirling a fost utilizat la o carieră de piatră pentru pomparea apei în anul 1818 Brevetele ulterioare ale lui Robert Stirling și ale fratelui său inginerul James Stirling se refereau la diferite îmbunătățiri aduse construcției mașinii originale printre care ridicarea presiunii interne ceea ce a condus la creșterea semnificativă a puterii astfel încât în anul 1845 s-au putut antrena toate utilajele topitoriei de oțel din Dundee Pe lângă economisirea de carburanți inventatorii au avut în vedere și crearea unui motor mai sigur decât motorul cu aburi la care în aceea vreme cazanul exploda adeseori cauzând accidente chiar și pierderi de vieți Cu toate acestea obținerea unui randament mai ridicat posibil prin asigurarea de temperaturi foarte mari a fost limitată de calitatea materialelor disponibile la acel moment și cele câteva exemplare construite au avut o durată de viață redusă Defecțiunile din zona caldă a motorului au fost mai frecvente decât se putea accepta totuși având urmări mai puțin dezastruoase decât explozia cazanului la mașinile cu aburi Cu toate că în cele din urmă a pierdut competiția cu mașina cu aburi în ceea ce privește locul de motor de acționare a utilajelor la sfârșitul secolului XIX și începutului de secol XX au fost fabricate în număr mare motoare Stirling de aer cald diferența dintre cele două tipuri se estompează dacă în multe din ele generatorul este de eficiență îndoielnică sau lipsește găsindu-și utilizare peste tot unde era nevoie de o putere medie sau mică dar sigură cel mai adesea în pomparea apei Acestea funcționau la temperaturi scăzute ca urmare nu solicitau prea tare materialele disponibile astfel încât deveneau destul de ineficiente avantajele față de mașinile cu aburi fiind operarea simplă putând fi deservite de personalul casnic Cu trecerea timpului rolul lor fost preluat de motoarele electrice și de motoare cu ardere internă de mai mici dimensiuni astfel că la sfârșitul anilor 1930 motorul Stirling a căzut în uitare fiind doar o curiozitate tehnică reprezentată de câteva jucării și instalații de ventilație În acest timp Philips firma olandeză de componente electrice și electronice a început cercetări privitoare la acest tip de motor Încercând să extindă piața pentru aparatele sale de radio în zonele unde nu exista rețea de energie electrică și alimentarea de la baterii cu durată de viață scurtă era nesigură managementul firmei a concluzionat că era nevoie de un generator portabil de putere redusă astfel că a însărcinat un grup de ingineri de la laboratoarele sale din Eindhoven cu cercetările Studiind diferite motoare de acționare mai vechi și mai noi au fost respinse pe rând pentru un motiv sau altul până ce alegerea a căzut pe motorul Stirling Silențios din construcție și neselectiv față de sursa de energie termică petrolul lampant „ieftin și disponibil peste tot a fost avantajat părea să ofere reale posibilități Încurajați de primul lor motor experimental care producea 16 W la arbore la un cilindru cu diametrul de 30 mm și o cursă a pistonului de 25 mm au pornit un program de dezvoltare În mod uimitor activitatea a continuat și în perioada celui de al doilea război mondial astfel că la sfârșitul anului 1940 s-a finalizat motorul Type 10 care era destul de performant pentru a putea fi cedat filialei Johan de Witt din Dordrecht pentru producția în serie în cadrul unui echipament pentru generarea energiei electrice conform planului inițial Proiectul a fost dezvoltat cu prototipurile 102 A B și C ajungându-se la o putere de 200 W energie electrică la un cilindru cu diametrul de 55 mm și o cursă a pistonului de 27 mm la modelul MP1002CA Producția primului lot a început în anul 1951 dar a devenit clar că nu se putea produce la un preț acceptabil pe piață lucru la care s-a adăugat apariția aparatelor radio cu tranzistor care aveau un consum mult mai redus ceea ce a făcut să dispară motivul inițial al dezvoltării Cu toate că MP1002CA era o linie moartă ea reprezintă startul în noua eră de dezvoltare a motoarelor Stirling Philips a dezvoltat motorul Stirling pentru o scară largă de aplicații dar succes comercial a avut doar motorul Stirling în regim invers utilizat în tehnica frigului Cu toate acesteacompania a obținut o serie de brevete și a acumulat o cantitate mare de cunoștințe referitoare la tehnologia motoarelor Stirling care ulterior au fost vândute ca licență altor firme Ciclul motor Deoarece ciclul motorului Stirling este închis el conține o cantitate determinată de gaz numit "fluid de lucru" de cele mai multe ori aer hidrogen sau heliu La funcționare normală motorul este etanșat și cu interiorul lui nu se face schimb de gaz Spre deosebire de alte tipuri de motoare nu sunt necesare supape Gazul din motorul Stirling asemănător altor mașini termice parcurge un ciclu format din 4 transformări timpi încălzire destindere răcire și compresie Ciclul se produce prin mișcarea gazului înainte și înapoi între schimbătoarele de căldură cald și rece Schimbătorul de căldură cald este în contact cu o sursă de căldură externă de exemplu un arzător de combustibil iar schimbătorul de căldură rece este în legătură cu un radiator extern de exemplu radiator cu aer O schimbare intervenită în temperatura gazului atrage după sine modificarea presiunii în timp ce mișcarea pistonului contribuie la compresia și destinderea alternativă a gazului Comportarea fluidului de lucru este conformă legilor gazelor perfecte care descriu relația dintre presiune temperatură și volum Gazul fiind în spațiu închis la încălzire se va produce o creștere de presiune care va acționa asupra pistonului de lucru cauzând deplasarea acestuia La răcirea gazului presiunea scade deci va fi nevoie de mai puțin lucru mecanic pentru comprimarea lui la deplasarea pistonului în sens invers rezultând un excedent energie mecanică Multe motoare Stirling performante sunt presurizate adică presiunea medie din interior este mai mare decât cea atmosferică Astfel masa fluidului de lucru este mai mare ca urmare cantitatea de energie calorică vehiculată deci și puterea motorului va fi mai mare Creșterea presiunii atrage și alte modificări cum ar fi mărirea capacității schimbătoarelor de căldură precum și cea a regeneratorului Aceasta la rândul ei poate mări spațiile neutilizate precum și rezistența hidrodinamică cu efect negativ asupra puterii dezvoltate Construcția motorului Stirling este astfel o problemă de optimizare a mai multor cerințe de multe ori contradictorii Experiențele cu aer sub presiune au fost cele care au condus firma Philips la trecerea de la aer la alte gaze ca fluid de lucru La temperaturi mari oxigenul din aer avea tendința de a reacționa cu lubrifianții motorului aceștia fiind îndepărtați de pe segmenții de etanșare colmatând schimbătoarele de căldură și prezentând chiar pericol de explozie Ulterior s-a constatat că anumite gaze cum ar fi hidrogenul și heliul prezintă și alte avantaje vizavi de aer Dacă un capăt al cilindrului este deschis funcționarea este puțin diferită În momentul în care volumul închis între piston și cilindru se încălzește în partea încălzită se produce dilatarea mărirea presiunii care are ca rezultat mișcarea pistonului La atingerea suprafeței reci volumul gazului se reduce rezultând reducerea presiunii sub valoarea presiunii atmosferice și astfel se produce mișcarea pistonului în sens invers În concluzie motorul Stirling utilizează diferența de temperatură dintre cele două zone cea caldă și cea rece pentru a crea un ciclu de dilatare-contractare a unui gaz de masă dată în interiorul unei mașini pentru conversia energiei termice în lucru mecanic Cu cât este mai mare diferența între temperaturile celor două zone cu atât mai mare este randamentul ciclului său Mici motoare experimentale au fost construite pentru a funcționa la diferențe de temperatură mici de până la 7 °C care apare de exemplu între palma mâinii și mediul înconjurător sau între temperatura camerei și temperatura de topire a gheții Regeneratorul Regeneratorul a fost elementul cheie inventat de Robert Stirling și prezența sau lipsa lui face deosebirea dintre adevăratul motor Stirling și o altă mașină de aer cald În baza celor spuse multe motoare care nu au un regenerator vizibil cu mici rezerve pot fi categorisite ca motoare Stirling în sensul că la versiunile beta și gama cu piston de refulare fără segmenți acesta și suprafața cilindrului fac un schimb termic periodic cu gazul de lucru asigurând un oarecare efect de recuperare Această rezolvare se regăsește adesea la modele de mici dimensiuni și de tip LTD unde pierderile de flux suplimentare și volumele neutilizate pot fi contraproductive iar lipsa regeneratorului poate fi chiar varianta optimă Într-un motor Stirling regeneratorul reține în interiorul sistemului termodinamic o parte din energia termică la o temperatură intermediară care altfel ar fi schimbată cu mediul înconjurător ceea ce va contribui la apropierea eficienței motorului de cea a ciclului Carnot lucrând între temperaturile maximă și minimă Regeneratorul este un fel de schimbător de căldură în care fluidul de lucru își schimbă periodic sensul de curgere – a nu se confunda cu un schimbător de căldură în contracurent în care două fluxuri separate de fluid circulă în sensuri opuse de o parte și de alta a unui perete despărțitor Scopul regeneratorului este de a mări semnificativ eficiența prin „reciclarea energiei termice din ciclu pentru a micșora fluxurile termice din cele două schimbătoarele de căldură adeseori permițând motorului să furnizeze o putere mai mare cu aceleași schimbătoare de căldură Regeneratorul este în mod obișnuit constituit dintr-o cantitate de fire metalice de preferință cu porozitate scăzută pentru reducerea spațiului neutilizat cu axa plasată perpendicular pe direcția fluxului de gaz formând o umplutură de plase Regeneratorul este situat în circuitul gazului între cele două schimbătoare de căldură În timpul vehiculării gazului între schimbătorul de căldură cald și cel rece 90% din energia sa termică este temporar transferată la și de la regenerator Regeneratorul reciclează în principal căldura neutilizată ceea ce reduce fluxurile de energie termică transmise de cele două schimbătoare de căldură Apare necesitatea renunțării la unele avantaje în favoarea altora mai ales la motoare cu putere litrică raport dintre putere și cilindree mare motoare HTD astfel regeneratorul va trebui proiectat cu grijă pentru a obține un transfer de căldură mare la pierderi mici datorate rezistențelor hidrodinamice și un spațiu neutilizat cât mai redus La fel ca la schimbătoarele de căldură cald și rece realizarea unui regenerator performant este o problemă de optimizare între cele trei cerințe mai sus amintite Bazele teoretice Ciclul Stirling ideal este un ciclu termodinamic cu două izocore și două izoterme Este ciclul termodinamic cel mai eficient practic realizabil eficiența sa teoretică egalând-o pe cea ipotetică a unui ciclu Carnot Cu toate acestea probleme de ordin tehnic reduc eficiența în realizare – un mecanism mai simplu fiind avantajat față de o realizare a unui ciclu apropiat celui teoretic Transformări Gazul de lucru este supus unui ciclu de dilatări și comprimări compus din două transformări izoterme și două transformări izocore Se utilizează următoarele prescurtări Q\ L< math> Cantitate de căldură lucru mecanic în J n \< math> Masa gazului în mol C_v \< math> Capacitatea calorică molară la vconst in J mol R \< math> Constanta universală a gazului în J mol−1 K−1 T\ T_0< math> Temperatura superioară și inferioară în K V_2\ V_3< math> Volumul în punctul mort superior în m³ V_1\ V_4< math> Volumul în punctul mort inferior în m³
Timp 1 1-2 pe grafic este o destindere izotermă în cursul căreia gazul efectuează lucru mecanic asupra mediului Căldura absorbită Q și lucrul mecanic efectuat L12< sub> sunt legate prin formula Q L_{12} n\cdot R\cdot T \cdot \ln \frac{V_2}{V_1}< math> Timp 2 2-3 pe grafic este o răcire izocoră în cursul căreia prin cedare de căldură către regenerator gazul este adus în starea inițială Căldura cedată se determină cu formula Q_{23} n\cdot C_V\cdot T T_0< math> Timp 3 3-4 pe grafic este o comprimare izotermă în cadrul căreia lucrul mecanic necesar modificării volumului L34< sub> este egal cu căldura cedată Q0< sub> Q_{0} L_{34} n\cdot R\cdot T_0 \cdot \ln \frac{V_3}{V_4}< math> Timp 4 4-1 pe grafic este o incălzire izocoră în cursul căreia căldura absorbită în timpul 2 de către regenerator este cedată gazului valoarea acesteia fiind Q_{41} n\cdot C_V\cdot T T_0< math>
Lucrul mecanic util Lucrul mecanic util este reprezentat în diagrama p-V de mai sus de suprafața închisă de curba ciclului pe când în diagrama T-s entropie-temperatură ca rezultat al diferenței dintre energia calorică absorbită și cea cedată Lucrul mecanic util este reprezentat și în bilanțul energetic din schița alăturată energia absorbită energia cedată Q Q_{0} + L \< math> L Q Q_{0} \< math> Utilizând formulele de mai sus pentru Q și Q0< sub> rezultă L n\cdot R\cdot T \cdot \ln \left\frac{V_2}{V_1}\right n\cdot R\cdot T_0 \cdot \ln \left \frac{V_3}{V_4} \right \ < math>; având \frac{V_2}{V_1} \frac{V_3}{V_4} \frac{V_{pme}} \right \cdot T T_0< math> Randament Punctul slab al motoarelor Stirling îl reprezintă randamentul În principiu motoarele Stirling nu pot atinge un randament Carnot înalt deoarece temperatura de lucru maximă este limitată de temperatura sursei calde În practică gazul de lucru nu poate fi încălzit peste temperatura de 800 K La aceste diferențe de temperatură mici randamentul Carnot este de cca 66% și se situează astfel mult sub cel al motoarelor cu ardere internă uzuale Această problemă se manifestă și în cazul termocentralelor dotate doar cu turbine cu abur în partea de producere a curentului electric care ating 66 % din randamentul lor Carnot rezultând un randament efectiv de puțin peste 40 % Motoarele Stirling ating 50% din randamentul lor Carnot cu un randament efectiv corespunzător mai mic Tipuri de motoare Inginerii clasifică motoarele Stirling în trei tipuri distincte Tipul Alfa se referă la cazul când doi sau mai mulți cilindri separați de diferite temperaturi sunt legați între ei Tipul Beta și Gama utilizează un piston de refulare pentru a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece situate in același cilindru Alfa Stirling Un motor de tip Alfa Stirling conține două pistoane de lucru unul cald și altul rece situate separat în câte un cilindru Cilindru pistonului cald este situat în interiorul schimbătorului de căldură de temperatură înaltă iar cel al pistonului rece în schimbătorul de căldură de temperatură scăzută Acest tip de motor are o putere litrică foarte mare dar prezintă dificultăți tehnice din cauza temperaturilor foarte mari din zona pistonului cald și a etanșării sale Vezi Funcționarea motorului Alfa Stirling Funcționarea motorului Alfa Stirling poate fi descrisă în patru timpi Timpul 1 Cea mai mare parte a gazului de lucru este în contact cu peretele cilindrului cald; ca urmare se încălzește mărindu-și volumul și împingând pistonul spre capătul cilindrului Dilatarea continuă și în cilindrul rece al cărui piston are o mișcare defazată cu 90° față de pistonul cilindrului cald însoțită de extragere în continuare de lucru mecanic Timpul 2 Gazul de lucru a ajuns la volumul maxim Pistonul în cilindrul cald începe să împingă cea mai mare parte din gaz în cilindrul rece unde pierde din temperatura acumulată și presiunea scade Timpul 3 Aproape toată cantitatea de gaz este în cilindrul rece și răcirea continuă Pistonul rece acționat de momentul de inerție al volantului sau o altă pereche de pistoane situate pe același arbore comprimă gazul Timpul 4 Gazul ajunge la volumul minim și pistonul din cilindrul cald va permite vehicularea spre acest cilindru unde va fi încălzit din nou și va începe cedarea de lucru mecanic către pistonul de lucru Beta Stirling Un motor de tip Beta Stirling are un singur cilindru în care sunt așezate un piston de lucru și unul de refulare montate pe același ax Pistonul de refulare nu este montat etanș și nu servește la extragerea de lucru mecanic din gazul ce se dilată având doar rolul de a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece Când gazul de lucru este împins către capătul cald al cilindrului se dilată și împinge pistonul de lucru Când este împins către capătul rece se contractă și momentul de inerție al motorului de obicei mărit cu ajutorul unui volant împinge pistonul de lucru în sensul opus pentru a comprima gazul Spre deosebire de tipul Alfa în acest caz se evită problemele tehnice legate de inelele de etanșare de la pistonul cald Vezi Funcționarea motorului Beta Stirling Cei patru timpi de funcționarea a motorului Beta Stirling sunt pe desen Timpul 1->2 Gazul de lucru este încălzit în zona caldă a cilindrului pe baza absorbției de energie termică de la sursa caldă Prin încălzire gazul de lucru se dilată În urma acesteia pistonul de refulare este împins înainte Odată cu mișcarea pistonului de refulare se va mișca și pistonul de lucru Cele două pistoane se mișcă defazat cu 90° Prin urmare în primul timp pistonul de refulare va avea o cursă nesemnificativă proiecția lungimii manivelei pe orizontală În acest timp pistonul de lucru cedează lucru mecanic volantului Timpul 2->3 Volantul se mișcă datorită momentului de inerție mai departe Pistonul de refulare împinge acum gazul de lucru din zona caldă în zona rece unde se va răci De cele mai multe ori pistonul de lucru preia și rolul regeneratorului preia o parte din căldura gazului de lucru ce curge din zona caldă spre cea rece În zona rece gazul de lucru va fi răcit cu ajutorul unui radiator de răcire cu aer sau prin mantaua cilindrului răcit cu ajutorul apei Poziția pistonului de lucru se schimbă în această fază foarte puțin Presiunea în interior scade datorită răcirii Timpul 3->4 La motoare Stirling cu presiune internă mare în această fază are loc o compresie pe când la cele cu presiune internă mică poate avea loc încă cedare de lucru mecanic în timp ce presiunea atmosferică acționează asupra pistonului de lucru În caz contrar în timpul compresiei este nevoie de un aport de lucru mecanic care se preia din momentul de inerție al volantului La acest timp poziția pistonului de refulare se schimbă doar foarte puțin Timpul 4->1 Volantul se învârte în continuare și prin aceasta pistonul de refulare se va deplasa în sus Acest lucru are ca rezultat trecerea gazului din zona superioară rece în zona inferioară caldă încălzire Regeneratorul cedează gazului de lucru căldura înmagazinată în timpul 2 preîncălzindu-l Ciclul se reia de la început Regeneratorul la variantele constructive fără piston de refulare se numește diafragmă în funcționare va avea o temperatură mijlocie ce se situează între cea a zonei reci și a celei calde Lucrează pe baza capacității sale temice înmagazinează căldura între timpii cu schimb de gaz și în caz ideal asigură ca gazul să ajungă cu această temperatură medie în zona caldă respectiv rece Tocmai aceasta este cantitatea de căldură ce nu trebuie introdusă prin schimbătorul de cădură din zona caldă respectiv eliminată prin cel din zona rece mărindu-se astfel randamentul Gama Stirling Un motor de tip Gama Stirling este un Beta Stirling la care pistonul de lucru este montat într-un cilindru separat alăturat de cilindrul de refulare dar este conectat la același volant Gazul din cei doi cilindri circulă liber între aceștia Această variantă produce o rată de compresie mai mică dar este constructiv mai simplă și adeseori este utilizat în motoare Stirling cu mai mulți cilindri Funcționarea motorului Gama Stirling Timpul 1 În timpul acestei faze pistonul de lucru efectuează o cursă minimă volumul total este minim În schimb pistonul de refulare efectuează o cursă lungă și gazul de lucru se încălzește Timpul 2 Pistonul de refulare are o cursă scurtă pe când pistonul de lucru efectuează mai mult de 70% din cursa sa totală El generează energie mecanică Timpul 3 Pistonul de refulare efectuează cea mai mare parte din cursa sa gazul este răcit Pistonul de lucru are o cursă scurtă Timpul 4 Pistonul de refulare rămâne în partea superioară a cilindrului gazul este complet răcit Față de acesta pistonul de lucru parcurge cea mai mare parte a cursei sale comprimă gazul și cedează lucru mecanic în acest scop Alte tipuri Inginerii și inventatorii continuă să fie preocupați de realizarea de noi variante constructive bazate pe ciclul Stirling O deosebită preocupare înconjoară motorul cu piston rotativ Stirling având ca scop transformarea puterii preluate din ciclul Stirling direct în mișcare rotativă analog cu motorul cu piston rotativ cu combustie internă Până în prezent nu a fost construit niciun prototip dar există o varietate de concepte modele și au fost înregistrate brevete Un domeniu deosebit îl reprezintă motoarele Stirling "cu piston liber" între care se enumeră și cele cu piston lichid și cele cu diafragmă O variantă de motor Stirling este pompa de apă cu piston lichid utilizând ciclul Stirling Forma cea mai simplă include gazul de lucru un lichid și două supape unidirecționale Lucrul mecanic dezvoltat în acest caz este utilizat pentru pomparea lichidului Surse de căldură Teoretic orice diferență de temperatură va pune în funcțiune un motor Stirling Sursa de căldură poate fi atât energia degajată prin ardere de un combustibil ceea ce îndreptățește utilizarea termenului de motor cu ardere externă cât și energia solară geotermală nucleară sau chiar de origine biologică Deasemenea și o "sursă rece" având temperatura sub cea a mediului ambiant poate fi utilizată pentru asigurarea diferenței de temperatură Sursa rece apare în locul unde se utilizează lichide criogenice sau gheață Pentru a se putea genera puteri semnificative la diferențe mici de temperaturi este nevoie a se vehicula mari cantități de fluid prin schimbătorul de căldură extern ceea ce va cauza pierderi suplimentare și va reduce randamentul ciclului Deoarece sursa de căldură și gazul de lucru sunt separate printr-un schimbător de căldură se poate apela la o gamă largă de surse de căldură inclusiv carburanți sau căldură reziduală rezultată din alte procese Având în vedere că aceștia nu intră în contact cu piesele interne în mișcare motorul Stirling poate funcționa și cu biogaz cu conținut de siloxan fără a exista pericolul acumulării de silicați cea ce ar deteriora componentele cum ar fi de altfel cazul la motorul cu combustie internă ce ar utiliza același tip de carburant Durata de viață a lubrifianților este semnificativ mai mare decât la motorul cu ardere internă La US Department of Energy in Washington NASA Glenn Research Center din Cleveland și Stirling Technology Company of Kennewick Washington se studiază un motor cu piston liber pentru un generator pe bază de izotopi radioactivi Acest dispozitiv va utiliza o sursă de căldură bazată pe plutoniu Dezvoltări actuale În cadrul Los Alamos National Laboratory s-a dezvoltat o "mașină termică Stirling cu unde acustice" fără elemente în mișcare Această mașină transformă căldura în unde acustice de putere care citat din sursa indicată " poate fi utilizat direct în refrigeratoare cu unde acustice sau refrigeratoare cu tuburi de impuls pentru a produce frig prin intermediul unei surse de căldură fără a utiliza piese în mișcare sau pentru a genera curent electric cu ajutorul unui generator liniar sau un alt transformator de putere electroacustic" Think Nordic o firmă ce produce automobile electrice în Norvegia în colaborare cu inventatorul Dean Kamen lucrează la proiecte de instalare de motoare Stirling în Think City un alt tip de automobil "all-electric" care ar trebui să fie lansat pe piață la sfârșitul anului 2007 cel puțin în Europa Compania MSI lucrează la un cooler pentru răcirea componentelor de calculator bazat pe principiul motorului Stirling Acesta folosește chiar căldura produsă de componenta electronică și nu consumă energie electrică Avantajele motorului Stirling Căldura reziduală este ușor utilizabilă în comparație cu motorul cu ardere internă astfel încât motoarele Stirling își găsesc întrebuințare în sistemele combinate cum ar fi WhisperGen Pot utiliza fără modificări orice sursă de căldură nu numai cele având la bază un proces de ardere cum este energia solară geotermală biologică sau nucleară În cazul sursei pe bază de combustibil procesul de ardere poate fi continuu spre deosebire de motoarele cu ardere internă reducându-se semnificativ nivelul emisiilor poluante Cele mai multe motoare Stirling au mecanismele de acționare și etanșare pe partea rece astfel încât necesită mai puțin lubrifiant și au perioade de funcționare mai mari între revizii decât alte tipuri de mașini Mecanismele de acționare sunt mai simple decât la alte tipuri de mașini cu mișcare alternativă nu sunt necesare supape și sistemul de ardere poate fi mai simplu Un motor Stirling utilizează un fluid de lucru fără modificare de stare care este sub o presiune apropiată de cea nominală astfel că la utilizare normală nu există pericol de explozie Față de aceasta o mașină cu aburi utilizează un fluid cu două stări gazos lichid ceea ce în cazul unei supape de siguranță defecte poate avea ca rezultat apariția suprapresiunii și în final explozie În unele cazuri presiunea scăzută poate permite utilizarea de cilindri cu greutate foarte redusă Pot fi construite pentru o funcționare foarte silențioasă fără alimentare cu aer pentru propulsie fără consum de aer în cazul submarinelor sau în tehnica spațială Au o pornire ușoară totuși lentă după o perioadă de încălzire și funcționează mai eficient pe vreme rece în comparație cu motoarele cu ardere internă care pornesc repede pe vreme caldă și greu pe vreme rece Un motor Stirling poate fi configurat astfel ca apa pompată să fie utilizată în scopul răcirii spațiului de comprimare Bineînțeles acest lucru este mai eficient în cazul pompării apei reci Sunt foarte flexibile Pot funcționa ca centrale cu cogenerare CHP Combined Heat and Power iarna și ca instalație frigorifică vara Dezavantajele motorului Stirling Dimensiuni și costuri Din construcție motorul Stirling este dotat cu schimbătoare de căldură atât pentru absorbția cât și pentru cedarea acesteia schimbătoare care trebuie să reziste la presiunea fluidului de lucru care la rândul ei este proporțională cu puterea motorului În plus schimbătorul de căldură de pe partea de destindere este supus unor temperaturi foarte mari din care cauză materialul trebuie să reziste unor puternice efecte corozive și să aibă deformări reduse De obicei aceste cerințe măresc costul materialului Costurile materialelor și de asamblare a schimbătorului de căldură din partea caldă ajung la 40% din cel al întregului motor Stirling Hargraves Ciclurile termodinamice necesită diferențe de temperaturi mari pentru a putea funcționa eficient cu toate că în mașinile cu combustie externă temperatura încălzitorului este întotdeauna egală sau mai mare cu temperatura de destindere a gazului Aceasta înseamnă că se cer materiale cu rezistență înaltă Situația este similară cu cea de la turbinele cu gaz însă diferită de cea a motoarelor cu aprindere prin scânteie sau comprimare Aici temperatura de destindere poate determina depășirea rezistenței la fluaj a materialului deoarece căldura nu se preia din corpul materialului ci direct din arderea combustibilului Eliminarea căldurii reziduale este destul de complicată pentru că răcitorul trebuie menținut la o temperatură cât mai mică posibil pentru a mări randamentul Din această cauză este nevoie de radiatoare mari care măresc volumul Împreună cu costul materialului acesta a fost unul din motivele care au împiedicat utilizarea motoarelor Stirling pentru acționarea autovehiculelor Alte aplicații însă cum ar fi propulsia navelor și microcentrale staționare utilizând cogenerarea CHP nu necesită o putere litrică mare Probleme privind puterea și cuplul motor Îndeosebi mașinile Stirling ce funcționează la diferențe de temperatură mici sunt de dimensiuni mari în comparație cu puterea pe care o debitează au o putere litrică mică Aceasta se datorează în special coeficientului mic de convecție termică a gazului ceea ce limitează fluxul de căldură posibil de atins într-un schimbător de căldură intern Pentru ingineri transferul căldurii în și din gaz este o piatră de încercare Mărirea presiunii și a diferenței de temperatură permite obținerea de puteri mai mari dacă schimbătoarele de căldură se proiectează pentru o sarcină termică mai mare și pentru preluarea unui flux mai mare de energie calorică Un motor Stirling nu poate porni imediat având nevoie de o perioadă de încălzire Acest lucru este valabil pentru toate mașinile cu ardere externă dar această perioadă poate fi totuși mai scurtă pentru motoarele Stirling decât de exemplu la mașinile cu aburi Puterea debitată tinde să fie constantă modificarea ei necesitând o proiectare minuțioasă și dispozitive auxiliare În mod obișnuit modificarea puterii se face prin deplasarea motorului sau prin modificarea cantității fluidului de lucru sau modificând unghiul de defazaj între pistonul de lucru și cel de refulare sau în unele cazuri prin modificarea încărcării mașinii Această proprietate este considerată mai puțin dezavantajoasă în cazul acționărilor electrice hibride sau în centrale lucrând în regim de bază "base load" unde o putere constantă este chiar dorită Gazul de lucru Viscozitatea scăzută conductivitatea termică ridicată și căldura specifică a hidrogenului fac ca din punct de vedere termodinamic și hidrodinamic acesta să fie un gaz de lucru aproape ideal în mașinile Stirling Cu toate acestea datorită greutății moleculare scăzute și a capacității ridicate de difuzie hidrogenul va scăpa prin pereții de metal ceea ce va îngreuna menținerea unei presiuni ridicate în interiorul mașinii la o perioadă lungă de timp între completări În consecință va fi nevoie de sisteme auxiliare pentru menținerea cantității necesare de gaz de lucru Aceste sisteme pot consta dintr-un rezervor de hidrogen sau un generator de hidrogen Hidrogenul poate fi generat fie prin electroliza apei fie prin reacția unui metal cu un acid Hidrogenul poate de asemenea cauza îmbătrânirea prematură a metalului Hidrogenul este un gaz inflamabil în comparație cu heliul care este un gaz inert Tehnologic cele mai avansate mașini Stirling cum sunt cele fabricate pentru laboratoarele guvernamentale din SUA utilizează heliu ca gaz de lucru pentru că are proprietăți apropiate de cele ale hidrogenului mai puțin cele referitoare la etanșeitatea materialului Heliul este costisitor și se livrează în butelii Un test efectuat pe un motor Stirling de tip GPU-3 a relevat că hidrogenul asigură un randament cu 5% mai mare decât heliul un câștig de 24% față de randamentul oferit de heliu Unele mașini utilizează ca gaz de lucru aer sau azot Aceste gaze sunt din punct de vedere termodinamic mai puțin eficiente dar în schimb reduc la minim problemele legate de etanșare și completare Utilizarea aerului comprimat pe post de gaz de lucru conținând o cantitate mare de oxigen în contact cu materiale inflamabile sau substanțe cum ar fi lubrifianții poate duce la explozie Pe de altă parte oxigenul poate fi înlăturat cu ajutorul unei reacții de oxidare Utilizări Aplicații de cogenerare CHP Combined Heat and Power Prin cogenerare dintr-o sursă de energie preexistentă de obicei un proces industrial cu ajutorul unei instalații pe lângă puterea mecanică sau electrică livrată se asigură căldură necesară încălzirii În mod normal sursa de căldură primară constituie intrarea pentru încălzitorul motorului Stirling și ca atare va avea o temperatură mai mare decât sursa de căldură pentru aplicația de încălzire constituită din energia evacuată din motor Puterea produsă de motorul Stirling este utilizată adesea în agricultură în diferite procese în urma cărora rezultă deșeuri de biomasă care la rândul lor pot fi utilizate drept combustibil pentru motor evitându-se astfel costurile de transport și depozitare a deșeurilor Procesul în general abundă în resurse energetice fiind în ansamblul lui avantajos din punct de vedere economic Firma WhisperGen cu sediul în Christchurch Noua Zeelandă a dezvoltat o microcentrală cu cogenerare "AC Micro Combined Heat and Power" bazată pe ciclul Stirling Aceste microcentrale sunt sisteme de încălzire alimentate cu gaz metan care furnizează și energie electrică în rețea WhisperGen a anunțat în 2004 că va produce 80000 centrale de acest tip pentru locuințele din Marea Britanie Un lot 20 de centrale a început testul în Germania în anul 2006 Generatoare solare de electricitate Așezat în focarul unei oglinzi parabolice un motor Stirling poate fi utilizat ca generator de curent electric cu un randament mai bun decât panourile solare cu celule fotovoltaice simple și comparabil cu cel al panourilor solare cu celule fotovoltaice cu concentrator Pe data de 11 august 2005 Southern California Edison an agreement to purchase solar powered Stirling engines from Stirling Energy Systems engleză< ref> a făcut public un contract privind cumpărarea eșalonată pe 20 ani a 20000 bucăți de motoare Stirling acționate cu energie solară de la firma Stirling Energy Systems în scopul construirii unei centrale solare Aceste sisteme vor fi montate pe o suprafață de 19 km² cu utilizarea de oglinzi parabolice capabile să se orienteze după soare și să concentreze lumina solară pe motoarele Stirling ce acționează generatoare de curent electric cu o putere instalată totală de 500 MW Instalații frigorifice Stirling Cryocooler Orice mașină Stirling poate lucra în regim invers ca pompă de căldură dacă se introduce lucru mecanic prin acționarea mașinii între cilindri apare o diferență de temperatură Una din utilizările moderne este în industria frigului ca instalații frigorifice și criogenice cryocooler Componentele principale al unui cryocooler sunt identice cu cele ale mașinii Stirling Rotirea axului motor va produce comprimarea gazului producând creșterea temperaturii acestuia Prin împingerea gazului într-un schimbător căldura va fi livrată În faza următoare gazul va fi supus unei destinderi în urma căreia se va răci și va fi vehiculat spre celălalt schimbător de unde va prelua căldură Acest schimbător este situat într-un spațiu izolat termic cum este de exemplu un frigider Acest ciclu se repetă la fiecare rotație a arborelui De fapt căldura este extrasă din compartimentul răcit și este disipată în mediul înconjurător Temperatura în compartiment va scădea din cauza izolației termice care nu permite intrare căldurii La fel ca la motorul Stirling randamentul se îmbunătățește prin utilizarea unui regenerator care creează un tampon pentru căldură între cele două capete cu temperaturi diferite Primul cryocooler bazat pe ciclu Stirling a fost lansat pe piață în anul 1950 de firma Philips și a fost utilizat în stații de producere a azotului lichid O gamă largă de cryocoolere mai mici sunt produse pentru diferite aplicații cum ar fi răcirea senzorilor Refrigerarea termoacustică se bazează pe ciclul Stirling creat într-un gaz de către unde sonore de mare amplitudine Pompe de căldură O pompă de căldură Stirling se aseamănă foarte mult cu un cryocooler Stirling diferența constând în faptul că pompa de căldură lucrează la temperatura camerei și rolul ei principal este de a pompa căldură din afara clădirii în interior pentru a asigura o încălzire ieftină Ca și la alte mașini Stirling și în acest caz căldura trece dinspre zona de destindere spre zona de compresie totuși spre deosebire de motorul Stirling zona de destindere se află la o temperatură mai scăzută decât cea de compresie astfel că în loc să se producă lucru mecanic este necesară furnizarea lui de către sistem pentru a satisface cerințele celei de-a doua legi a termodinamicii Zona de destindere a pompei de căldură este cuplată termic la o sursă de căldură care adeseori este mediul înconjurător Partea de compresie a mașinii Stirling este situată în spațiul ce va fi încălzit spre exemplu o clădire În mod obișnuit va exista o izolare a spațiului din clădire de mediul exterior ceea ce va permite creșterea temperaturii interioare Pompele de căldură sunt pe departe cele mai eficiente sisteme din punct de vedere energetic Energie nucleară În centralele nucleare există posibilitatea utilizării mașinilor Stirling pentru producerea de energie electrică Înlocuind turbinele cu abur cu motoare Stirling se poate reduce complexitatea construcției se poate obține un randament mai mare și se pot reduce reziduurile radioactive Anumite reactoare de îmbogățire a uraniului utilizează prin construcție sodiu lichid ca agent de răcire Dacă energia termică este utilizată în continuare într-o centrală cu abur este nevoie de schimbătoare de căldură apă sodiu ceea ce mărește gradul de pericol datorită posibilității reacției violente a sodiului cu apa în caz de contact direct Utilizarea motorului Stirling face ca apa să poată fie eliminată din ciclu Laboratoarele guvernamentale din SUA au dezvoltat un motor Stirling modern sub numele de SRG Stirling Radioisotope Generator pentru a putea fi utilizat în explorări spațiale Este destinat generării de energie electrică pentru sonde spațiale ce părăsesc sistemul solar cu o durată de viață de mai multe decenii Acest motor utilizează un singur piston de refulare pentru a reduce piesele în mișcare și unde acustice de mare energie pentru transferul de energie Sursa de căldură este un bloc de combustibil radioactiv iar căldura reziduală este eliminată în spațiu Acest ansamblu produce de patru ori mai multă energie din același bloc de combustibil ca și un genearator similar de tip RTG radioisotope thermoelectric generator Motoare de navă Kockums < ref> constructorul Suedez de nave a construit în cursul anului 1980 cel puțin 8 submarine de clasa Gotland având motoarele de acționare de tip Stirling Motoare pentru avioane Teoretic motoarele Stirling ar prezenta avantaje și ca motoare de avion Sunt mai silențioase și mai puțin poluante randamentul crește cu altitudinea randamentul motoarelor cu ardere internă scade cu altitudinea sunt mai sigure în funcționare datorită componentelor mai puține și lipsei sistemului de aprindere produc mai puține vibrații structura de rezistență va avea o durată mai lungă și sunt mai sigure putând utiliza combustibil mai puțin explozibil vezi mai jos "Argument on why the Stirling engine can be applied in aviation" Motoare de automobil În industria de automobile neutilizarea motoarelor Stirling pentru acționarea autovehiculelor adesea se argumentează prin raportul putere greutate prea mic și un timp de pornire prea lung Alături de proiecte de la Ford și American Motor Companies la NASA s-au construit cel puțin două automobile acționate exclusiv cu motoare Stirling Problemele cele mai mari rezidă în timpul de pornire lung răspunsul lent la accelerare oprire și sarcină la care nu s-a găsit o rezolvare aplicabilă imediat Mulți consideră că acționarea hibridă ar elimina aceste neajunsuri dar deocamdată nu a fost construit niciun vehicul pe această bază Vehiculele proiectate la NASA au fost denumite MOD I și MOD II În cazul lui MOD II s-a înlocuit un motor normal cu aprindere prin scânteie dintr-un Chevrolet Celebrity hatchback cu 4 uși din 1985 În raportul publicat în 1986 la anexa A se precizează că atât pe autostradă cât și în oraș consumul a scăzut de la 588 l km la 405 l km respectiv de la 905 l km la 713 l km Timpul de pornire al vehiculului de la NASA a fost de 30 s în timp ce automobilul pilot de la Ford utilizând un preîncălzitor electric din zona de aer cald a reușit să pornească doar în câteva secunde Energia geotermală Capacitatea motoarelor Stirling de a converti energia geotermală în electricitate și apoi producerea de hidrogen cu ajutorul acestuia constituie după părerea multora cheia trecerii de la utilizarea combustibililor fosili la economia bazată pe hidrogen Această părere se bazează pe cercetările laboratoarelor din Los Alamos asupra posibilității de utilizare a motoarelor Stirling așezate pe roci fierbinți respective roci topite și apa de mare ca mediu de răcire cu potențial energetic aproape nelimitat Cu toate că actualmente cea mai fezabilă pare utilizarea energiei solare multe previziuni se bazează pe forări de mare adâncime și dezvoltarea metodelor de lucru cu roci topite ceea ce ar putea avea ca rezultat creșterea exponențială a generării de energie pe mii de ani fără poluarea mediului Motoare pentru diferențe mici de temperatură Motoarele Stirling pentru diferențe mici de temperatură Low Delta T funcționează pe gradiente mici de exemplu diferența dintre temperatura palmei și cea a camerei sau cea a camerei și a unui cub de gheață De obicei pentru simplificare sunt construite în configurația Gama și fără generator Sunt nepresurizate funcționând aproape de presiunea atmosferică Puterea debitată este mai mică de 1W și au doar rol demonstrativ Se comercializează ca jucării Note {{Listănote}} Bibliografie {{en icon}} {{citat carte|authorVan Wylan Gordon J and Sontag Richard F|titleFundamentals of Classical Thermodynamics SI Version 2nd Ed|publisherJohn Wiley and Sons|locationNew York|date1976|idISBN 0-471-04188-2}} {{en icon}} {{citat carte|authorWalker G|titleFree Piston Stirling Cycle Engines|publisherSpringer-Verlag|date1985|idISBN 0-387-15495-7}} {{en icon}} {{citat carte|authorHargreaves C M|titleThe Philips Stirling Engine|publisherElsevier Publishers|date1991|idISBN 0-444-88463-7}} Legături externe {{commonscat|Stirling engine}} {{en icon}} "Introduction to Stirling-Cycle Analysis" PDF {{en icon}} University of Canterbury NZ {{en icon}} Israel Urieli {{en icon}} Simple Analysis {{en icon}} {{en icon}} {{en icon}} {{en icon}} Stirling Engine Researcher {{en icon}} {{en icon}} {{en icon}} {{en icon}} {{en icon}} 15 pages pdf {{en icon}}{{citat web |urlhttp ntrsnasagov archive nasa casintrsnasagov 19780016056_1978016056pdf |titleStirling Engine Design Manual |accessdate2007-06-25 |lastMartini |firstWilliam |authorlink |coauthors |date |year1978 |monthApril |format |workNASA-CR-135382 |publisherNASA |pages |language |archiveurl |archivedate |quote }} {{en icon}}{{citat web |urlhttp wwwvoklthse ~ce Research stirling stirling_enhtm |titleStirling Engine Research |accessdate2007-06-25 |last |first |authorlink |coauthors |date |year |month |format |work |publisherLund University Sweden |pages |languageEnglish |archiveurl |archivedate |quote }} {{en icon}} {{citat web |urlhttp mac6mapsuedu stirling |titleStirling Engines |accessdate2007-08-30 |lastHerzog |firstSiegfried |authorlink |coauthors |date11 01 05 |year |month |format |workAssistant Professor of Mechanical Engineering |publisherPenn State University at Mont Alto|pages |languageEnglish |archiveurl |archivedate |quote }} {{fr icon}} {{articol de calitate}} {{DEFAULTSORTStirling Motorul}} Nikita Sergheevici Hrușciov în n 15 aprilie 1894 – d 11 septembrie 1971 a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece A ocupat funcția de secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice între 1953 și 1964 și pe cea de președinte al consiliului de miniștri între 1958 și 1964 Hrușciov a rămas în istorie pentru Uniunii Sovietice pentru susținerea primelor progrese ale și pentru mai multe reforme de un relativ liberalism în unele arii ale politicii interne Colegii de partid l-au înlăturat de la putere în 1964 înlocuindu-l cu Leonid Brejnev ca secretar general al PCUS și cu Alexei Kosîghin ca premier Hrușciov s-a născut în satul în 1894 aproape de actuala frontieră între Rusia și Ucraina A lucrat ca muncitor siderurgic în tinerețe și în timpul Războiului Civil Rus a fost comisar politic Cu ajutorul lui a avansat în ierarhia sovietică A susținut epurările lui Iosif Stalin și a aprobat mii de arestări În 1939 Stalin l-a trimis să guverneze Ucraina sovietică unde a continuat epurările În al Doilea Război Mondial Hrușciov a fost din nou comisar servind ca intermediar între Stalin și generalii săi Hrușciov a fost prezent la sângeroasa bătălie de la Stalingrad fapt cu care s-a mândrit apoi toată viața sa După război a revenit în Ucraina înainte de a fi rechemat la Moscova pentru a fi unul din cei mai apropiați consilieri ai lui Stalin În lupta pentru putere declanșată de moartea lui Stalin în 1953 Hrușciov a ieșit victorios după câțiva ani La 25 februarie 1956 la el a ținut „Discursul Secret în care a denunțat epurările staliniste și prin care a deschis în Uniunea Sovietică Politicile sale interne ce au avut ca scop ameliorarea vieții cetățenilor obișnuiți au avut doar rareori succes în special în domeniul agriculturii Sperând că în cele din urmă se va baza pe rachete în domeniul apărării Hrușciov a redus mult forțele convenționale În ciuda acestor reduceri anii lui Hrușciov au fost printre cei mai tensionați din Războiul Rece ei culminând cu criza rachetelor cubaneze Unele din politicile lui Hrușciov au fost văzute de unii colegi de partid și în special de către din ce în ce mai numeroșii săi rivali ca fiind dezordonate iar acești rivali au acumulat treptat putere și l-au înlăturat în octombrie 1964 El nu a mai fost ucis ca unii dintre înfrânții mai vechilor lupte pentru putere din cercurile sovietice dar a fost pensionat cu un apartament în Moscova și cu o dacea la țară Și-a scris memoriile iar benzile de magnetofon pe care erau înregistrate au fost scoase clandestin din țară și publicate parțial în Occident în 1970 Hrușciov a murit de o boală cardiacă în 1971 Primii ani Hrușciov s-a născut la 15 aprilie 1894 la un sat din actuala regiune Kursk a Rusiei aproape de granița actuală cu Ucraina Părinții săi Serghei Hrușciov și Ksenia Hrușciova erau țărani săraci de origine rusă și în afara lui Nikita au mai avut o fată cu doi ani mai mică Irina Serghei Hrușciov a lucrat în mai multe locuri din zona Donbas a Ucrainei estice ca muncitor feroviar miner și într-o fabrică de cărămidă Salariile în Donbas erau mult mai mari ca în regiunea Kursk iar Serghei Hrușciov își lăsa familia la Kalinovka întorcându-se când avea destui bani Kalinovka era o așezare rurală; învățătoarea lui Hrușciov Lidia Șevcenko a afirmat ulterior că nu văzuse vreodată un sat atât de sărac cum era Kalinovka Nikita a lucrat ca păstor încă din copilărie A mers la școală în total patru ani o parte la școala parohială din sat și o parte în clasa învățătoarei Șevcenko în școala de stat din Kalinovka În memoriile sale Hrușciov scrie că Șevcenko era o liber-cugetătoare iar faptul că nu se ducea la biserică îi deranja pe săteni Când o vizita fratele ei tânărul Nikita primea de la el cărți interzise de regimul țarist Ea l-a încurajat pe Nikita să continue școala dar precaritatea finanțelor familiei nu i-a permis În 1908 Serghei Hrușciov s-a mutat în orașul Iuzovka din Donbas; în același an Nikita care acum avea paisprezece ani l-a urmat și Ksenia Hrușciova și fata au sosit și ele ulterior Iuzovka oraș denumit Stalino în 1924 și apoi Donețk după 1961 se afla în inima uneia dintre cele mai industrializate regiuni ale Imperiului Rus După ce a lucrat scurt timp în alte domenii părinții i-au găsit lui Hrușciov un post de ucenic de montor metalurgic La terminarea uceniciei adolescentul Hrușciov s-a angajat într-o fabrică Și-a pierdut slujba după ce a strâns bani pentru familiile victimelor după care s-a angajat ca reparator de echipamente miniere la o mină de lângă Rutcenkovo unde a contribuit la distribuirea copiilor ziarului Pravda organizând și lecturi în public Ulterior el a afirmat că s-a gândit să emigreze în Statele Unite pentru un salariu mai bun Când a izbucnit Primul Război Mondial în 1914 Hrușciov a fost scutit de înrolare întrucât era muncitor metalurgic calificat Angajat într-un atelier ce deservea zece mine Hrușciov a fost implicat în mai multe greve prin care se cereau salarii mai mari condiții de muncă mai bune și sfârșitul războiului În 1914 s-a căsătorit cu Iefrosinia Pisareva fiica operatorului ascensorului de la mina Rutcenkovo În 1915 ei au avut o fiică Iulia și în 1917 un fiu Leonid După abdicarea țarului Nicolae al II-lea în 1917 noul guvern provizoriu rus de la Petrograd avea o influență redusă asupra Ucrainei Hrușciov a fost ales în sovietul muncitoresc din Rutcenkovo iar în mai a devenit președintele sovietului El s-a alăturat bolșevicilor abia în 1918 an în care Războiul Civil Rus între bolșevici și o coaliție de adversari ai acestora denumită Armata Albă a căpătat amploare Biograful sugerează că întârzierea lui Hrușciov în a se ralia bolșevicilor a fost cauzată de faptul că el se simțea mai aproape de menșevici care acordau prioritate progresului economic în timp ce bolșevicii doreau puterea politică În memoriile sale Hrușciov a arătat că a așteptat deoarece erau multe grupuri și era dificil să fie înțelese În martie 1918 după ce guvernul bolșevic a semnat pace separată cu Puterile Centrale germanii au ocupat Donbasul și Hrușciov s-a refugiat la Kalinovka La sfârșitul lui 1918 sau la începutul lui 1919 a fost mobilizat în Armata Roșie drept comisar politic Acest post fusese recent introdus întrucât bolșevicii ajunseseră să se bazeze mai puțin pe muncitori activiști și mai mult pe recruți din armată; rolul său cuprindea îndoctrinarea recruților cu ideile bolșevismului precum și îmbunătățirea moralului trupelor și a nivelului de pregătire pentru luptă La început comisar al unui pluton de geniu Hrușciov a devenit comisar la nivel de batalion și a fost retras de pe front pentru un curs politic de două luni Tânărul comisar s-a găsit și în situații de conflict armat deși multe dintre poveștile de război pe care avea să le spună ulterior erau mai ales centrate pe stângăciile culturale ale lui și ale soldaților și mai puțin pe lupte În 1921 războiul a luat sfârșit iar Hrușciov a fost demobilizat și numit comisar într-o brigadă de muncă în Donbas în care a trăit în condiții sărăcăcioase împreună cu oamenii săi Războaiele cauzaseră mari devastări și foamete iar una dintre victimele foametei și bolilor a fost soția sa Iefrosinia care a murit de tifos la Kalinovka în timp ce Hrușciov era în armată Comisarul s-a întors acasă pentru înmormântare și loial principiilor bolșevice a refuzat să permită intrarea sicriului soției sale în biserică Cum la Kalinovka intrarea în cimitir se făcea exclusiv prin biserică a cerut ca sicriul să fie ridicat peste gardul cimitirului ceea ce a produs rumoare între săteni Oficial al Partidului Comunist Anii din Donbas Prin intervenția unui prieten Hrușciov a fost numit în 1921 director adjunct pentru afaceri politice la mina Rucenkovo din regiunea Donbas unde lucrase înainte La acea vreme erau încă puțini bolșevici în zonă mișcarea fiind divizată de Noua Politică Economică a lui Lenin care permitea o anumită pondere a întreprinderilor private și era considerată de unii bolșevici a fi o cedare ideologică Deși responsabilitatea lui Hrușciov era în mare parte politică el s-a implicat și în detaliile practice ale reluării producției în mină după haosul anilor de război El a ajutat la repornirea mașinilor documentația și unele piese-cheie fuseseră înlăturate de proprietarii pre-sovietici și își purta vechiul costum de muncă în mină când mergea în inspecție Hrușciov a avut mult succes la mina Rutcenkovo și pe la jumătatea lui 1922 i s-a oferit postul de director al minei Pastuhov aflată în apropiere El a refuzat însă oferta întrucât dorea să fie numit la tehnikum din Iuzovka deși superiorii săi nu doreau să-l lase să plece Întrucât avea doar patru clase de educație formală s-a înscris în programul de pregătire rabfak atașat la tehnikum program prin care se dorea aducerea elevilor sub-educați la nivel de liceu nivel necesar pentru admiterea la tehnikum În timp ce era înscris la rabfak Hrușciov și-a continuat și activitatea la mina Rutcenkovo Unul dintre profesorii săi l-a descris ulterior ca fiind un elev slab A avut însă mai mult succes în a urca treptele ierarhiei Partidului Comunist; la scurt timp după admiterea în rabfak în august 1922 a fost numit secretar de partid pe întregul tehnikum și a devenit membru al biroului — consiliul administrativ — al comitetului de partid pentru orașul Iuzovka rebotezat în 1924 Stalino S-a alăturat pentru scurt timp susținătorilor lui Leon Troțki împotriva celor ai lui Iosif Stalin pe problema democrației în cadrul partidului Toate aceste activități îi lăsau prea puțin timp pentru învățătură și deși el a susținut ulterior că a absolvit cursurile rabfak nu este clar dacă această afirmație este adevărată În 1922 Hrușciov a cunoscut-o pe a doua sa soție Marusia al cărui nume de fată nu se cunoaște Cei doi s-au despărțit însă la scurt timp deși Hrușciov a ajutat-o pe Marusia în anii ce au urmat mai ales când fiica Marusiei dintr-o relație anterioară a suferit de o boală fatală La scurt timp după căsnicia nereușită Hrușciov a cunoscut-o pe Nina Petrovna Kuharciuk o organizatoare de partid bine educată fiică a unor țărani ucraineni înstăriți Cei doi au trăit împreună ca soț și soție tot restul vieții lui Hrușciov deși și-au oficializat relația abia în 1965 Împreună au avut trei copii fiica Rada s-a născut în 1929 fiul Serghei în 1935 și fiica Elena în 1937 În vara lui 1925 Hrușciov a fost numit secretar de Partid al raikomului Petrovo-Marinski de lângă Stalino Raikomul avea o suprafață de circa iar Hrușciov se deplasa constant pe acest teritoriu interesându-se și de chestiuni minore La sfârșitul lui 1925 Hrușciov a fost ales ca membru-delegat fără drept de vot pentru de la Moscova Protejat al lui Kaganovici Hrușciov îl cunoștea pe încă din 1917 În 1925 Kaganovici a devenit lider al Partidului în Ucraina și Hrușciov intrat sub patronatul lui a fost promovat rapid A fost ridicat până la rangul al doilea în aparatul de partid pe orașul Stalino la sfârșitul lui 1926 După nouă luni superiorul său Konstantin Moiseienko a fost înlăturat ceea ce Taubman afirmă că s-ar fi datorat instigărilor lui Hrușciov Kaganovici l-a transferat pe Hrușciov la Harkov pe atunci capitală a Ucrainei sovietice ca șef al Departamentului Organizatoric al CC al Partidului Comunist Ucrainean În 1928 Hrușciov a fost transferat la Kiev unde a fost al doilea la comanda organizației de Partid În 1929 Hrușciov a încercat din nou să progreseze cu educația urmându-l pe Kaganovici acum la Kremlin ca apropiat al lui Stalin la Moscova și înscriindu-se la Hrușciov nu și-a terminat niciodată studiile acolo dar cariera sa în Partid a înflorit Când celula de Partid la nivel de școală a ales mai multe persoane cu idei de dreapta la conferința Partidului celula a fost atacată în Pravda Hrușciov a ieșit victorios în lupta de putere ce a urmat devenind secretar de Partid pe școală aranjând retragerea delegaților și epurând celula de „deviaționiști Hrușciov a avansat rapid prin ierarhie mai întâi devenind lider pe raionul Bauman unde se afla Academia înainte de a se muta pe un post similar în raionul Krasnopresnenski cel mai mare și mai important raion al Capitalei Până în 1932 Hrușciov devenise secundul lui Kaganovici la conducerea organizației de Partid a orașului Moscova iar în 1934 a devenit lider de Partid pe oraș și membru al Comitetului Central al Partidului Hrușciov a pus această rapidă ascensiune pe seama relației cu colega sa de la Academie Nadejda Allilueva soția lui Stalin În memoriile sale Hrușciov a afirmat că Allilueva îl lăuda soțului ei Biograful William Tompson nu crede că aceasta este o posibilitate afirmând că Hrușciov era prea jos în ierarhia de Partid pentru a se bucura de patronajul lui Stalin și că dacă a existat o influență asupra carierei lui Hrușciov în această etapă ea ar trebui atribuită lui Kaganovici În timp ce era lider al organizației de Partid pe orașul Moscova Hrușciov a supravegheat construcția Metroului din Moscova un proiect deosebit de costisitor cu Kaganovici la conducerea de ansamblu În fața unei date-limită de deschidere deja anunțată de 7 noiembrie 1934 Hrușciov și-a asumat riscuri considerabile la lucrări și și-a petrecut mare parte din timp în tuneluri Când au apărut și inevitabilele accidente de muncă ele au fost prezentate ca sacrificii eroice pentru o cauză măreață Metroul s-a deschis abia la 1 mai 1935 dar Hrușciov a primit Ordinul Lenin pentru rolul său în construcția metroului Mai târziu în același an a fost ales ca lider al organizației de Partid pe regiunea Moscova care avea o populație de 11 milioane de locuitori Implicarea în epurări Biroul lui Stalin deținea stenograme de ședințe cu participarea lui Hrușciov încă din 1932 Cei doi au construit treptat o relație bună Hrușciov îl admira mult pe dictator și prețuia întâlnirile informale cu acesta la dacea lui Stalin în timp ce Stalin ținea și el la tânărul său subordonat Începând cu 1934 Stalin a început o campanie de represiuni politice denumite astăzi „Marea Epurare în cadrul cărora au fost executate sau deporatate în Gulag milioane de persoane Campania s-a centrat pe Procesele de la Moscova o serie de procese-spectacol ale liderilor din Partid și din armată epurați În 1936 în toiul proceselor Hrușciov își exprima vehement susținerea Toată lumea care se bucură de reușitele din țara noastră de victoriile Partidului nostru condus de marele Stalin vor găsi un singur cuvânt pentru câinii mercenari și fasciști ai găștii troțkisto-zinovieviste Acel cuvânt este execuția Hrușciov a contribuit la epurarea multor prieteni și colegi ai săi din regiunea Moscova Din 38 de înalți oficiali de Partid din oraș și din regiune 35 au fost uciși — cei trei supraviețuitori fiind transferați în alte părți ale URSS Dintre cei 146 de secretari de Partid ale orașelor și districtelor din jurul Moscovei în regiune doar 10 au supraviețuit epurărilor În memoriile sale Hrușciov nota că aproape toți cei care lucraseră cu el au fost arestați Prin protocolul Partidului era necesară aprobarea lui Hrușciov pentru efectuarea arestărilor iar el a făcut puțin sau nimic pentru a-și salva prietenii și colegii Liderii de partid primiseră cote de „dușmani ai poporului care să fie arestați și predați În iunie 1937 Biroul Politic a stabilit o cotă de 35000 de dușmani ce trebuiau arestați în regiunea Moscova; 5000 dintre aceștia urmau să fie executați Ca răspuns Hrușciov a cerut ca 2000 de țărani înstăriți culaci din Moscova să fie uciși ca parte a îndeplinirii cotei În orice caz la doar două săptămân după ce a primit ordinul Biroului Politic Hrușciov a putut transmite lui Stalin că 41305 „elemente criminale și culăcești fuseseră arestate Hrușciov susținea că dintre cei arestați 8500 meritau să fie executați Hrușciov nu avea motive să se considere imun față de epurări iar în 1937 și-a mărturisit lui Kaganovici propria sa cochetare cu troțkismul din 1923 care conform lui Hrușciov „a pălit întrucât păcatele protejatului său îi puteau afecta propria situație și l-a sfătuit să-i spună lui Stalin Dictatorul i-a primit mărturisirea din mers și după ce la început l-a sfătuit să nu spună nimic i-a sugerat apoi să-și spună povestea în fața conferinței de Partid pe Moscova Hrușciov a procedat întocmai și a primit aplauze și a fost imediat reales în funcție Hrușciov relata în memoriile sale că fusese denunțat și de un coleg arestat Stalin i-a spus personal lui Hrușciov de acuzație privindu-l în ochi și așteptând un răspuns Hrușciov speculează în memoriile sale că dacă Stalin s-ar fi îndoit de reacția sa atunci ar fi fost pe loc categorisit ca dușman al poporului Hrușciov a devenit însă membru-candidat al Biroului Politic în ianuarie 1938 și membru cu drepturi depline în martie 1939 Spre sfârșitul lui 1937 Stalin l-a numit pe Hrușciov șef al Partidului Comunist Ucrainean iar Hrușciov a plecat imediat de la Moscova la Kiev redevenit capitală a Ucrainei în ianuarie 1938 Ucraina fusese locul unor epurări majore între cei uciși numărându-se profesori din Stalino pe care Hrușciov îi respecta mult Nici cei de rang înalt din Partid nu erau imuni; Comitetul Central al Ucrainei era atât de devastat că nu putea întruni quorumul După sosirea lui Hrușciov ritmul arestărilor a accelerat Toți membrii Biroului Politic al organizației ucrainene cu o singură excepție au fost arestați Aproape toți oficialii guvernamentali și comandanții Armatei Roșii au fost înlocuiți În primele luni după sosirea lui Hrușciov aproape toți cei arestați au fost condamnați la moarte Biograful William Taubman sugerează că întrucât Hrușciov a fost din nou denunțat fără succes în timp ce se afla la Kiev în mod cert el știa că unele dintre denunțuri nu erau adevărate și că oameni nevinovați sufereau În 1939 Hrușciov s-a adresat celui de al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Ucrainean spunând „tovarăși trebuie să demascăm și să distrugem fără milă toți dușmanii poporului Dar trebuie să nu permitem să pățească ceva nici măcar un singur bolșevic cinstit Trebuie să luptăm împotriva calomniatorilor Al Doilea Război Mondial Ocuparea estului Poloniei Când în urma Pactului Ribbentrop-Molotov trupele sovietice au invadat jumătatea estică a Poloniei la 17 septembrie 1939 Hrușciov a însoțit armata la cererea lui Stalin În zona invadată care astăzi formează Ucraina de Vest trăiau numeroși etnici ucraineni de aceea o bună parte dintre locuitori au salutat invazia deși sperau că în cele din urmă vor putea crea un stat ucrainean independent Rolul lui Hrușciov a fost acela de a se asigura că locuitorii teritoriilor ocupate votează pentru unirea cu URSS Printr-o combinație de propagandă minciuni privind obiectul votului și fraudă fățișă sovieticii s-au asigurat că noile teritorii aleg adunări care să ceară în unanimitate anexarea la URSS Când noile adunări au acționat exact astfel cererile lor au fost „acceptate de Sovietul Suprem al URSS iar Ucraina de Vest a devenit parte a RSS Ucrainene la 1 noiembrie 1939 Unele stângăcii ale sovieticilor cum ar fi popularea organizațiilor din vestul Ucrainei cu est-ucraineni sau transferul terenurilor confiscate către ferme colective colhozuri în loc de a-l redistribui țăranilor i-au înstrăinat însă rapid pe vest-ucraineni și au dăunat eforturilor lui Hrușciov de a realiza unitate Confruntarea cu Germania Când germanii au invadat URSS în iunie 1941 Hrușciov era încă la post în Kiev Stalin l-a numit comisar politic iar Hrușciov a fost prezent pe mai multe fronturi ca intermediar între comandanții militari și conducătorii politici de la Moscova Stalin l-a folosit pe Hrușciov pentru a-și ține comandanții în frâu în vreme ce aceștia din urmă încercau să-l influențeze pe Stalin prin intermediul său Pe măsură ce germanii înaintau Hrușciov a colaborat cu armata într-o încercare de a apăra și de a salva Kievul Handicapată de ordinele lui Stalin ca orașul să nu fie abandonat sub nicio condiție Armata Roșie s-a văzut în curând încercuită de germani În timp ce germanii afirmau că au luat 655000 de prizonieri conform sovieticilor 150541 de oameni din 677085 au scăpat din încercuire Izvoarele istorice dau date diferite privind implicarea lui Hrușciov în acest moment Mareșalul Gheorghi Jukov scria la câțiva ani după ce Hrușciov l-a concediat în 1957 acesta din urmă îl convinsese pe Stalin să nu evacueze trupele din Kiev Hrușciov scria în schimb în memoriile sale că el și mareșalul au propus redesfășurarea forțelor sovietice pentru a evita încercuirea până la sosirea mareșalului Semion Timoșenko de la Moscova cu ordine pentru soldați de a menține poziția Mark Frankland autorul unei mai vechi biografii a lui Hrușciov sugerează că credința acestuia în conducătorul țării a fost atunci zdruncinată pentru prima oară de înfrângerile Armatei Roșii Hrușciov scria în memoriile sale Dar să revin la străpungerea dușmanului în zona Kiev încercuirea grupului nostru și distrugerea Armatei a 37-a Ulterior și Armata a 5-a a pierit  Toate acestea au fost stupide și din punct de vedere militar o dovadă de ignoranță incompetență și analfabetism  Iată rezultatul refuzului de a face un pas înapoi Nu am putut să salvăm acești soldați deoarece nu i-am retras și ca urmare pur și simplu i-am pierdut  Și totuși se putea să nu fie lăsate să se întâmple acestea În 1942 Hrușciov era pe frontul sud-vestic și împreună cu Timoșenko a propus o contraofensivă masivă în zona Harkov Stalin a aprobat doar o parte din plan dar 640000 de soldați ruși aveau totuși să fie implicați în ofensivă Germanii deduseseră însă că sovieticii urmau să și au pus la cale o capcană Începând cu 12 mai 1942 ofensiva sovietică părea la început reușită dar în cinci zile germanii pătrunseseră adânc în flancul sovietic iar soldații Armatei Roșii erau în pericol de a fi încercuiți Stalin a refuzat să oprească ofensiva și diviziile Armatei Roșii s-au găsit înconjurate de germani URSS a pierdut circa 267000 de soldați inclusiv peste 200000 căzuți prizonieri iar Stalin l-a retrogradat pe Timoșenko și pe Hrușciov l-a rechemat la Moscova Deși a dat de înțeles că-l va aresta și executa pe Hrușciov Stalin l-a lăsat pe comisar să se întoarcă pe front trimițându-l la Stalingrad Hrușciov a ajuns pe în august 1942 la puțin timp după începutul bătăliei pentru oraș Rolul său în apărarea Stalingradului nu a fost major — generalul care conducea apărarea orașului îl amintește pe Hrușciov doar pe scurt în memoriile publicate în timp ce Hrușciov era premier — dar a fost mândru de acest rol până la sfârșitul vieții Deși l-a mai vizitat pe Stalin la Moscova cu câteva ocazii el a rămas în Stalingrad mare parte din bătălie și era să fie ucis cel puțin o dată El a propus un contraatac doar pentru a afla că Jukov și alți generali deja puseseră la cale Operațiunea Uranus un plan de a ieși de pe poziții și de a-i încercui și distruge pe germani plan ce era ținut secret Înainte de lansarea lui Uranus Hrușciov a petrecut mult timp verificând pregătirea de luptă și moralul soldaților interogând prizonieri naziști și recrutând câțiva în scopuri de propagandă Curând după Stalingrad Hrușciov a suferit o tragedie personală fiul său Leonid pilot de vânătoare fiind aparent doborât și ucis în luptă la 11 martie 1943 Circumstanțele morții lui Leonid râmân obscure și controversate întrucât niciunul dintre camarazii săi piloți nu a declarat că l-ar fi văzut doborât și nici nu s-a mai găsit trupul lui sau epava avionului Ca rezultat soarta lui Leonid a fost subiect de considerabile speculații O teorie este că Leonid ar fi supraviețuit prăbușirii și că ar fi colaborat cu germanii și că ar fi fost recapturat de sovietici iar Stalin ar fi ordonat execuția lui în ciuda rugăminților lui Nikita Hrușciov Această presupusă ucidere este folosită pentru a explica și de ce Hrușciov l-a denunțat ulterior pe Stalin în Discursul Secret Deși nu există în dosarele sovietice nicio dovadă care să susțină această presupunere unii istorici susțin că dosarul lui Leonid Hrușciov a fost modificat după război În anii care au urmat un camarad al lui Leonid Hrușciov a afirmat că a văzut cum avionul acestuia s-a dezintegrat dar că nu a raportat Biograful Taubman speculează că această omisiune a fost făcută cel mai probabil pentru a evita posibilitatea de a fi văzut drept complice la moartea fiului unui membru al Biroului Politic În vara lui 1943 soția lui Leonid Liuba Hrușciova a fost arestată acuzată de spionaj și condamnată la cinci ani de muncă silnică iar fiul ei din altă relație Tolea a trecut prin mai multe orfelinate Fiica lui Leonid Iulia a fost crescută de Nikita Hrușciov și de soția sa După ce Uranus i-a obligat pe germani să se retragă Hrușciov a fost și pe alte fronturi ale războiului A fost atașat trupelor sovietice la bătălia de la Kursk în iulie 1943 când a fost respinsă ultima ofensivă majoră germană pe pământ sovietic Hrușciov a relatat că a interogat un dezertor din SS aflând că germanii intenționau să atace — afirmație respinsă de biograful Taubman ca „aproape sigur exagerată A însoțit soldații sovietici în recucerirea Kievului în noiembrie 1943 pătrunzând în orașul devastat în timp ce soldații încă mai curățau orașul de trupe germane Pe măsură ce forțele sovietice obțineau mai multe succese împingându-i pe naziști către Germania Nikita Hrușciov s-a implicat din ce în ce mai mult în munca de reconstrucție în Ucraina A fost numit premier al RSS Ucrainene cumulat cu postul anterior pe linie de partid o rară situație în care conducerea de partid și de stat a Ucrainei sovietice au fost deținute de o singură persoană Conform biografului William Tompson este dificil de evaluat contribuția lui Hrușciov la război întrucât cel mai adesea a acționat ca parte a unui sfat militar și nu se poate ști în ce măsură a influențat el deciziile și în ce măsură doar a contrasemnat ordinele inițiate de ofițeri Tompson arată însă că cele câteva menționări ale lui Hrușciov în memoriile militarilor publicate în perioada Brejnev erau în general favorabile într-o vreme când era „aproape imposibil să fie amintit Hrușciov în vreo lucrare tipărită în orice fel de context Tompson sugerează că aceste amintiri favorabile indică faptul că ofițerii îl respectau pe Hrușciov Cucerirea puterii Întoarcerea în Ucraina Aproape întreaga Ucraină fusese sub ocupație germană iar Hrușciov s-a întors pe domeniul său la sfârșitul lui 1943 găsindu-l devastat Industria ucraineană fusese distrusă iar agricultura se confrunta cu lipsuri critice Deși milioane de ucraineni fuseseră duși în Germania ca muncitori sau prizonieri de război existau insuficiente locuințe pentru cei ce rămăseseră Unul din șase ucraineni a murit în al Doilea Război Mondial Hrușciov dorea să reconstruiască Ucraina dar și să termine munca la acea vreme întreruptă de a-i impune sistemul sovietic deși spera ca epurările din anii 1930 să nu mai aibă loc După ce Ucraina a fost recucerită militar s-a impus serviciul militar obligatoriu și 750000 de bărbați cu vârste între 19 și 50 de ani au primit o pregătire militară minimală și au fost trimiși în Armata Roșie Alți ucraineni s-au alăturat forțelor de partizani ce doreau o Ucraină independentă Hrușciov a călătorit din raion în raion în toată republica cerând eforturi mai mari de la epuizata forță de muncă A efectuat o scurtă vizită în satul său natal Kalinovka unde a găsit o populație înfometată după ce doar o treime dintre cei plecați în război s-au mai întors Hrușciov a făcut ce a putut pentru a-și ajuta satul natal În ciuda eforturilor lui Hrușciov în 1945 industria ucraineană era la doar un sfert din valorile dinainte de război iar recolta a fost și mai slabă decât cea din 1944 când încă nu fusese recucerit întregul teritoriu al Ucrainei În încercarea de a crește producția agricolă colhozurile au primit prerogativa de a-i da afară pe țăranii care nu contribuiau suficient Președinții de colhozuri au profitat de aceasta pentru a scăpa de dușmanii lor personali de invalizi și de bătrâni aproape 12000 de oameni fiind trimiși în părțile estice ale Uniunii Sovietice Hrușciov considera această politică drept una foarte eficace și a recomandat lui Stalin adoptarea ei și în alte republici A depus eforturi și să impună colectivizarea în Ucraina de Vest Deși Hrușciov spera să o ducă la bun sfârșit până în 1947 lipsa de resurse și rezistența armată a partizanilor au încetinit procesul Partizanii dintre care mulți erau organizați în Armata Insurecțională Ucraineană au fost treptat învinși miliția și armata sovietică raportând uciderea a 110825 de „bandiți și capturarea a încă un sfert de milion între 1944 și 1946 Circa 600000 de vest-ucraineni au fost arestați între 1944 și 1952 o treime fiind executați iar restul încarcerați sau deportați în Siberia Anii de război 1944 și 1945 au adus recolte agricole reduse iar în 1946 Ucraina și vestul Rusiei au suferit de secetă Cu toate acestea colhozurile erau obligate să predea guvernului 52% din recoltă Guvernul sovietic dorea să strângă cât mai multe cereale pentru a-și aproviziona aliații comuniști din Europa de Est Hrușciov a stabilit cote ridicate ceea ce l-a făcut pe Stalin să aștepte o cantitate nerealist de mare de cereale de la Ucraina Hrana era raționalizată — dar muncitorii rurali care nu activau în agricultură nu au primit cartele de rație Inevitabila foamete a fost restrânsă mai ales la zonele rurale izolate și a trecut aproape neobservată în afara URSS Hrușciov înțelegând situația disperată de la sfârșitul lui 1946 i-a cerut în mod repetat ajutorul lui Stalin primind din partea dictatorului doar opoziție și reacții nervoase Cum scrisorile adresate lui Stalin nu aveau efect Hrușciov a mers la Moscova și și-a pledat personal cauza Stalin a acordat în sfârșit Ucrainei ajutor alimentar și bani pentru Poziția politică a lui Hrușciov a avut însă de suferit și în februarie 1947 Stalin a sugerat ca Lazar Kaganovici să fie trimis în Ucraina pentru a-l „ajuta pe Hrușciov În luna următoare Comitetul Central ucrainean l-a înlăturat pe Hrușciov din funcția de lider al partidului în favoarea lui Kaganovici deși Hrușciov a rămas premier La scurt timp după venirea lui Kaganovici la Kiev Hrușciov s-a îmbolnăvit și a mai fost văzut abia în septembrie 1947 În memoriile sale Hrușciov arată că a suferit de pneumonie; unii biografi au presupus însă că boala lui avea cauze cu totul politice și provenea din teama ca pierderea poziției sale să nu fie primul pas către decădere și asasinat Copiii lui Hrușciov își amintesc că tatăl lor fusese grav bolnav Odată ce a putut să iasă din pat a plecat împreună cu familia în prima sa vacanță de după război la o stațiune pe litoralul Letoniei Hrușciov a ieșit însă din rutina plajelor și a mers la vânătoare de rațe și apoi într-o vizită la Kaliningradul recent anexat de URSS unde a vizitat cariere de piatră și fabrici Până la sfârșitul lui 1947 Kaganovici fusese rechemat la Moscova și Hrușciov a redevenit prim-secretar de Partid pe Ucraina Ulterior el a renunțat la șefia guvernului ucrainean în favoarea lui protejatul său personal Ultimii ani ai lui Hrușciov în Ucraina au fost în mare parte liniștiți industria republicii revenindu-și forțele sovietice distrugând rezistența partizanilor iar anii 1947 și 1948 aducând recolte mai bune decât se aștepta Colectivizarea a fost impusă în Ucraina de Vest iar Hrușciov a implementat mai multe politici ce încurajau colectivizarea și descurajau fermele private Acestea au produs însă și efecte nedorite o taxă pe animalele deținute de țărani a dus la sacrificarea în masă a animalelor În ideea de a elimina diferențele de atitudine între orașe și zona rurală și de a transforma țărănimea într-un „proletariat rural Hrușciov a conceput ideea de „agro-oraș În loc ca muncitorii agricoli să trăiască în sate pe lângă ferme ei urma să trăiască la distanță în orașe mai mari care ar fi oferit servicii urbane cum ar fi utilități și biblioteci care nu erau prezente în sate El a terminat un singur astfel de oraș înainte de întoarcerea la Moscova în decembrie 1949 și i l-a dedicat lui Stalin la aniversarea lui de 70 de ani În memoriile sale Hrușciov își descria amintirea plăcută pe care i-o aducea Ucraina sovietică pe care a guvernat-o timp de un deceniu Voi spune că ucrainenii m-au tratat bine Îmi amintesc cu căldură anii petrecuți acolo A fost o perioadă plină de responsabilități dar plăcută deoarece a adus satisfacții  Dar departe de mine să-mi exagerez importanța Întreg poporul ucrainean depunea mari eforturi  Pun succesele Ucrainei pe seama poporului ucrainean în ansamblul lui Nu voi mai da alte detalii dar în principiu e foarte ușor de demonstrat Eu însumi sunt rus și nu vreau să-i jignesc pe ruși Ultimii ani ai lui Stalin Hrușciov a pus rechemarea sa la Moscova pe seama unei boli mintale a lui Stalin care se temea de conspirații la Moscova de tipul un dosar fabricat în care mulți dintre oficialii de Partid fuseseră acuzați pe nedrept de trădare Hrușciov a fost din nou șef al Partidului în orașul și regiunea Moscova Biograful Taubman sugerează că Stalin l-a chemat pe Hrușciov la Moscova cel mai probabil pentru a contrabalansa influența lui Gheorghi Malenkov și a șefului securității Lavrenti Beria care erau văzuți ca moștenitori ai lui Stalin La acea vreme bătrânul lider sovietic rareori mai convoca ședințe ale Biroului Politic Mare parte din deciziile de guvernare la nivel înalt se luau în schimb în dineuri organizate de Stalin Aceste întâlniri la care participau Beria Malenkov Hrușciov Kaganovici Kliment Voroșilov Veaceslav Molotov și Nikolai Bulganin care alcătuiau cercul de apropiați ai lui Stalin începeau cu vizionări de filme cu cowboy care îi plăceau dictatorului Furate din Occident ele nu aveau subtitrări Dictatorul servea cina pe la orele 1 am și insista ca subordonații săi să rămână cu el și să bea până în zori La o astfel de întâlnire Stalin l-a pus pe Hrușciov care avea aproape 60 de ani să danzeze Hrușciov s-a conformat și a spus ulterior că „dacă ești înțelept când îți spune Stalin să dansezi dansezi Hrușciov încerca să doarmă pe la orele prânzului ca să nu adoarmă în prezența lui Stalin; în memoriile sale își amintea că „lucrurile mergeau foarte rău pentru cei care adormeau la masa lui Stalin În 1950 Hrușciov a început un program de construcții de locuințe în Moscova pe scară largă Mare parte din locuințe erau organizate sub forma unor blocuri de cinci sau șase etaje care au devenit omniprezente în toată Uniunea Sovietică și multe sunt încă locuite și astăzi Hrușciov a promovat folosirea plăcilor prefabricate de beton accelerând mult construcția Aceste structuri au triplat ritmul de construcție al clădirilor de locuințe din Moscova față de perioada 1946–1950 nu aveau ascensoare și nici balcoane și au fost poreclite de oamenii din popor joc de cuvinte pe baza cuvântului rusesc pentru „ghetou trușcebî Aproape 60000000 de persoane din fostele republici sovietice încă mai locuiesc în aceste blocuri În noul său post Hrușciov și-a continuat schema de consolidare a colhozurilor reducând numărul de ferme colective din regiunea Moscova cu circa 70% Aceasta a avut ca rezultat ferme prea mari pentru a putea fi gestionate de un singur președinte Hrușciov a încercat să-și implementeze ideea lui de agro-orașe dar când lungul său discurs pe această temă a fost publicat în Pravda în martie 1951 Stalin l-a dezaprobat Ziarul a publicat în grabă o notă prin care afirma că discursul lui Hrușciov este doar o propunere nu o politică În aprilie Biroul Politic a respins propunerea amenajării de agro-orașe Hrușciov se temea că Stalin îl va demite dar conducătorul a râs de Hrușciov după care a lăsat episodul să treacă La 1 martie 1953 Stalin a suferit un atac cerebral masiv aparent când s-a trezit din somn Stalin lăsase ordine să nu fie deranjat și au trecut douăsprezece ore până când starea lui a fost descoperită Chiar și în timp ce medicii îngroziți încercau să-l trateze Hrușciov și colegii săi s-au angajat în dezbateri intense pe tema noului guvern La 5 martie Stalin a murit În timp ce Hrușciov și alți înalți oficiali plângeau lângă patul lui Stalin Beria a ieșit în grabă din cameră cerând să i se aducă mașina Hrușciov scria despre Stalin în memoriile sale Stalin îi făcea „dușmani ai poporului pe toți cei care nu erau de acord cu el Spunea că ei vor să restaureze vechea ordine și că în acest scop „dușmanii poporului erau în cârdășie cu forțele reacționare internaționale Ca urmare au pierit multe sute de mii de oameni cinstiți Toată lumea trăia în frică pe vremea aceea Toată lumea se aștepta în orice moment să i se bată la ușă în miez de noapte și ca acea bătaie în ușă să se dovedească fatală  Oamenii care nu îi conveneau lui Stalin erau anihilați membri de partid cinstiți oameni ireproșabili muncitori loiali pentru cauza noastră care trecuseră prin școala luptei revoluționare sub conducerea lui Lenin Era de un arbitrar total și absolut Și acum toate acestea să fie iertate și uitate? Niciodată!  Lupta pentru putere La 6 martie 1953 a fost anunțată moartea lui Stalin precum și noua conducere a țării Malenkov urma să fie noul președinte al Consiliului de Miniștri iar Beria care și-a consolidat controlul asupra agenturilor de securitate Kaganovici Bulganin și fostul ministru de externe Veaceslav Molotov ca prim-vice-prim-miniștri Membrii prezidiului Comitetului Central recent promovați de Stalin au fost retrogradați Hrușciov a fost înlăturat din funcția de la nivelul Moscovei pentru a se concentra asupra unor sarcini nespecificate la Comitetul Central al Partidului The New York Times îi dădea pe Malenkov și pe Beria ca primul și al doilea în conducerea prezidiului de zece oameni — și pe Hrușciov îl punea pe ultimul loc La 14 martie însă Malenkov a demisionat din funcția de secretar al Comitetului Central din cauza unor îngrijorări că acumulează prea multă putere Principalul beneficiar era Hrușciov Numele său a apărut pe prima poziție într-o listă revizuită de secretari—arătând că el era acum în fruntea partidului Comitetul Central l-a ales oficial în funcția de secretar general în septembrie Chiar înainte de înmormântarea lui Stalin Beria a declanșat o lungă serie de reforme comparabile doar cu cele ale lui Hrușciov din perioada sa de putere și chiar cu cele ale lui Mihail Gorbaciov de după o treime de secol Propunerile lui Beria aveau scopul de a-l denigra pe Stalin și de a da vina pe el pentru crimele înfăptuite de Beria Una din propunerile adoptate a fost o amnistie care în cele din urmă a dus la eliberarea a peste un milion de deținuți O alta neadoptată a fost pemiterea unirii Germaniei de Est cu cea de vest într-o Germanie neutră în schimbul unor compensații din partea Occidentului — propunere considerată de Hrușciov ca fiind anticomunistă Hrușciov s-a aliat cu Malenkov pentru a bloca multe din propunerile lui Beria și cei doi au primit treptat susținerea altor membri ai prezidiului Campania lor împotriva lui Beria a fost ajutată de temerile că Beria pune la cale o lovitură de stat militară și după cum afirmă Hrușciov în memoriile sale de convingerea că „Beria ne pregătește cuțitele La 26 iunie 1953 Beria a fost arestat într-o ședință a prezidiului după pregătiri militare extinse efectuate de Hrușciov și de aliații săi Beria a fost judecat în secret și executat în decembrie 1953 împreună cu cinci dintre apropiații săi Execuția lui Beria s-a dovedit a fi ultima oară când învinsul unei lupte pentru putere la vârful regimului totalitar sovietic plătește cu viața Lupta pentru putere în prezidiu nu a fost însă rezolvată prin eliminarea lui Beria Puterea lui Malenkov stătea în aparatul central al statului pe care încerca să-l extindă prin reogranizarea guvernului dându-i-se și alte puteri în dauna partidului unic El a căutat și susținere publică reducând prețurile la bunurile de consum și scăzând minimul obligatoriu de achiziție de titluri de stat de către cetățeni Hrușciov pe de altă parte cu baza de putere în Partid încerca să întărească Partidul și poziția sa în cadrul acestuia Deși în sistemul totalitar sovietic Partidul Comunist era singurul partid legal și rolul lui în procesul decizional era proeminent puterile lui fuseseră reduse de către Stalin care izolase mare parte din acea putere în mâinile lui personale și în cele ale Biroului Politic ulterior prezidiul CC Hrușciov a înțeles că atâta timp cât prezidiul este în conflict Partidul și Comitetul Central ar putea să devină din nou puternice Hrușciov a cultivat cu grijă înalți oficiali de Partid și a numit mulți susținători ai săi în funcții de baroni locali care apoi au ocupat locuri în Comitetul Central Hrușciov s-a prezentat ca fiind un activist cu picioarele pe pământ și pregătit să-și asume orice provocare spre deosebire de Malenkov care deși sofisticat părea incolor Hrușciov a aranjat ca Kremlinul să fie deschis publicului gest cu „mare rezonanță publică Deși atât Malenkov cât și Hrușciov dorau să reformeze agricultura propunerile lui Hrușciov erau mai vaste și cuprindeau și prin care sude de mii de tineri voluntari urmau să se stabilească în Siberia de Vest și în Kazahstanul de Nord și să practice agricultura Deși această schemă a devenit un uriaș dezastru pentru agricultura sovietică la început părea să aibă succes În plus Hrușciov deținea informații incriminatoare despre Malenkov luate din dosarele secrete ale lui Beria În timp ce procurorii sovietici anchetau atrocitățile ultimilor ani ai lui Stalin inclusiv cazul Leningrad au dat peste dovezi privind implicarea lui Malenkov Începând cu luna februarie 1954 Hrușciov i-a luat locul lui Malenkov în scanunul de onoare de la întrunirile prezidiului; în iunie Malenkov nu mai era primul pe lista membrilor prezidiului care a fost de atunci organizată în ordine alfabetică Influența lui Hrușciov a continuat să crească dobândind fidelitatea liderilor de Partid la nivel local și obținând numirea în fruntea KGB-ului pentru un om de încredere La o ședință a Comitetului Central din ianuarie 1955 Malenkov a fost acuzat de implicare în atrocități iar comitetul a adoptat o rezoluție prin care îl acuza de implicarea în cazul Leningrad și de facilitarea ascensiunii lui Beria În luna următoare la o întrunire a Sovietului Suprem structură cu rol în mare parte decorativ Malenkov a fost retrogradat în favoarea lui Bulganin spre suprinderea observatorilor occidentali Malenkov a rămas în prezidiu ca ministru al centralelor electrice Conform biografului William Tompson „poziția lui Hrușciov ca primul între membrii era acum dincolo de orice îndoială La conducerea Uniunii Sovietice 1955–1964 Politica internă Consolidarea puterii; Discursul Secret După retrogradarea lui Malenkov Hrușciov și Molotov au colaborat bine la început iar vechiul ministru de externe chiar a propus ca Hrușciov și nu Bulganin să-i ia locul lui Malenkov ca premier Cei doi însă aveau din ce în ce mai des opinii politice divergente Molotov se opunea politicii Pământurilor Nedesțelenite propunând în schimb investiții mari pentru creșterea producției agricole în zonele deja dezvoltate pe care Hrușciov nu le considera fezabile din cauza lipsei de resurse și de forță de muncă instruită în agricultură Cei doi erau în dezacord și în ce privește politica externă; puțin după ce Hrușciov a preluat puterea el a căutat să încheie un tratat de pace cu Austria ceea ce ar fi permis trupelor sovietice care ocupau o parte din această țară să se retragă Molotov se opunea dar Hrușciov a aranjat o vizită la Moscova pentru o delegație austrică și pentru negocieri de pace cu acea delegație Deși Hrușciov și alți membri ai prezidiului l-au atacat pe Molotov la o ședința a Comitetului Central pe la jumătatea lui 1955 acuzându-l că a dus o politică externă care a întors întreaga lume împotriva URSS Molotov a rămas în funcție Până la finalul lui 1955 mii de deținuți politici se întorseseră acasă și povestiseră experiența lor în lagărele de muncă ale gulagului Continuarea anchetării abuzurilor a relevat succesorilor lui Stalin întreaga complexitate a crimelor dictatorului Hrușciov credea că odată înlăturată pata stalinismului Partidul va inspira cetățenilor loialitate În luna octombrie 1955 Hrușciov a început să insiste să prezinte crimele lui Stalin delegaților de la Unii din colegii săi între care Molotov și Malenkov se opuneau dezvăluirii lor și au reușit să-l convingă să-și prezinte remarcile într-o ședință închisă Al XX-lea Congres al Partidului a început la 14 februarie 1956 În cuvântarea de deschidere Hrușciov l-a denigrat pe Stalin când a cerut delegaților să păstreze un moment de reculegere în memoria liderilor comuniști care muriseră de la congresul anterior și până atunci și când i-a enumerat pe aceștia pe Stalin l-a pus pe același nivel ca și bețivul și cvasinecunoscutul La primele ore ale dimineții de 25 februarie Hrușciov a ținut așa-numitul „Discurs Secret într-o ședință închisă a Congresului limitată la delegații sovietici În patru ore el a demolat reputația lui Stalin Hrușciov scria în memoriile sale că „congresul m-a ascultat în liniște Cum se spune puteai să auzi cum cade un ac A fost totul atât de brusc și neașteptat Hrușciov le-a spus delegaților Aici Stalin și-a demonstrat Stalin într-o întreagă serie de cazuri intoleranța brutalitatea și abuzul de putere  adesea alegea calea represiunii și anihilării fizice nu doar împotriva unor dușmani adevărați ci și împotriva unor indivizi care nu comiseseră nicio crimă împotriva partidului sau împotriva guvernului sovietic Deși nu a produs schimbări fundamentale în societatea sovietică Discursul Secret a avut o gamă largă de efecte El a fost un factor declanșator pentru agitațiile din Polonia și pentru revoluția din Ungaria din același an în timp ce apărătorii lui Stalin au generat în Georgia sa natală în iunie cerând demisia lui Hrușciov și preluarea puterii de către Molotov În ședințele în care se recitea Discursul Secret comuniștii îl condamnau chiar și mai dur pe Stalin dar și pe Hrușciov și unii au cerut chiar alegeri pluripartite Stalin nu a fost însă denunțat în public portretul lui rămânând afișat în toată Uniunea Sovietică de la aeroporturi până în biroul lui Hrușciov de la Kremlin Mihail Gorbaciov pe atunci oficial al Komsomolului își amintea că deși sovieticii tineri și educați erau emoționați de discurs mulți alții îl deplângeau fie luând apărarea lui Stalin fie afirmând că nu are niciun rost dezgroparea trecutului Patruzeci de ani mai târziu după căderea URSS Gorbaciov l-a aplaudat pe Hrușciov pentru curajul de a-și asuma un risc politic atât de mare dând dovadă că era „până la urmă un om moral Termenul de „Discurs Secret s-a dovedit a fi cu totul eronat Deși participanții la lecturarea discursului erau doar sovietici delegaților est-europeni li s-a permis să-l asculte în seara următoare citit rar pentru a le permite să-și ia notițe Până la 5 martie se trimiteau în toată țara prin poștă copii ale lui marcate „nu pentru presă în loc de „strict secret În termen de o lună a apărut în Polonia o traducere oficială; polonezii au mai tipărit 12000 de copii dintre care una a ajuns în scurt timp în Occident Fiul lui Hrușciov Serghei a scris ulterior „Evident tata a încercat să se asigure că ajunge la urechile cât mai multora În curând era citit la ședințele Komsomol; asta a însemnat încă optsprezece milioane de ascultători Dacă numeri și rudele acestora prietenii cunoștințele poți spune că întreaga țară înțelesese discursul  Abia venise primăvara și discursul făcea ocolul lumii" Minoritatea anti-Hrușciov din prezidiu a fost întărită de cei ce se opuneau propunerilor lui de a descentraliza autoritatea asupra industriei ceea ce lovea direct în inima bazei de putere a lui Malenkov În prima jumătate a lui 1957 Malenkov Molotov și Kaganovici au colaborat pentru a aduna susținere în vederea demiterii lui Hrușciov La o ședință a prezidiului din 18 iunie de la care lipseau doi susținători ai lui Hrușciov complotiștii au propus ca Bulganin care li se alăturase să prezideze lucrările precum și alte modificări care ar fi avut efectul de a-l retrograda pe Hrușciov și de a-l pune pe el la comandă Hrușciov s-a opus argumentând că nu au fost anunțați toți membrii prezidiului obiecție ce ar fi fost înlăturată rapid dacă Hrușciov nu ar fi controlat ferm armata prin ministrul apărării mareșalul Jukov și departamentele de securitate Timp de mai multe zile au avut loc îndelungate ședințe ale prezidiului Cum au început să circule zvonuri despre lupta de putere membrii Comitetului Central controlat de Hrușciov au început să vină la Moscova mulți aduși cu avioanele militare și au cerut să fie primiți în ședință Deși nu li s-a permis accesul s-au strâns la Moscova în scurt timp suficienți membri ai CC pentru a convoca un Congres de urgență al Partidului ceea ce a avut ca efect obligarea conducerii să permită o ședință a Comitetului Central La acea ședință principalii trei conspiratori au fost denumiți „Grupul Anti-Partid acuzați de facționalism și de complicitate la crimele lui Stalin Cei trei au fost excluși din prezidiu și din Comitetul Central ca și fostul prim ministru și protejat al lui Hrușciov care li se alăturase acestora Molotov a fost trimis ambasador în Mongolia; ceilalți au fost trimiși directori de întreprindere și de institut departe de Moscova Mareșalul Jukov a fost răsplătit pentru susținerea sa cu statutul de membru deplin al prezidiului dar Hrușciov se temea de puterea și de popularitatea lui În octombrie ministrul apărării a fost trimis într-un tur al Balcanilor iar Hrușciov a pregătit o ședință de prezidiu în care să-l demită Jukov a aflat ce se întâmplă și s-a întors în grabă la Moscova doar pentru a fi notificat oficial de demiterea sa La o ședință a CC ținută după câteva săptămâni numeni nu a spus niciun cuvânt în apărarea lui Jukov Hrușciov a dus la bun sfârșit consolidarea puterii sale aranjând să-l înlocuiască pe Bulganin în funcția de premier Bulganin a fost numit președinte al '' și înființând un Consiliu de Apărare a URSS condus de el prin care a devenit efectiv comandant suprem al armatei Deși acum era incontestabil numărul unu Hrușciov nu avea puterea absolută de care se bucurase Stalin Liberalizarea și artele După ce a preluat puterea Hrușciov a permis puțină libertate a artelor Romanul de Vladimir Dudințev despre un inginer idealist în luptă cu birocrații rigizi a fost permis și publicat în 1956 deși Hrușciov l-a denumit „fals la bază În 1958 Hrușciov a ordonat în schimb un atac dur asupra lui Boris Pasternak după ce romanul său a fost publicat în străinătate nu i s-a permis publicarea lui în Uniunea Sovietică Pravda a descris romanul ca fiind „o pastișă reacționară de proastă calitate iar autorul a fost exclus din Uniunea Scriitorilor Mai rău decât atât din punctul de vedere al lui Hrușciov Pasternak a primit Premiul Nobel pentru Literatură pe care după mari presiuni l-a refuzat După aceasta Hrușciov a ordonat oprirea atacurilor la adresa lui Pasternak În memoriile lui Hrușciov spune că a ezitat mult în ce privește romanul că a fost aproape să-i permită publicarea și că ulterior a regretat că nu l-a permis După căderea de la putere Hrușciov a obținut o copie a romanului și a citit-o anterior citise doar câteva extrase și a spus „nu trebuia să-l interzicem Trebuia să-l citesc și eu Nu e nimic antisovietic în el Hrușciov credea că URSS poate atinge standardele de viață ale Occidentului și nu se temea să-i lase pe cetățenii sovietici să vadă realizările occidentale Stalin primise doar câțiva turiști în URSS și lăsase foarte puțini sovietici să călătorească în străinătate Hrușciov a permis sovieticilor să iasă din țară peste 700000 de cetățeni sovietici ieșiseră din țară în 1957 și a permis oricăror turiști străini să viziteze Uniunea Sovietică unde aceștia au devenit o imensă curiozitate În 1957 Hrușciov a autorizat organizarea la Moscova a celui de în acea vară I-a instruit pe oficialii Komsomol să-i „sufoce pe oaspeții străini cu îmbrățișările „Carnavalul socialist ce a urmat a implicat peste trei milioane de moscoviți care s-au alăturat celor 30000 de tineri vizitatori de la grupuri de discuții în tot orașul până la evenimente la Kremlin Conform istoricului Vladislav Zubok festivalul „a spart clișeele propagandiste despre occidentali și a permis moscoviților să-i vadă cu ochii lor În 1962 impresionat de romanul ' de Aleksandr Soljenițîn a convins prezidiul să-i permită publicarea Acest dezgheț reluat a luat sfârșit la 1 decembrie 1962 când Hrușciov a fost dus la să vadă o expoziție în care erau prezente mai multe lucrări de Văzându-le Hrușciov a explodat de furie descriindu-le ca „rahat de câine și declarând că „și un măgar poate să mânjească cu coada o pânză și să iasă artă mai reușită După o săptămână Pravda a lansat un apel pentru puritate artistică Când scriitorii și cineaștii au luat apărarea artiștilor plastici Hrușciov s-a înfuriat și pe ei În ciuda furiei premierului însă niciunul dintre artiști nu a fost arestat sau exilat Expoziția de la Galeria Manej a rămas deschisă o vreme după vizita lui Hrușciov și a înregistrat o creștere considerabilă a numărului de vizitatori după articolul din Pravda' Reforma politică Sub Hrușciov tribunalele speciale operate de agențiile de securitate au fost abolite Aceste tribunale denumite troika adesea ignoraseră legile și procedurile legale După reforme nimeni nu mai putea fi pus sub acuzare pentru o infracțiune politică nici măcar în tribunalele obișnuite fără aprobarea comitetului local de Partid Această aprobare se obținea rareori și în timpul lui Hrușciov nu au mai avut loc procese politice majore și în total cel mult câteva sute de procese politice minore În schimb disidenților li se impuneau alte sancțiuni între care pierderea slujbei sau a poziției universitare sau excluderea din Partid În timpul conducerii lui Hrușciov s-a introdus spitalizarea forțată a celor ce prezentau „pericol social Conform autorului Roy Medvedev care a scris o analiză timpurie a anilor în care Hrușciov a fost la putere „teroarea politică ca metodă cotidiană de guvernare a fost înlocuită de Hrușciov cu mijloace administrative de represiune În 1958 Hrușciov a deschis o ședință a Comitetului Central prezenței a sute de oficiali sovietici; unii au avut chiar dreptul de a lua cuvântul Pentru prima oară lucrările Comitetului au fost publicate sub forma unei cărți practică ce a continuat și la ședințele ulterioare Această deschidere i-a permis însă de fapt lui Hrușciov să-și exercite mai eficient controlul asupra Comitetului întrucât orice opozant s-ar fi văzut obligat să-și argumenteze poziția în fața unei mulțimi mari care îl dezaproba În 1962 Hrușciov a împărțit comitetele de nivel regional ale Partidului în două structuri paralele una pentru industrie și alta pentru agricultură Decizia a fost una nepopulară în rândul unor apparatciki și a dus la derută privind ierarhia de cadre întrucât niciunul dintre secretarii de comitet nu era superiorul celuilalt Întrucât fiecare regiune avea un număr limitat de locuri în Comitetul Central această împărțire a deschis posibilitatea unor rivalități între facțiuni și conform lui Medvedev aveau potențialul de a crea un sistem bipartid incipient Hrușciov a ordonat și ca o treime din membrii fiecărui comitet de la consiliile inferioare până la Comitetul Central să fie înlocuiți la fiecare alegere Acest decret a produs tensiuni între Hrușciov și Comitetul Central și i-a deranjat pe liderii de partid care îl susținuseră pe Hrușciov în ascensiunea lui spre putere Politica agricolă Începând cu anii 1940 Hrușciov susținuse cultivarea porumbului în Uniunea Sovietică ceea ce îi adusese porecla de kukuruznik „porumbistul În Ucraina el a înființat un institut al porumbului și a ordonat cultivarea a mii de hectare de porumb în „Pământurile Nedesțelenite În februarie 1955 Hrușciov a ținut un discurs prin care a susținut crearea în URSS a unei centuri a porumbului similară cu cea din Iowa și o delegație sovietică a vizitat statul american în acea vară Deși intenția lor era de a vizita doar ferme mici șeful delegației a fost abordat de fermierul și negustorul de porumb care l-a convins să vină în vizită cu delegația la Iowanul a vizitat la rândul său în septembrie Uniunea Sovietică unde s-a împrietenit cu Hrușciov iar Garst a vândut Uniunii Sovietice de porumb de sămânță Garst i-a sfătuit pe sovietici să cultive porumbul în zona sudică a țării și să se asigure că au stocuri suficiente de îngrășământ insecticide și erbicide Sovieticii nu i-au urmat indicațiile întrucât Hrușciov dorea să cultive porumb chiar și în Siberia și fără chimicalele necesare Deși însuși Hrușciov avertiza împotriva celor „care ar vrea să cultivăm toată planeta cu porumb el era foarte pasionat de porumb într-atât încât atunci când a vizitat un colhoz din Letonia a afirmat franc că se aștepta ca cei din audiență să se întrebe probabil „va spune Hrușciov ceva despre porumb sau nu? A spus și i-a mustrat pe colhoznici că nu au cultivat mai mult porumb Experimentul cu porumbul nu a avut mare succes și ulterior își amintea că unii colhoznici cultivaseră prea mult porumb doar pentru a-i face pe plac fără a pregăti corespunzător solul și „ca urmare porumbul cultivat ca a fost discreditat — și la fel și eu Hrușciov a încercat să abolească Stațiile Mașini-Tractoare care nu doar că dețineau mare parte din mașinile agricole mari cum ar fi tractoare sau combine ci și efectuau servicii cum ar fi aratul El a transferat echipamentele și funcțiile acestora direct colhozurilor și sovhozurilor După un test reușit implicând stațiile care deserveau fiecare doar câte un singur mare colhoz Hrușciov a cerut o tranziție treptată — după care s-a răzgândit și a accelerat ritmul În trei luni peste jumătate din Stațiile Mașini-Tractoare fuseseră închise iar colhozurile erau obligate să-și cumpere echipamentul fără să primească reducere în schimbul casării mașinilor vechi sau defecte Angajații Stațiilor nefiind dornici să se lege de colhozuri și să-și piardă statutul de angajați ai statului și dreptul de a-și schimba locul de muncă s-au refugiat în orașe ducând la o penurie de personal calificat să opereze mașinile Costurile mașinilor plus costul construcției de spații pentru garaj și de rezervoare de combustibili a dus la sărăcirea multor colhozuri Facilitățile pentru reprarații erau inadecvate Fără Stațiile Mașini-Tractoare piața sovietică a echipamentelor agricole s-a prăbușit iar colhozurile nu mai aveau nici bani nici achizitori calificați pentru echipamente noi Unul din consilierii lui Hrușciov a fost care promisese mari creșteri ale producției cu investiții minime Asemenea scheme erau atractive pentru Hrușciov care a ordonat implementarea lor Lîsenko a reușit să-și păstreze influența asupra lui Hrușciov în ciuda eșecurilor repetate; cum eșua un plan de-al lui susținea altul Influența lui Lîsenko a întârziat mult dezvoltarea geneticii în Uniunea Sovietică În 1959 Hrușciov a anunțat planul de a depăși Statele Unite la producția de lapte carne și unt Oficialii locali încurajați de Hrușciov s-au angajat la planuri mari de producție Aceste planuri s-au îndeplinit doar pe hârtie obligând colhozurile să-și sacrifice vitele de prăsilă și să cumpere carne de la magazinele de stat pe care apoi s-o revândă guvernului crescând artificial producția În iunie 1962 prețurile la alimente au fost crescute în special la carne și unt cu 25–30% ceea ce a produs nemulțumiri În orașul of Novocerkassk din sudul Rusiei nemulțumirile au escaladat producând o grevă și o împotriva autorităților Revolta a fost înăbușită de armată Conform relatărilor oficiale sovietice 22 de persoane au murit și 87 au fost rănite 116 demonstranți au fost condamnați pentru implicarea în revoltă și șapte dintre ei au fost executați Informațiile despre revoltă au fost complet suprimate în URSS dar s-au răspândit prin Samizdat și au deteriorat reputația lui Hrușciov în Occident În 1963 Uniunea Sovietică a fost lovită de secetă; recolta a scăzut la de cereale de la maximul înregistrat în 1958 de Au apărut cozi la pâine fapt ce i-a fost ascuns lui Hrușciov la început Nedorind să cumpere alimente din Occident dar pus în fața alternativei de a răspândi foametea Hrușciov a epuizat valuta forte a țării cheltuind o parte din rezervele de aur ale țării achiziționând cereale și alimente Educația În vizita efectuată în SUA în 1959 Hrușciov a fost profund impresionat de programul de educație agricolă de la și a încercat să-l imite în Uniunea Sovietică La acea vreme principalul colegiu agricol din URSS era la Moscova iar studenții nu efectuau munca manuală de cultivare Hrușciov a propus mutarea programelor în zonele rurale Nu a reușit din cauza opoziției profesorilor și studenților care deși erau de acord cu premierul pe fond nu erau dornici să-i ducă propunerile la îndeplinire Hrușciov își amintea în memoriile sale „e bine să locuiești la Moscova și să lucrezi la E o veche și venerabilă instituție o mare unitate economică cu profesori calificați dar este în oraș! Studenții nu tânjesc să lucreze la fermele colective pentru că pentru a face asta ar trebui să plece în provincie și să trăiască pe câmp Hrușciov a înființat mai multe orașe universitare cum ar fi Premierul credea că știința occidentală înflorește deoarece mulți oameni de știință trăiesc în orașe universitare cum ar fi Oxford izolați de distracțiile marilor orașe având acolo condiții de trai plăcute și salarii bune El a încercat să duplice aceste condiții în Uniunea Sovietică Tentativa lui a avut în general succes deși noile orașe și centre științifice tindeau să atragă oameni de știință tineri cei mai în vârstă nefiind dornici să plece din Moscova sau din Leningrad Hrușciov a propus și restructurarea liceelor sovietice În timp ce liceele predau un curriculum ce pregătea elevii pentru facultate puțini tineri urmau această cale Hrușciov dorea să mute atenția școlilor secundare către învățământul vocațional elevii urmau să petreacă mai mult timp ca ucenici sau lucrând în fabrici și doar o mică parte aveau să rămână în școli În practică școlile și-au dezvoltat legături cu întreprinderile locale iar elevii lucrau acolo doar una sau două zile pe săptămână; directorii de fabrici la rândul lor nu doreau să aibă activitatea perturbată de activități educative în timp ce elevii și familiile lor se plângeau că nu au de ales ce meserie să învețe Deși propunerea învățământului vocațional nu avea să supraviețuiască căderii lui Hrușciov o schimbare mai de durată a constituit-o înființarea unei rețele de licee specializate pentru elevii dotați sau pentru cei ce doreau să urmeze un subiect științific Aceste școli erau modelate după școlile de limbi străine înființate la Moscova și la Leningrad începând cu 1949 În 1962 s-a înființat o școală de vară specială la Novosibirsk pentru a-i pregăti pe elevi pentru o olimpiadă de matematică și științe pe Siberia În anul următor Școala-Internat de Matematică și Științe Novosibirsk a devenit prima școală rezidențială permanentă specializată în matematică și științe Au mai fost înființate și alte asemenea școli în Moscova Leningrad și Kiev Până la începutul anilor 1970 se înființaseră peste 100 de școli specializate în matematică științe arte muzică și sport Educația preșcolară a fost extinsă ca parte din reformele lui Hrușciov și la momentul plecării din funcție circa 22% din copiii sovietici mergeau la grădiniță — aproape jumătate din cei din orașe dar numai 12% din cei din zonele rurale Politica externă și apărarea Când Hrușciov a preluat controlul lumea din exterior încă știa foarte puține despre el și la început nu era impresionată Scund greoi îmbrăcat mereu cu costume care nu îi veneau „radia energie dar nu și intelect și mulți îl considerau un bufon care nu avea să dureze mult Ministrul britanic de externe se întreba „cum poate acest om gras și vulgar cu ochii aceia de porc și care vorbește întruna să fie conducătorul — țarul aspirant al atâtor milioane de oameni? Biograful Tompson îl descria astfel pe liderul sovietic Putea fi fermecător sau vulgar exuberant sau ursuz era predispus la accese publice de furie adesea premeditate și la exces de hiperbole în retorica sa Dar oricum ar fi fost și oricum ar fi părut era mai uman decât predecesorul său sau chiar mai mult decât majoritatea omologilor să străini și pentru mare parte din lume aceasta era suficient pentru a face URSS mai puțin misterioasă sau amenințătoare Statele Unite și aliații Primele relații și vizita în SUA 1957–1960 Hrușciov a căutat o soluție pe termen lung la problema Germaniei divizate și la cea a enclavei Berlinul Occidental aflat în adâncul teritoriului est-german În noiembrie 1958 denumind Berlinul Occidental o „tumoare malignă el a dat Statelor Unite Regatului Unit și Franței un termen de șase luni să încheie un tratat de pace cu ambele state germane și cu Uniunea Sovietică Dacă unul din tratate nu ar fi fost semnat spune Hrușciov Uniunea Sovietică va încheia tratat de pace cu Germania de Est Aceasta ar fi însemnat că Germania de Est care nu era parte a tratatelor prin care puterile occidentale aveau acces la Berlin ar fi căpătat controlul asupra rutelor către oraș Acest ultimatum a produs disensiuni între aliații occidentali care nu erau dornici să declanșeze un război din acest motiv Hrușciov însă a prelungit în mod repetat termenul limită Hrușciov a încercat să elimine multe arme convenționale și să apere Uniunea Sovietică cu rachete El credea că dacă nu se face această schimbare uriașa armată sovietică va continua să consume resurse complicând scopul lui Hrușciov de a îmbunătăți calitatea vieții sovieticilor În 1955 Hrușciov a abandonat planurile lui Stalin de a crea o marină mare crezând că noile vase vor fi prea vulnerabile față de atacuri nucleare sau convenționale În ianuarie 1960 Hrușciov a profitat de ameliorarea relațiilor cu SUA pentru a comanda reducerea cu o treime a dimensiunii forțelor armate sovietice afirmând că armele mai avansate vor compensa pierderile de efective Deși serviciul militar rămânea obligatoriu pentru tinerii sovietici scutirile de serviciu militar au devenit din ce în ce mai frecvente mai ales pentru studenți Sovieticii aveau puține rachete balistice intercontinentale RBIC; totuși Hrușciov se lăuda în public cu programul de rachete sovietic afirmând că armele sovieticilor sunt diverse și numeroase Secretarul general spera că ideea că sovieticii sunt mai avansați va avea ca efect o presiune psihologică asupra Occidentului și că astfel va o obține mai multe concesiuni politice Programul spațial sovietic pe care Hrușciov l-a susținut cu fermitate părea să-i confirme afirmațiile când URSS a lansat pe orbită satelitul Sputnik 1 lansare pe care mulți occidentali inclusiv vicepreședintele american Richard Nixon o considerau o farsă Când a devenit clar că lansarea este reală și că Sputnik 1 este pe orbită guvernele occidentale au concluzionat că programul sovietic de RBIC este mai avansat decât în realitate Hrușciov a încurajat această imagine greșită afirmând într-un interviu din octombrie 1957 că URSS are toate rachetele de orice capacitate de care avea nevoie Ani de zile Hrușciov a obișnuit să efectueze o lansare de rachetă înainte fiecărei importante deplasări în străinătate spre inconfortul gazdelor sale Statele Unite au aflat de starea primitivă a programului sovietic de rachete din survoluri efectuate la sfârșitul anilor 1950 dar numai înalții oficiali americani știau de truc În ianuarie 1960 Hrușciov a declarat prezidiului CC că rachetele sovietice au făcut posibil acordul cu SUA deoarece „americanii de rând au început să tremure de frică pentru prima oară în viețile lor Această a dus la considerabile investiții în apărare din partea Statelor Unite În 1959 în timpul vizitei lui Nixon în URSS Hrușciov a luat parte la ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „ în care Nixon și Hrușciov au avut o aprinsă discuție în contradictoriu într-o bucătărie-model de la din Moscova fiecare apărând sistemul economic al țării sale Hrușciov a fost invitat să viziteze Statele Unite și a făcut-o în luna septembrie petrecând acolo treisprezece zile Hrușciov a sosit la Washington DC în prima sa vizită în SUA la 15 septembrie 1959 Prima vizită a unui premier sovietic în SUA a avut ca efect un spectacol media prelungit Hrușciov a venit cu soția sa Nina Petrovna și cu copiii săi adulți deși nu era obișnuit ca oficialii sovietici să călătorească cu familiile Premierul a vizitat New York City Los Angeles San Francisco unde a fost într-un supermarket statul Iowa unde a vizitat Pittsburgh și Washington încheind cu o întâlnire cu președintele american President Eisenhower la Camp David Hrușciov trebuia să viziteze și Disneyland dar vizita a fost contramandată din motive de securitate spre nemulțumirea sa A vizitat-o însă pe Eleanor Roosevelt la casa ei din Hyde Park New York În vizită la o fabrică IBM din California Hrușciov și-a exprimat dezinteresul față de calculatoare dar a admirat mult cantina cu autoservire și la întoarcere a introdus autoservirea și în Uniunea Sovietică Vizita în SUA a lui Hrușciov a avut ca rezultat un acord neoficial cu președintele american Dwight Eisenhower să nu mai existe niciun termen-limită ferm pentru Berlin ci să se țină o întâlnire la vârf între cele patru puteri în care să se încerce rezolvare problemei iar premierul a părăsit SUA în bună înțelegere Hrușciov a revenit acasă convins că reușise să clădească o relație personală puternică cu Eisenhower care de fapt nu a fost deloc impresionat de liderul sovietic și că poate să realizeze o destindere a relațiilor cu americanii A insistat pentru organizarea imediată a summitului dar președintele francez Charles de Gaulle l-a amânat până în 1960 an în care Eisenhower urma să efectueze și el o vizită în URSS Criza U-2 și a Berlinului 1960–1961 Un motiv constant de deteriorare a relațiilor sovieto-americane îl constituia survolul teritoriului sovietic de către avioanele-spion americane La 9 aprilie 1960 Statele Unite au reluat aceste survoluri după o lungă pauză Sovieticii protestaseră din cauza lor și în trecut dar Washingtonul îi ignorase Mulțumit de ceea ce el considera o puternică relație personală cu Eisenhower Hrușciov a fost uimit și s-a enervat după reluarea zborurilor și a concluzionat că ele ar fi fost ordonate de șeful CIA fără știrea președintelui american La 1 mai un avion U-2 ; pilotul a fost prins în viață Crezând că Powers a fost ucis SUA au anunțat că a pierdut un avion meteorologic lângă frontiera turco-sovietică Hrușciov risca stricarea summitului care urma să înceapă la 16 mai la Paris dacă anunța doborârea dar avea să pară slab în ochii armatei și forțelor de securitate dacă nu făcea nimic În cele din urmă la 5 mai Hrușciov a anunțat doborârea și capturarea lui Powers punând survolul pe seama „cercurilor imperialiste și militariste care-și au fortăreața la Pentagon și sugerând că avionul fusese trimis fără știrea lui Eisenhower Eisenhower nu putea să lase să se creadă că există elemente de la Pentagon care acționează fără știrea sa și a recunoscut că el ordonase zborurile spunând că sunt o necesitate dezagreabilă Aceasta l-a uimit pe Hrușciov și a transformat afacerea U-2 dintr-un posibil triumf într-un dezastru perntru el și a cerut chiar ajutorul ambasadorului american Hrușciov nu era hotărât ce să facă la summit nici măcar când era în zbor spre Paris În cele din urmă în urma consultărilor cu consilierii săi din avion și cu membrii prezidiului de la Moscova s-a hotărât să pretindă scuze din partea lui Eisenhower precum și promisiunea că nu se vor mai efectua zboruri U-2 în spațiul aerian sovietic Nici Eisenhower și nici Hrușciov nu au comunicat unul cu altul în zilele dinaintea summitului la care Hrușciov și-a anunțat cererile și la care a nunțat și că summitul nu are rost și că trebuie amânat pentru șase până la opt luni adică până după alegerile prezidențiale din 1960 Președintele american nu și-a cerut scuze dar a afirmat că zborurile sunt suspendate și nu vor mai fi reluate reiterându-și propunerea lui pentru prin care urma să se permită liber survol reciproc Nu era suficient pentru Hrușciov care a părăsit summitul Eisenhower l-a acuzat pe Hrușciov „de sabotarea acestei întâlniri în care atât de multă lume și-a pus speranțele Vizita lui Eisenhower în Uniunea Sovietică pentru care premierul construise chiar și un teren de golf pentru ca președintele american să practice sportul său preferat a fost anulată de Hrușciov Hrușciov a făcut a doua și ultima sa vizită în SUA în septembrie 1960 Nu avea invitație dar se numise singur șef al delegației URSS la ONU A petrecut mare parte din acest timp încercând să atragă de partea sa cât mai multe din statele din lumea a treia recent devenite independente Guvernul american nu l-a lăsat să părăsească insula Manhattan cu vizite la o proprietate a guvernului sovietic aflată în Long Island Celebrul incident al lovirii cu pantoful în masă a avut loc în timpul unei dezbateri din ziua de 12 octombrie din cauza unei rezoluții sovietice prin care se deplângea colonialismul Înfuriat de o declarație a delegatului filipinez care i-a acuzat pe sovietici de dublu standard pentru că deplâng colonialismul în timp ce domină Europa de Est Hrușciov a cerut să răspundă imediat acuzându-l pe Sumulong că este „un lacheu lingușitor al imperialiștilor americani Sumulong și-a reluat discursul și i-a acuzat pe sovietici de ipocrizie Hrușciov și-a scos pantoful și a început să lovească cu el în masa de lucru Acest comportament al lui Hrușciov a scandalizat propria delegație Hrușciov îl considera pe vicepreședintele american Nixon un extremist și s-a bucurat de înfrângerea lui în alegerile prezidențiale din 1960 Pe învingător senatorul de Massachusetts John F Kennedy îl considera un partener mult mai probabil pentru o destindere dar a fost dezamăgit de discursul dur al noului președinte și de acțiunile acestuia din primele ale administrației Hrușciov a obținut o victorie de propagandă în aprilie 1961 cu iar Kennedy a suferit o înfrângere odată cu eșecul Deși amenințase că va apăra Cuba cu rachete sovietice Hrușciov se mulțumise cu remarci agresive post-factum Eșecul din Cuba l-a determinat pe Kennedy să nu admită nicio concesie la planificat pentru 3 iunie 1961 Atât Kennedy cât și Hrușciov au adoptat o linie mai dură Hrușciov cerând un tratat prin care să fie recunoscute cele două state germane și refuzând să cedeze pe restul aspectelor ce mai stăteau în calea unui tratat de interzicere a testelor nucleare Pe de altă parte Kennedy fusese făcut să creadă că tratatul de interzicere a testelor nucleare poate fi agreat la summit și considera că o înțelegere pe tema Berlinului trebuie să aștepte reducerea tensiunilor est–vest Kennedy a descris negocierea cu Hrușciov fratelui său Robert ca „și cum ai negocia Doar să dai și să nu primești nimic O amânare pe termen nelimitat a acțiunilor privind Berlinul nu era acceptabilă pentru Hrușciov dacă nu din alt motiv atunci pentru că Germania de Est suferea o constantă pierdere de resurse umane pe măsură ce est-germanii cu educație superioară se refugiau constant în vest prin Berlin Deși fusese fortificată în alte zone Berlinul administrat de cele patru puteri aliate rămânea deschis Încurajat de afirmațiile fostului ambasador american la Moscova și ale președintelui comisiei Senatului SUA pentru relații externe că Germania de Est are toate drepturile să-și închidă granițele afirmații nedezavuate de administrația Kennedy Hrușciov l-a autorizat pe liderul est-german să înceapă construcția a ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de „Zidul Berlinului care avea să înconjoare Berlinul Occidental Pregătirile de construcție au fost efectuate în cel mai mare secret iar granița a fost închisă la primele ore ale zilei de duminică 13 august 1961 când majoritatea muncitorilor est-germani care câștigau valută forte muncind în Berlinul Occidental erau la casele lor Zidul a fost un dezastru propagandistic și a pus capăt tentativelor lui Hrușciov de a încheia un tratat de pace între cele patru puteri și cele două țări germane Acel tratat nu avea să fie semnat decât în septembrie 1990 ca preludiu al reunificării germane Relațiile diplomatice cu Cuba Relațiile diplomatice între Uniunea Sovietică și Cuba au fost reluate oficial în mai 1960 Criza cubaneză și tratatul de interzicere a testelor nucleare 1962–1964 Tensiunile între superputeri au culminat cu criza rachetelor cubaneze denumită de sovietici „criza caraibiană din octombrie 1962 după ce Uniunea Sovietică a încercat să instaleze rachete nucleare cu rază medie de acțiune în Cuba la circa de coasta SUA Președintele cubanez Fidel Castro se ferea să accepte rachetele și după ce s-a lăsat convins l-a avertizat pe Hrușciov să nu transporte rachetele în secret Castro a afirmat după treizeci de ani „aveam un drept suveran să acceptăm rachetele Nu încălcam legislația internațională De ce să o facem în secret — de parcă n-am avea dreptul? L-am avertizat pe Nikita că secretul le va da imperialiștilor avantajul La 16 octombrie Kennedy a fost informat că zborurile U-2 peste Cuba descoperiseră ceea ce păreau a fi facilități de lansare de rachete cu rază medie de acțiune și deși el și consilierii săi s-au gândit să-l abordeze pe Hrușciov pe canale diplomatice nu au găsit o cale de a face acest lucru fără a lăsa o impresie de slăbiciune La 22 octombrie Kennedy s-a adresat națiunii la televiziune dezvăluind prezența rachetelor și anunțând o blocadă a Cubei Informat în avans de acest discurs dar numai cu o oră înainte Hrușciov și consilierii săi s-au temut de o invazie a Cubei Chiar înainte de discursul lui Kennedy ei au ordonat comandanților sovietici din Cuba să folosească împotriva unui atac toate armele pe care le aveau la dispoziție — cu excepția celor atomice Pe măsură ce criza înainta tensiunile în SUA escaladau; nu însă și în Uniunea Sovietică unde Hrușciov a avut câteva apariții publice după care s-a dus la să-l asculte pe cântărețul american de operă care cânta la Moscova Până la 25 octombrie timp în care sovieticii nu erau siguri de intențiile lui Kennedy Hrușciov a hotărât ca rachetele să fie retrase din Cuba După două zile i-a oferit lui Kennedy condițiile pentru retragere Hrușciov a acceptat să-și retragă rachetele în schimbul angajamentului american că nu va invada Cuba și că va retrage rachetele din Turcia din apropierea URSS La cererea SUA termenii nu au fost făcuți publici și nu au fost cunoscuți decât cu puțin timp înainte de moartea lui Hrușciov în 1971 iar rezoluția a fost considerată o mare înfrângere pentru sovietici contribuind la căderea lui Hrușciov după doi ani Castro îi ceruse lui Hrușciov să lanseze un atac nuclear preventiv împotriva SUA în cazul oricărei invazii a Cubei iar rezultatul l-a deranjat și față de Hrușciov a avut numai cuvinte grele; Hrușciov l-a invitat la Moscova ulterior și a reușit să restaureze bunele relații După criză relațiile între superputeri s-au ameliorat Kennedy ținând un discurs conciliant la la 10 iunie 1963 recunoscând suferințele poporului sovietic în al Doilea Război Mondial și lăudându-le realizările Hrușciov a spus despre discurs că este cel mai bun al unui președinte american de la Franklin Roosevelt și în iulie a negociat cu negociatorul american și cu din Regatul Unit Planurile pentru un al doilea summit Hrușciov-Kennedy au fost anulate din cauza asasinatului din noiembrie 1963 Noul președinte american Lyndon Johnson spera să continue îmbunătățirea relațiilor dar atenția lui a fost captată de alte probleme și nu a mai avut ocazia să dezvolte o relație cu Hrușciov înainte ca premierul sovietic să fie înlăturat din funcție Europa de Est Discursul Secret combinat cu moartea liderului comunist polonez Boleslaw Bierut care a suferit un infarct în timp ce citea discursul a declanșat ample liberalizări în Polonia și în Ungaria În Polonia o grevă a muncitorilor din Poznań au degenerat în agitații mai mari soldate cu peste 50 de morți în octombrie 1956 Când Moscova a pus revolta pe seama unor presupuși agitatori occidentali liderii polonezi au ignorat acuzațiile și au făcut concesii muncitorilor Cum atitudinile antisovietice deveniseră din ce în ce mai frecvente în Polonia și cum se apropiau alegerile pentru conducerea poloneză Hrușciov și alți membri ai prezidiului s-au deplasat la Varșovia Deși sovieticilor li s-a refuzat accesul în plenul Comitetului Central polonez în care se țineau alegerile ei au avut întâlniri cu prezidiul polonez Sovieticii au acceptat să permită noii conduceri poloneze să preia funcțiile primind în schimb asigurări că nu vor fi schimbări în relațiile sovieto-polone Înțelegerea cu Polonia i-a încurajat pe maghiari care au hotărât că Moscova poate fi sfidată O demonstrație de masă ținută în Budapesta la 23 octombrie s-a transformat într-o revoluție populară Ca răspuns liderii Partidului Comunist Maghiar l-au adus la putere pe premierul Imre Nagy Forțele sovietice care ocupau orașul încă de la al Doilea Război Mondial s-au ciocnit cu maghiarii și chiar au tras în demonstranți murind sute de maghiari dar și soldați sovietici Nagy a cerut încetarea focului și retragerea trupelor sovietice cerere acceptată de o majoritate a Prezidiului sovietic în frunte cu Hrușciov care au ales să dea o șansă noului guvern maghiar Hrușciov a presupus că dacă Moscova anunță liberalizarea în relațiile cu aliații săi atunci Nagy va adera de bună voie la alianța cu Uniunea Sovietică La 30 octombrie însă Nagy a anunțat alegeri cu mai multe partide și a doua zi dimineața că Ungaria se retrage din Pactul de la Varșovia La 3 noiembrie doi membri ai guvernului Nagy au apărut în Ucraina ca lideri autoproclamați ai unui guvern provizoriu și au cerut sovieticilor să intervină ceea ce ei au și făcut A doua zi trupele sovietice au înăbușit revoluția maghiară represiune soldată cu moartea a 4000 de maghiari și a câtorva sute de soldați sovietici Nagy a fost arestat și ulterior executat În ciuda scandalizării opiniei publice internaționale din cauza intervenției Hrușciov și-a apărat acțiunile tot restul vieții Relațiile externe sovietice au avut mult de suferit și ar fi avut și mai mult de suferit dacă nu ar fi apărut la timp criza Suezului care a distras atenția lumii După aceste crize internaționale Hrușciov a făcut celebra sa afirmație „vă vom îngropa în Deși mulți occidentali au luat această afirmație ca o amenințare explicită Hrușciov a făcut-o în contextul unui discurs pe tema coexistenței pașnice cu Occidentul Când a fost întrebat despre această afirmație în timpul vizitei în SUA din 1959 Hrușciov a afirmat că nu se referă la o îngropare propriu-zisă ci voia să spună că printr-o inexorabilă evoluție istorică comunismul va înlocui capitalismul și că îl va „îngropa Hrușciov a îmbunătățit mult relațiile cu Iugoslavia care se răciseră total în 1948 când Stalin a înțeles că nu-l poate controla pe liderul iugoslav Josip Broz Tito Hrușciov a condus o delegație sovietică la Belgrad în 1955 Deși Tito încă ostil a făcut tot ce a putut pentru a-i face pe sovietici să cadă drept proști inclusiv făcându-i să se îmbete în public Hrușciov a reușit să reia relațiile punând capăt perioadei în relațiile sovieto-iugoslave În timpul crizei din Ungaria Tito l-a susținut la început pe Nagy dar Hrușciov l-a convins de necesitatea intervenției Totuși intervenția din Ungaria a făcut rău relațiilor Moscovei cu Belgradul pe care Hrușciov a încercat timp de mai mulți ani să le repare Îl încurca faptul că China dezaproba viziunea liberală a Iugoslaviei în ce privește comunismul iar încercările de a concilia Belgradul înfuriau Beijingul China După ce a dus la bun sfârșit preluarea controlului asupra Chinei continentale în 1949 Mao Zedong a cerut Uniunii Sovietice ajutor material precum și retrocedarea teritoriilor care îi fuseseră răpite de Rusia Țaristă După ce a preluat comanda URSS Hrușciov a mărit ajutorul acordat Chinei trimițând și un mic corp de experți care să ajute la dezvoltarea noului stat comunist Această asistență a fost descrisă de istoricul William Kirby ca fiind „cel mai mare transfer de tehnologie din istoria lumii Uniunea Sovietică a cheltuit 7% din venitul național între 1954 și 1959 pe ajutoare pentru China În vizita efectuată în China în 1954 Hrușciov a acceptat să retrocedeze și Dalian deși l-a deranjat insistența lui Mao ca sovieticii să-și lase artileria în urmă Mao s-a opus ferm tentativelor lui Hrușciov de a ajunge la o reconciliere cu statele est-europene mai liberale cum era Iugoslavia Guvernul lui Hrușciov se ferea la rândul său să susțină dorințele lui Mao pentru o mișcare revoluționară mondială fermă întrucât prefera să învingă capitalismul prin creșterea nivelului de trai în țările blocului comunist Relațiile dintre cele două țări au început să se răcească în 1956 când Mao s-a supărat din cauza Discursului Secret dar și din cauza faptului că chinezii nu au fost consultați în avans pe tema lui Mao credea că destalinizarea este o greșeală și o posibilă amenințare la adresa autorității sale personale Când Hrușciov a vizitat Beijingul în 1958 Mao a refuzat propunerile de cooperare militară Sperând să torpileze eforturile lui Hrușciov de destindere a relațiilor cu SUA Mao a provocat în curând descriind insulele taiwaneze pe care le-a bombardat ca „bagheta cu care Eisenhower și Hrușciov sunt ținuți într-un dans balansându-se încoace și încolo Nu vedeți ce minunate sunt? Sovieticii plănuiau să ofere Chinei o bombă atomică cu documentație completă dar în 1959 în condițiile răcirii relațiilor sovieticii au distrus dispozitivul și documentele Când Hrușciov a efectuat în septembrie o vizită în China la scurt timp după reușita sa vizită în SUA a fost întâmpinat cu răceală iar Hrușciov a părăsit țara în ziua a treia a vizitei ce trebuia să dureze șapte zile Relatiile au continuat să se deterioreze în 1960 când atât URSS cât și China s-au folosit de Congresul al VII-lea al Partidului Muncitoresc Român drept ocazie de a lansa atacuri reciproce După ce Hrușciov a atacat China în discursul său de la Congres liderul chinez Peng Zhen l-a ironizat pe Hrușciov afirmând că politica externă a premierului era aceea de a sufla cald și rece către Occident Ca urmare Hrușciov a retras experții sovietici din China Înlăturarea de la putere Începând cu luna martie 1964 șeful Sovietului Suprem Leonid Brejnev a început să discute cu colegii săi înlăturarea de la putere a lui Hrușciov Deși Brejnev s-a gândit la început să-l aresteze pe Hrușciov la întoarcerea dintr-o vizită în Scandinavia efectuată în iunie el s-a hotărât să petreacă un timp convingând membrii Comitetului Central să susțină înlăturarea de la putere a lui Hrușciov amintindu-și cât de crucială a fost susținerea CC-ului atunci când Hrușciov a învins complotul Grupării Anti-Partid Brejnev a beneficiat de mult timp pentru a-și pune în mișcare conspirația; Hrușciov a lipsit din Moscova în total cinci luni între ianuarie și septembrie 1964 Conspiratorii în frunte cu Brejnev prim-vice-prim-ministrul și președintele KGB au acționat în octombrie 1964 în timp ce Hrușciov se afla în vacanță la Pitsunda în La 12 octombrie Brejnev l-a sunat pe Hrușciov să-l anunțe că a doua zi va avea loc o ședință specială a Prezidiului chipurile pe tema agriculturii Deși Hrușciov a bănuit care este motivul real al întâlnirii el s-a dus la Moscova unde a fost atacat de Brejnev și de alți membri ai Prezidiului pentru eșecurile politicilor lui și pentru ceea ce colegii săi considerau a fi comportament instabil Hrușciov nu a opus multă rezistență și în aceeași seară l-a contactat pe prietenul și colegul său din prezidiu Anastas Mikoian și i-a spus Sunt bătrân și obosit Să se descurce ei Eu am făcut principalul Putea cineva să viseze să-i spună lui Stalin că nu mai este potrivit funcției și să-i sugereze să se retragă? N-ar mai fi rămas nici măcar o pată umedă acolo unde stăteai dacă ziceai așa ceva Acum totul este altfel Frica s-a dus și putem vorbi ca egali Asta e contribuția mea N-o să mă lupt cu ei La 14 octombrie 1964 Prezidiul și Comitetul Central au votat ambele pentru a accepta demisia „voluntară a lui Hrușciov pe motive de „vârstă înaintată și sănătate precară Brejnev a fost ales prim secretar ulterior secretar general iar Alexei Kosîghin i-a urmat lui Hrușciov în funcția de premier Viața la pensie Hrușciov a primit o pensie de 500 de ruble pe lună și a fost asigurat că va putea petrece tot restul vieții în casa lui și că-și va putea păstra și dacea După înlăturarea de la putere Hrușciov a căzut într-o profundă depresie Primea puțini vizitatori mai ales pentru că paznicii săi țineau evidența vizitelor și le raportau venirile și plecările În toamna lui 1965 el și soția sa au primit ordin să-și părăsească casa și dacea și să se mute într-un apartament și într-o dacea mai mică Pensia i-a fost redusă la 400 de ruble pe lună sumă care continua însă să-i asigure un trai confortabil după standardele sovietice Depresia a continuat Doctorul i-a prescris somnifere și tranchilizante dar și cu ele când unul dintre nepoții săi a fost întrebat ce face fostul premier la pensie băiatul a răspuns „bunicul plânge A fost înlăturat atât de insistent din viața publică încât Marea Enciclopedie Sovitică de treizeci de volume i-a omis numele dintr-o listă a comisarilor politici importanți din timpul celui de al Doilea Război Mondial Cum noii conducători și-au făcut cunoscut conservatorismul în materie de arte Hrușciov a căpătat o imagine mai favorabilă în rândul artiștilor și scriitorilor dintre care unii i-au făcut vizite Un vizitator pe care Hrușciov a regretat că nu l-a întâlnit a fost fostul vicepreședinte american Nixon pe atunci în „anii din sălbăticie dintre înfrângerea la alegerile din 1960 și revenirea în politică din 1966 Nixon a venit la apartamentul lui Hrușciov în timp ce fostul premier se afla la dacea sa Începând cu 1966 Hrușciov a început să-și înregistreze memoriile El le dicta pe bandă de magnetofon și după ce a încercat să înregistreze afară și nu a reușit din cauza zgomotelor de fundal s-a întors înăuntru știind că fiecare cuvânt va fi auzit de KGB Agenția de securitate nu a încercat însă să se amestece până în 1968 când Hrușciov a primit ordin să predea benzile ordin pe care a refuzat să-l îndeplinească În timp ce Hrușciov era spitalizat pentru o boală cardiacă fiul său Serghei a fost însă abordat de KGB care i-a spus că există un complot al agenturilor străine pentru a-i fura memoriile Întrucât deja făcuse copii și chiar trimisese un rând de copii unei edituri occidentale și cum KGB putea oricum să fure originalele Serghei Hrușciov a predat materialele KGB-ului dar a dat și instrucțiuni ca memoriile deja scoase din țară să fie publicate ceea ce s-a și întâmplat în 1970 sub titlul Hrușciov își amintește Pus sub presiune Nikita Hrușciov a semnat o declarație cum că nu dăduse materialele niciunei edituri iar fiul său a fost transferat la un loc de muncă mai puțin convenabil După publicarea memoriilor sale în Occident Izvestia le-a denunțat drept un fals Când radioul sovietic de stat a anunțat declarația lui Hrușciov era pentru prima oară în șase ani de zile când i se pronunța numele la radio În ultimele sale zile Hrușciov și-a vizitat ginerele și fostul adjunct și i-a spus „niciodată să nu regreți că ai trăit în vremuri furtunoase și că ai lucrat cu mine la Comitetul Central Lumea își va aminti de noi! Hrușciov a murit de infarct într-un spital de lângă apartamentul său din Moscova la 11 septembrie 1971 și este înmormântat în din Moscova după ce i s-au refuzat funeralii naționale și înmormântarea în De teama demonstrațiilor autoritățile nu au anunțat moartea lui Hrușciov decât la ora înmormântării și au înconjurat cimitirul cu soldați Chiar și așa unii artiști și scriitori s-au alăturat familiei la înmormântare Pravda a dat un anunț de o singură propoziție despre moartea fostului premier; ziarele occidentale au scris însă ample articole Corespondentul veteran al ziarului New York Times la Moscova Harry Schwartz scria despre Hrușciov „Dl Hrușciov a deschis ușile și ferestrele unei structuri pietrificate A lăsat să intre aer proaspăt și idei noi producând schimbări pe care timpul deja le-a dovedit ireversibile și fundamentale Amintirea Multe dintre inovațiile lui Hrușciov au fost răsturnate după căderea sa Obligația ca o treime din oficiali să fie înlocuiți la fiecare alegeri a fost anulată și la fel a fost și împărțirea structurii Partidului între sectoarele industrial și agricol S-a renunțat și la programul de educație vocațională și la cel de a trimite instituțiile agricole în zonele în care se practica agricultura studiată acolo Noile instituții agricole și vocaționale au fost însă înființate începând de atunci în afara marilor orașe Când s-au construit noi locuințe mare parte au fost în blocuri mai înalte decât cele mici ale lui Hrușciov care nu aveau balcoane și ascensoare Unele din proiectele agricole ale lui Hrușciov au fost și ele răsturnate cu ușurință Porumbul a devenit atât de nepopular în 1965 încât suprafețele cultivate au scăzut la nivelul minim din perioada postbelică chiar și colhozurile care înregistraseră succese cu el în Ucraina și în alte zone sudice ale URSS refuzând să mai cultive porumb Lîsenko a pierdut puterea decizională Stațiile Mașini-Tractoare au rămas însă închise iar problemele de bază din agricultură pe care Hrușciov încercase să le rezolve au persistat Deși nivelul de trai în URSS a crescut mult în cei zece ani de după căderea lui Hrușciov mare parte din creștere s-a datorat progresului industrial; agricultura a continuat să rămână mult în urmă ceea ce a dus la crize agricole și alimentare repetate mai ales în 1972 și în 1975 Brejnev și succesorii săi au continuat precedentul lui Hrușciov de a achiziționa cereale din Occident pentru a evita penuriile și foametea Nici Brejnev și nici colegii săi nu erau persoane cu popularitate iar noul guvern s-a bazat pe puterea autoritară pentru a-și asigura continuarea KGB și Armata Roșie au primit puteri crescute Tendințele conservatoare ale guvernului aveau să ducă la înăbușirea „Primăverii de la Praga din 1968 Deși strategia lui Hrușciov a eșuat în îndeplinirea obiectivelor sale principale Aleksandr Fursenko care a scris o carte în care analiza politicile externă și militară ale lui Hrușciov a afirmat că strategia sa a pus anumite constrângeri asupra Occidentului Angajamentul Statelor Unite că nu vor invada Cuba a fost respectat Refuzul lumii occidentale de a recunoaște Germania de Est s-a erodat treptat și în 1975 Statele Unite și alte țări din NATO au semnat cu URSS și cu țările Pactului de la Varșovia inclusiv cu Germania de Est stabilind standarde pentru drepturile omului în Europa Percepția lui Hrușciov în rândurile publicului rus a rămas diversă Conform unui sondaj efectuat în Rusia singurele perioade ale secolului al XX-lea pe care rușii le evaluau pozitiv erau cele din timpul domniei lui Nicolae al II-lea și cea a lui Hrușciov Un sondaj în rândurile tinerilor ruși a constatat că ei consideră că Nicolae al II-lea a făcut mai mult bine decât rău și toți ceilalți lideri ruși ai secolului al XX-lea au făcut mai mult rău decât bine — cu excepția lui Hrușciov unde părerile erau împărțite aproximativ egal Biograful William Tompson a pus în legătură reformele premierului cu alte reforme ce au urmat De-a lungul anilor lui Brejnev și de-a lungul îndelungatului interregnum care le-a urmat generația care s-a maturizat în timpul primei primăveri rusești din anii 1950 își aștepta rândul la putere Pe măsură ce Brejnev și colegii săi mureau sau ieșeau la pensie erau înlocuiți de oameni pentru care Discursul Secret și primul val de destalinizare fuseseră o experiență formatoare și acești Copii ai celui de al XX-lea Congres au preluat puterea sub conducerea lui Mihail Gorbaciov și a colegilor săi Epoca Hrușciov a dat acestei a doua generații de reformatori atât inspirație cât și un exemplu Vezi și Istoria Uniunii Sovietice 1953-1985 Note de completare Bibliografie Note Lucrări ;Lucrări tipărite fee for article articol cu plată fee for article ;Periodice și reviste articol cu plată articol cu plată Legături externe 4 Martie 2006 Evenimentul zilei 17 martie 2013 Ionel Stoica Virgil Burlă Evenimentul zilei 15 august 2013 Calin Hentea Ziarul de Duminică Partidul Comunist al Uniunii Sovietice în rusă Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за КПСС a fost numele folosit de succesorii facțiunii bolșevice a Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Rusia din 1952 până în 1991 Denumirea de Partid Comunist a fost prezentă în numele partidului încă din 1918 atunci când bolșevicii au devenit Partidul Comunist al Întregii Rusii bolșevicii În 1925 partidul a devenit Partidul Comunist al Întregii Uniuni bolșevicii Всесоюзная коммунистическая партия большевиков ВКПб În 1934 a devenit Partidul Comunist bolșevic al Uniunii Sovietice PCbUS În cele din urmă în 1952 el a devenit Partidul Comunist al Uniunii Sovietice sau mai simplu PCUS Acest articol urmărește istoria partidului din 1918 până la disoluția sa din 1991 Pentru informații despre partidul dinainte de 1918 vezi articolele Bolșevic și Menșevic< i> Odată ce s-a format Internaționala a treia sau Cominternul în 1919 structura marxist-leninistă centralist democratică a PCUS a fost copiată de alți membri ai Cominternului ceea ce a dus la formarea de partide comuniste în întreaga lume Pentru cea mai mare parte a istoriei Rusiei Sovietice și a Uniunii Sovietice Partidul Comunist a fost nelipsit de la guvernare și a fost singurul partid politic tolerat de guvern și de forțele lui de securitate Ca o consecință istoria URSS și a PCUS se întrepătrund și se suprapun Pentru cei interesați de istoria PCUS este util să consulte seria de articole Istoria Rusiei Structura PCUS În 1919 a fost creat un Birou Politic care a avut inițial cinci membri având ca sarcină conducerea treburilor zilnice ale partidului La început cea mai înaltă instanță a Partidului era Comitetul Central Primii membri plini ai Politburo au fost Lenin Troțki Kamenev Stalin și Krestinski cu trei membri supleanți Buharin Zinoviev și Kalinin De-a lungul celui de-al treilea deceniu s-au ținut congrese ale partidului aproape în fiecare an Cea mai înaltă instanță conducătoare a PCUS era Congresul Partidului care la început se țineau anual pentru ca apoi să devină mai rare în special pe vremea lui Stalin Congresul Partidului alegea Comitetul Central care la rândul lui alegea Politburo – Biroul Politic Sub Stalin cea mai importantă poziție din partid a devenit cea de Secretar General care era ales de Politburo În 1952 titulatura de Secretar General a devenit Prim Secretar iar Politburo a devenit Prezidiu asta până și-au recăpătat numele în timpul lui Brejnev în 1966 În teorie puterea supremă aparținea Congresului Partidului dar în practică structura de putere era inversă și după moartea lui Lenin puterea supremă a fost concentrată în mâinile Secretarului General La nivelurile de jos conducerea partidului era asigurată de Comitetele de Partid partkom партком Un partkom era condus de secretar al partkomului секретарь парткома La intreprinderi colhozuri instituții etc comitetele erau denumite "partkom" La nivele mai înalte comitetele aveau nume abreviate precum raikom райком la nivelul de raion obkom обком la nivelul de oblast regiune cunoscute mai înainte ca gubkom губком pentru gubernii gorkom горком la nivel de oraș etc La nivelurile de jos ale partidului se aflau organizațiile de bază первичная партийная организация sau celulele de partid партийная ячейка Erau create în înteriorul oricărei organizații de orice fel unde erau cel puțin trei comuniști Conducerea celulei era denumită biroul partidului партийное бюро партбюро Un birou de partid era condus de un secretar de birou ales секретарь партбюро La celulele de partid mai mici secretarii erau de regulă angajații uzinei spitalului scolii corespondente Organizațiile suficient de mari erau conduse de secretari cu scoatere din producție освобожденный секретарь care-și primeau salariul din fondurile partidului Calitatea de membru Calitatea de membru de partid a devenit până la urmă un privilegiu cu posibilitatea de a accede în elita societății sovietice nomenclatura Membrii nomenclaturii se bucurau de privilegii speciale accesul la magazinele cu circuit închis la stațiunile de odihnă și la dacea vilele de protocol se bucurau de repartizarea preferențială de apartamente le era permis să călătorească peste hotare puteau să-și trimită copii la cele mai bune școli și puteau obține cele mai bune slujbe pentru ei Era practic imposibil să ajungi în elita conducătoare a Uniunii Sovietice fără a fi membru al Partidului Comunist Calitatea de membru își avea riscurile ei în mod special pe vremea epurărilor lui Stalin Calitatea de membru al partidului nu era accesibilă oricui Pentru a deveni membru de partid candidatul trebuia să obțin aprobarea diverselor comitete iar trecutul fiecărui candidat era cercetat cu atenție Cum noile generații creșteau fără să știe altceva decât viața în URSS calitatea de membru era în general obținută după ce se parcurgeau anumite stagii obligatorii Copilul erau încadrat în mișcarea de pionieri la vârsta de 14 ani intra în Komsomol Organizația Tineretului Comunist și la sfârșit ca adult dacă acesta arătase că aderă la disciplina de partid sau dacă avea relațiile potrivite putea deveni membru de partid Atunci când bolșevicii au redenumit partidul drept Partidul Comunist al Întregii Rusii erau aproximativ 200000 de membri Pe vremea lui Stalin partidul s-a angajat într-o amplă campanie de recrutări de noi membri atât din zona rurală cât și din orașe Această acțiune avea ca scop atât "proletarizarea" partidului cât și încercarea lui Stalin să-și întărească baza de susținere prin depășirea numerică a veteranilor bolșevici și prin reducerea influenței lor în partid Până în 1933 partidul avea aproximativ 35 milioane de membri dar ca un rezultat al epurărilor numărul lor a scăzut la 19 milioane până în 1939 În 1986 Partidul Comunist avea peste 19 milioane de membri aproximativ 10% din populația adultă a URSS-ului Peste 44% dintre membrii partidului erau clasificați muncitori și 12% țărani colhoznici Partidul Comunist al Uniunii Sovietice avea organizații naționale în 14 dintre cele 15 republici ale URSS În RSSF Rusă nu exista un partid separat afacerile de partid fiind conduse direct de PCUS Numărul de comuniști raportat la populație după republici la frontiera dintre deceniile 7 și 8 era după cum urmează Rusia- 72% Ucraina 535% RSSM 343% Tajikistan 28% URSS 5934% Istoria Articol principal Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Cu unele excepții politica Partidului Comunist al Uniunii Sovietice era dictată de Secretarul General Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice după moartea lui Lenin poate fi divizată în epocile lui Stalin Hrușciov Brejnev și Gorbaciov Sfârșitul conducerii comuniste Probabilitatea tot mai mare a disoluției URSS a condus elementele conservatoare ale PCUS să lanseze lovitura de stat din august din 1991 când Gorbaciov a fost înlăturat temporar de la putere Pe 19 august 1991 cu o zi înainte de semnarea noului Tratat Unional care dădea o mult mai multă libertate republicilor un grup care s-a autointitulat Comitetul pentru Starea de Urgență a luat în mâini puterea în Moscova declarând că Gorbaciov este bolnav și de aceea eliberându-l din funcție Vicepreședintele Ghenadi Ianaiev a fost numit ca președinte în funcție Comitetul din opt membri includea pe președintele KGB Vladimir Kriucikov ministru de interne Boris Pugo ministrul apărării Dmitrii Iazov și primul-ministru Valentin Pavlov Lovitura de stat a fost învinsă datorită marilor demonstrații populare ca și eforturilor lui Boris Elțân care a devenit astfel adevăratul om puternic al zilei Gorbaciov s-a reîntors la Moscova ca președinte dar a demisionat din funcția de Secretar General și și-a luat angajamentul să curețe partidul de conservatori Elțîn a interzis formal Partidul Comunist în Rusia KGB-ul a fost dizolvat ca și alte agenții și organizații ale partidului Acțiunile lui Elțîn au fost declarate mai apoi neconstituționale dar în acel moment URSS încetase să mai existe După colapsul Uniunii Sovietice rușii care aderaseră la tradițiile Partidului Comunist în mod particular așa cum existase acesta înainte de Gorbaciov s-au reunit în Partidul Comunist al Federației Ruse Articole înrudite Organizarea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Academia de Științe sociale de pe lingă CC al PCUS Partid comunist Listă a socialiștilor ГОСТИННАЯ форум ГЛОБАЛЬНАЯ ДЕМОКРАТИЧЕСКАЯ ВОЛНА Gaina Alex Fiziki matematiki] Legături externe                         Partidul Democrat este unul dintre cele două principale partide politice din Statele Unite ale Americii celălalt fiind Partidul Republican Este cel mai vechi partid politic din Statele Unite ale Americii și unul dintre cele mai vechi din lume Actualul Președinte al SUA Barack Obama este al 15-lea președinte care reprezintă Partidul Democrat Simbolul partidului este măgarul Doctrina partidului Doctrina partidului se aseamănă cu un tip de liberalism modern relativ de stânga față de doctrina republicanilor Susține drepturile minorităților libertatea de expresie capitalismul În general politicienii partidului sunt în favoarea dreptului la avort Fiind un partid de dimensiuni importante există mai multe curente de opinie interioare Cea mai importantă pondere în cadrul partidului o au progresiștii Președinți americani promovați de Partidul Democrat Andrew Jackson; Martin Van Buren; James K Polk; Franklin Pierce; James Buchanan; Andrew Johnson; Grover Cleveland; Woodrow Wilson; Franklin D Roosevelt; Harry S Truman; John F Kennedy; Lyndon B Johnson; Jimmy Carter; Bill Clinton; Barack Obama Legături externe Premiile Academiei Americane de Film cunoscute popular sub numele de Premiile Oscar sunt niște premii decernate anual de către Academia Americană de Film care are sediul în Los Angeles California Organizația avea în anul 2002 peste 6000 de membri toți profesioniști în diverse specialități ale cinematografiei și anume producători regizori actori directori de imagine și mulți alții Istoric Statueta care reprezintă un barbat gol cu o spadă cu sase laturi ale lamei numarul de categorii premiate la momentul acela în mână infipta intr-o rola de film se numește Oscar pentru că conform unei legende actrița Margaret Herrick ar fi exclamat la vederea statuetei că seamănă cu unchiul ei Oscar Prima ceremonie de decernare a premiilor Academiei desfășurată la 16 mai 1929 la hotelul Hollywood Roosevelt a decurs fără surprize numele premiaților cunoscându-se deja de la 18 februarie Inițial în concurs se prezentau peliculele lansate în Los Angeles între 1 august și 31 iulie anul anterior ceremoniei de decernare Pentru ceremonia din 1933 termenul a fost prelungit până la 31 decembrie 1932 iar din 1934 filmele participante trebuie să fi fost lansate între 1 ianuarie și 31 decembrie anul anterior ceremoniei Datorită condiției ca filmul să fi fost proiectat la Los Angeles Charles Chaplin a obținut 1973 premiul Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră pentru filmul Limelight un film care fusese realizat în 1952 Alegerea câștigătorilor se face în două etape În prima etapă sunt nominalizați la Oscar cinci candidați Această nominalizare este făcută de membri Academiei care aparțin aceleași specalități cu cei nominalizați Astfel actorii nominalizează actori scenariștii scenariști și așa mai departe În schimb câștigătorul de la fiecare categorie este ales de către toți membri Academiei indiferent de specialitate Voturile sunt secrete astfel că nici unul dintre membri Academiei nu cunoaște rezultatele anticipat Scrutinul este efectuat de către o firmă prestigioasă de revizie contabilă care este însărcinată cu centralizarea voturilor Până în momentul ceremoniei în care sunt prezentanți cei nominalizați la fiecare categorie și plicul sigilat cu numele câștigătorului este deschis numele câștigătorilor nu este cunoscut Categorii Categoriile premiate au suferite câteva schimbări cu trecerea timpului Actualmente cele mai importante sunt următoarele O altă categorie numită Cel mai bun film muzical original încă este în cursă și nu a fost incă retrasă Totuși datorită numărului mic de filme muzicale ce se produc în fiecare an acest premiu nu a mai fost acordat din 1984 Categorii retrase Cel mai bun regizor secundar 1933-1937 Cea mai buna coregrafie 1935-1937 Cele mai bune efecte inginerești doar în 1928 Cea mai bună coloană sonoră pentru un film muzical sau comedie 1995-1999 Cea mai bună poveste originală 1928-1956 Cea mai bună coloană sonoră adaptată 1962-1969; 1973 Cel mai bun scurt metraj color 1936 si 1937 Cel mai bun scurt metraj două role 1936-1956 Cel mai bun titlu doar în 1928 Cea mai bună producție unică și de calitate artistică doar în 1928 Categorii propuse Cea mai bună distribuție respinsă în 1999 Cele mai bune cascadorii respinsă anual din 1991 până în 2012 Cel mai bun design de titlu respinsă în 1999 Premii speciale Există premii speciale votate de comitete speciale Premiul Juvenil al Academiei – între 1934 și 1960 Premiul Onorific sau special – din 1928 Premiul Irving G Thalberg – din 1938 Premiul Jean Hersholt Premiul Gordon E Sawyer Premiul Oscar pentru merite speciale Critici Premiilor le-au fost adresate o mulțime de critici din partea mai multor grupuri naționale și protectoare a "adevăratei arte a șaptea" care pretind că aceste premii sunt destinate doar marile producții americane și că este premiat mai mult comercialul decât arta Au fost de asemenea calificate drept rasiste până la ceremonia din 2001 când la categoria cel mai bun actor au fost nominalizați doi actori de culoare iar la categoria cea mai bună actriță o singură actriță de culoare pe care analiștii îi creditau cu puține șanse dar în final academia a decernat surprinzător cele două premii actorului de culoare Denzel Washington pentru Zi de instrucție Training Day și respectiv singurei actrițe de culoare nominalizate Halle Berry pentru Puterea Dragostei Monster's Ball Mulți consideră că a fost doar o strategie a organizației de a amortiza polemica rasistă Recorduri Filmele cu cele mai multe trofee câștigate Titanic 11 Ben-Hur 11 '' 11 Poveste din cartierul de vest 10 Pacientul englez 9 Gigi 9 Ultimul împărat 9 Pe aripile vântului 8 De aici în eternitate 8 Pe chei 8 Filmele cu cele mai multe nominalizări Titanic 14 Totul despre Eva 14 Pe aripile vântului 13 De aici în eternitate 13 Shakespeare îndrăgostit 13 Forrest Gump 13 Chicago 13 Mary Poppins 13 Cui i-e frică de Virginia Wolf? 13 '' 13 Recorduri de film În 2003 '' a devenit primul film fantastic care să câștige premiul pentru Cel mai bun film Tot el este și filmul cu cel mai bun scor perfect la Oscar câștigând 11 premii din 11 nominalizări Filmul care a câștigat cele mai multe premii fără să câștige premiul pentru Cel mai bun film este Cabaret 1972 8 premii A fost nominalizat pentru Cel mai bun film dar a pierdut în favoarea filmului Nașul Doua filme împart recordul pentru cele mai multe nominalizări 11 fără să câștige niciun premiu Pas decisiv 1977 și Culoarea purpurie 1985 Filmul cu cele mai multe nominalizări fără să fie nominalizat pentru Cel mai bun film este Și caii se împușcă nu-i așa? 1969 cu 9 nominalizări Filmul cu cele mai multe premii câștigate fără să fie nominalizat pentru Cel mai bun film este Urâtul și frumosul 1952 5 premii Primul film de animație care să fie nominalizat pentru Cel mai bun film este Frumoasa și bestia 1991 Acest record a fost egalat în 2010 când Deasupra tuturor a fost și el nominalizat pentru Cel mai bun film Frumoasa și bestia și WALL-E dețin și recordul pentru cele mai multe nominalizări acumulate de un film de animație 6 Povestea jucăriilor 1995 este primul film de animație care să fie nominalizat pentru Cel mai bun scenariu original Grand Hotel 1932 este singurul film care să câștige premiul pentru Cel mai bun film fără să fie nominalizat la alte categorii Revolta de pe Bounty 1935 este singurul film din care să aibă 3 nominalizări pentru categoria Cel mai bun actor La puțin timp după aceea Academia a introdus categoria Cel mai bun actor în rol secundar pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple Pe aripile vântului este cel mai lung film care să câștige premiul pentru Cel mai bun film având o durată de 3 ore și 44 de minute Franța este țara cu cele mai multe nominalizări pentru Cel mai bun film străin 39 de nominalizări 12 premii în vreme ce Italia este țara cu cele mai multe premii câștigate în această categorie 14 premii din 32 de nominalizări Recorduri de actori Spencer Tracy a fost primul actor care a câștigat Oscarul doi ani consecutivi pentru Căpitanul mărilor 1937 și Oameni de mâine 1938 Tom Hanks a reușit și el această performanță câștigând pentru Philadelphia 1993 și Forrest Gump 1994 Katharine Hepburn este actrița cu cele mai multe premii câștigate 4 iar Daniel Day-Lewis este actorul cu cele mai multe premii câștigate 3 Bette Davis și Greer Garson sunt actrițele cu cele mai multe nominalizări consecutive pentru rol principal 5 Meryl Streep este actrița cu cele mai multe nominalizări acumulate 19 iar Jack Nicholson este actorul cu cele mai multe nominalizări 12 Peter O'Toole deține recordul pentru cele mai multe nominalizări 8 fără să câștige un premiu competitiv A primit premiul de onoare în 2002 pentru întreaga sa carieră artistică Alte recorduri Walt Disney deține recordul pentru cele mai multe nominalizări premii câștigate și premii câștigate într-un an de o persoană 22 de trofee competitive 4 premii de onoare 59 de nominalizari și 4 premii câștigate în 1954 Cu 49 de nominalizări compozitorul John Williams deține recordul pentru cele mai multe nominalizări pentru o persoană în viață Compozitorul Alan Menken deține recordul pentru cele mai multe premii competitive neincluzând premiile onorifice câștigate de o persoană în viață 8 trofee Compozitorul Victor Young deține recordul pentru cele mai multe nominalizări înainte de a câștiga primul trofeu 21 Sunetistul Kevin O'Connell deține recordul pentru cele mai multe nominalizări fără să câștige niciun premiu 20 Cele 35 de nominalizări ale lui Edith Head o fac cea mai nominalizată femeie din istorie Editorul de sunet Mark Berger are cel mai bun scor perfect la Premiile Oscar câștigând patru premii din patru nominalizări A câștigat pentru Cel mai bun mixaj sonor pentru munca sa în filmele Apocalipsul acum Cursa spațială Amadeus și Pacientul englez Pentru categoria Cel mai bun regizor John Ford deține recordul cu cele mai multe trofee câștigate 4 premii din 5 nominalizări în timp ce William Wyler deține recordul pentru cele mai multe nominalizări 12 nominalizări 3 premii câștigate Cea mai tânără persoană care a câștigat un premiu Oscar este Shirley Temple 6 ani Marlon Brando și Robert De Niro sunt singurii actori care au câștigat Oscarul pentru interpretarea aceluiași personaj Marlon Brando a câștigat pentru interpretarea lui Vito Corleone din Nașul 1973 în vreme ce Robert de Niro a câștigat pentru rol secundar tot pentru interpretarea lui Vito Corleone în '' 1974 Michael Curtiz și Steven Soderbergh sunt singurii care au primit două nominalizări pentru Cel mai bun regizor în același an John Ford și Joseph L Mankiewicz sunt singurii regizori care au reușit să câștige premiul pentru Cel mai bun regizor doi ani consecutivi David O Selznick este singurul producător care a primit premiul pentru Cel mai bun film doi ani consecutivi Christopher Plummer este cel mai în vârstă actor care să câștige Premiul Oscar având 82 de ani când a câștigat premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar pentru filmul Beginners 2010 Jessica Tandy este cea mai în vârstă actriță care să câștige Premiul Oscar având 80 de ani când a câștigat premiul pentru Cea mai bună actriță pentru filmul Șoferul doamnei Daisy 1989 Gloria Stuart este cea mai în vârstă persoană nominalizată având 87 de ani când a fost nominalizată pentru categoria Cea mai bună actriță în rol secundar pentru filmul Titanic 1997 Vezi și Hollywood Listă de filme considerate cele mai bune Note Legături externe cronici despre filme premiate cu Oscar 27 februarie 2012 Roxana Roseti Evenimentul zilei Stars Street Premiul Oscar pentru cel mai bun film este unul dintre premiile acordate oamenilor care lucrează în industria filmului în cadrul ceremoniei Premiilor Oscar Premiul este acordat de Academy of Motion Picture Arts and Sciences Este singura categorie unde fiecare membru al Academiei este eligibil nu numai la votul final ci și la nominalizare Premiul se decernează anual începând cu 1929 Câștigători și nominalizări În lista de mai jos câștigătorii sunt prezentați primii în rândul colorat cu galben iar în continuare sunt arătate celelalte nominalizări din anul respectiv< ref> În afară de primii ani când Academia a folosit un an necalendaristic anul prezentat este acela în care filmul a avut premiera în Los Angeles California; în mod normal acesta fiind și anul premierei mondiale dar poate fi și la un an după aceasta ca de exemplu filmul Casablanca și atunci când premiera la un festival de film este luată în considerație Povești din LA Crash Aceasta este de asemenea cu un an înainte de ceremonia la care se acordă premiul; de exemplu un film prezentat cinematografic în cursul anului 2005 a intrat în concurs la Premiile Oscar pentru cel mai bun film din 2005 care a fost acordat în 2006 Numărul ceremoniei 1 2 etc apare între paranteze după anul în care are loc ceremonia fiind legat de articolul despre aceea ceremonie Titlul filmului este urmat de compania de producție și de producător Până în 1950 premiul pentru cel mai bun film era acordat companiei de producție; după 1951 a fost acordat producătorului sau producătorilor La prima ceremonie trei filme au fost nominalizate pentru acordarea premiului În următorii trei ani cinci filme au fost nominalizate pentru acest premiu Apoi numărul acestora a fost mărit la opt în 1933 la zece în 1934 și la doisprezece în 1935 înainte de a fi scăzut din nou la zece în 1937 În 1945 acesta a fost redus la cinci Acest număr a rămas până în 2009 când limita a fost ridicată la zece și ajustată mai târziu în 2011 pentru a varia între cinci și zece filme La primele șase ceremonii perioada de eligibilitate era de ultimii doi ani calendaristici De exemplu cele două Premii ale Academiei acordate la 3 aprilie 1930 și nominalizările erau pentru filme lansate în perioada 1 august 1928 31 iulie 1929 Începând cu a 7-a ediție a Premiilor Academiei care a avut loc în anul 1935 perioada de eligibilitate era anul calendaristic precedent de la 1 ianuarie la 31 decembrie Anii 1920 Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990 Anii 2000 Anii 2010 Note A The official name of the award from 1927 28 to 1928 29 was Outstanding Picture B The official name of the award from 1929 30 to 1940 was Outstanding Production C The official name of the award from 1941 to 1943 was Outstanding Motion Picture D The official name of the award from 1944 to 1961 was Best Motion Picture E The official name of the award since 1962 has been Best Picture F There were two categories that were seen as equally the top award at the time "Outstanding Picture" and Unique and Artistic Production where the winner for the latter was '' production company Fox; producer William Fox This category was dropped immediately after the first year of the Academy Award and the former category was retroactively seen as the top award< ref> G Head of studio H The Academy also announced that A Farewell to Arms came in second and Little Women third I The Academy also announced that The Barretts of Wimpole Street came in second and The House of Rothschild third J The Academy also announced that The Informer came in second and Captain Blood third K Nominated motion picture with non-English dialogue track AMPAS foreign language film L Production company with the most nominations 38 and the most awards 5 Applying only from 1927 1928 to 1950< ref> M Person with the most nominations 8 nominations 0 awards Applying only from 1951 to 2012 N Person with the most awards 3 awards Spiegel 4 nominations Zaentz 3 nominations Applying only from 1951 to 2008 O Winner with partly non-English dialogue track AMPAS foreign language< ref> Referințe Legături externe Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor în este este unul dintre premiile Oscar acordate de „Academy of Motion Picture Arts and Sciences Nominalizări multiple Următorii 91 de regizori au primit nominalizări multiple la categoria "Cel mai bun regizor" Lista este sortată după numărul total de premii cu numărul total de nominalizări scris în paranteză 4 – John Ford 5 3 – William Wyler 12 3 – Frank Capra 6 2 – Billy Wilder 8 2 – David Lean 7 2 – Steven Spielberg 7 2 – Fred Zinnemann 7 2 – Elia Kazan 5 2 – George Stevens 5 2 – Clint Eastwood 4 2 – Frank Lloyd 4 2 – Joseph L Mankiewicz 4 2 – Miloš Forman 3 2 – Ang Lee 3 2 – Leo McCarey 3 2 – Lewis Milestone 3 2 – Oliver Stone 3 2 – Robert Wise 3 2 – Frank Borzage 2 1 – Martin Scorsese 8 1 – Woody Allen 7 1 – George Cukor 5 1 – Michael Curtiz 5 1 – John Huston 5 1 – Francis Ford Coppola 4 1 – Mike Nichols 4 1 – Joel Coen 3 1 – Bob Fosse 3 1 – Roman Polanski 3 1 – Sydney Pollack 3 1 – Carol Reed 3 1 – John Schlesinger 3 1 – Warren Beatty 2 1 – Robert Benton 2 1 – Bernardo Bertolucci 2 1 – James Cameron 2 1 – Ethan Coen 2 1 – William Friedkin 2 1 – Alejandro González Iñárritu 2 1 – Ron Howard 2 1 – Peter Jackson 2 1 – Barry Levinson 2 1 – Vincente Minnelli 2 1 – Robert Redford 2 1 – George Roy Hill 2 1 – Steven Soderbergh 2 1 – Norman Taurog 2 0 – Robert Altman 5 0 – Clarence Brown 5 0 – Alfred Hitchcock 5 0 – King Vidor 5 0 – Federico Fellini 4 0 – Stanley Kubrick 4 0 – Sidney Lumet 4 0 – Peter Weir 4 0 – Ingmar Bergman 3 0 – Richard Brooks 3 0 – Stephen Daldry 3 0 – James Ivory 3 0 – Norman Jewison 3 0 – Stanley Kramer 3 0 – Ernst Lubitsch 3 0 – David Lynch 3 0 – Alexander Payne 3 0 – Arthur Penn 3 0 – David O Russell 3 0 – Ridley Scott 3 0 – William A Wellman 3 0 – Sam Wood 3 0 – John Boorman 2 0 – David Fincher 2 0 – Stephen Frears 2 0 – Lasse Hallström 2 0 – Roland Joffé 2 0 – Henry King 2 0 – Gregory La Cava 2 0 – Mike Leigh 2 0 – Robert Z Leonard 2 0 – Joshua Logan 2 0 – George Lucas 2 0 – Terrence Malick 2 0 – Bennett Miller 2 0 – Alan Parker 2 0 – Otto Preminger 2 0 – Jason Reitman 2 0 – Mark Robson 2 0 – Robert Rossen 2 0 – Jim Sheridan 2 0 – Josef von Sternberg 2 0 – Quentin Tarantino 2 0 – W S Van Dyke 2 0 – Gus Van Sant 2 0 – Peter Yates 2 Câștigători și nominalizați Anii 1920 Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990 Anii 2000 Anii 2010 Prim-ministrul Republicii Moldova conform Constituției< ref> conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia respectînd atribuțiile ce le revin În cazul imposibilității Prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile sau în cazul decesului acestuia Președintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar pînă la formarea noului Guvern Prim-miniștri ai RD RSSA și RSS Moldovenești 1917-1991 Președinți ai Consiliului Director din RD Moldovenească Președinți ai Sovietului Comisarilor Poporului din RSSA Moldovenească Președinți ai Sovietului Comisarilor Poporului din RSS Moldovenească Președinți ai Sovietului de Miniștri din RSS Moldovenească Prim-miniștri ai RSS Moldovenească până la declararea independenței Prim-miniștri ai Republicii Moldova Cronologie ImageSize width800 heightauto barincrement12 PlotArea top10 bottom50 right130 left20 AlignBars late DateFormat dd mm yyyy Period from01 01 1990 till01 06 2015 TimeAxis orientationhorizontal ScaleMajor unityear increment2 start1990 Colors idpostsoviet valuergb05051 BarData barsetPM PlotData width5 alignleft fontsizeS shift5-4 anchortill barsetPM from 25 05 1990 till 28 05 1991 colorpostsoviet text"Druc" fontsize10 from 28 05 1991 till 01 08 1992 colorpostsoviet text"Muravschi" fontsize10 from 01 08 1992 till 24 01 1997 colorpostsoviet text"Sangheli" fontsize10 from 24 01 1997 till 12 03 1999 colorpostsoviet text"Ciubuc" fontsize10 from 12 03 1999 till 21 12 1999 colorpostsoviet text"Sturza" fontsize10 from 21 12 1999 till 19 04 2001 colorpostsoviet text"Braghiș" fontsize10 from 19 04 2001 till 31 03 2008 colorpostsoviet text"Tarlev" fontsize10 from 31 03 2008 till 14 09 2009 colorpostsoviet text"Greceanîi" fontsize10 from 14 09 2009 till 25 09 2009 colorpostsoviet text"Pîrlog" fontsize10 from 25 09 2009 till 25 04 2013 colorpostsoviet text"Filat" fontsize10 from 25 04 2013 till 18 02 2015 colorpostsoviet text"Leancă" fontsize10 from 18 02 2015 till 18 04 2015 colorpostsoviet text"Gaburici" fontsize10 < timeline> Vezi și Președintele Republicii Moldova Președintele Parlamentului Republicii Moldova Referințe Legături externe Înainte de aparitia păsărilor reptilele erau singurele animale cu coloană vertebrală ce s-au ridicat de la sol La început reptilele planau folosind solzi specializați sau membrane de piele pentru a le amortiza căderea când săreau din copac in copac Totuși la sfârșitul triasicului a apărut un grup de nou de reptile zburătoare dotate cu aripi actionate de mușchi Aceștia erau pterozaurii reptile a căror existență a durat aproape 150 de milioane de ani lăsând în urma lor numeroase fosile Pterozaurii se împart in două mari grupuri ramphornycoizii și pterodactiloizii Rhampornycoizii Rhampornycoizii erau pterozauri ce prezentau o coadă lungă Aceștia au fost primele reptile capabile sa zboare cu adevărat Au fost primii pterozari apărând în Triasicul Superior și raspandindu-se in timpul jurasicului Asemeni pterodactiloizilor care i-au inlocuit in cele din urmă aveau aripi de piele dar aveau și trăsături primitive cum ar fi dinții foarte ascuțiți și coada lunga și subțire terminată cu o formațiune in formă de romb Mulți dintre ei se hrăneau cu pește pescuind probabil din zbor Ceilalti erau insectivori Pterodactiloizii Pterodactiloizii erau o grupă de pterozauri foarte răspândită în Jurasicul Superior Până la începutul Cretacicului pterozaurii cu coada lungă dispăruseră pterodactiloizii rămânând singurele reptile zburătoare Aceștia aveau coada scurtă iar unii erau împodobiți cu creste osoase Unele specii nu erau mai mari decât un pinguin dar altele erau cele mai mari animale zburătoare care au existat vreodată pe Pămant Un exemplu este Quetzalcoatlus un pterozaur ce avea anvergura aripilor de 15 metri iar în traducere din latină însemnând șarpe cu aripi deoarece corpul său era foarte îngust și lung Un altul era Arambourgiana o anvergură de 13 metri Dilema pterozaurilor O dilemă în cazul pterozaurilor este prezența sângelui cald în organismul lor lucru ce îi deosebește de reptilele din zilele noastre posibil și de dinozauri Forma ciocurilor precum și rămășițele fosilizate arată că pterozaurii erau carnivori sau necrofagi carnea fiind un aliment energetic Pterozaurii giganți cum ar fi Arambourgiana erau experți în planare un mod mai eficient de zbor care consuma mai puțină energie Pterozaurii mici erau nevoiți să dea de mai multe ori din aripi fapt pentru care consumau mai multă energie De aceea palentologii cred că pterozaurii aveau sânge cald Anatomia si paleobiologia pterozaurilor Anatomia pterozarilor era mult modificata fata de cea a stramosilor reptilieni fiind adaptata la necesitatile zborului Oasele lor erau goale si umplute cu aer ca cele ale pasarilor Osul piptului se adaptase atasamentului muschilor pentru zbor iar creierul devenise mai mare avand trasaturi speciale asociate cu zborul Legături externe 6 noiembrie 2008 Nicu Parlog Descoperă Republica Democrată Georgia DRG; în 1918–1921 a fost primul stat modern independent georgian Republica Democrată Georgia a fost înființată după prăbușirea Imperiului Rus începută cu Revoluția Rusă din 1917 Se învecina la nord cu Republica Populară Kuban și cu Republica Muntoasă a Caucazului de Nord la sud cu Imperiul Otoman și cu Republica Democrată Armenia și cu Republica Democrată Azerbaidjan la sud-est Aria sa totală era de aproximativ 107600 km² spre comparație cu aria totală actuală a Georgiei de 69700 km² și avea o populație de 25 milioane de locuitori Capitala Georgiei era orașul Tbilisi iar limba oficială era georgiana Proclamată la 26 mai 1918 după destrămarea Federației Transcaucaziene ea a fost condusă de partidul menșevic de orientare social-democrată Confruntat cu permanente probleme interne și externe tânărul stat nu a reușit să reziste invaziei Armatei Roșii din Rusia Sovietică și s-a prăbușit în februarie și martie 1921 devenind republică sovietică Context După Revoluția din Februarie 1917 și după prăbușirea administrației țariste în Caucaz puterea a fost deținută de Comisia Specială Transcaucaziană Ozakom prescurtare de la Osobîi Zakavkazskii Komitet al Guvernului Provizoriu Toate sovietele din Georgia erau controlate ferm de către menșevici care au urmat exemplul Sovietului Petrograd și au susținut Guvernul Provizoriu Lovitura de stat din Octombrie a schimbat drastic situația Sovietele caucaziene au refuzat să recunoască regimul lui Lenin Amenințarea soldaților dezertori bolșevici din fosta armată a Caucazului din ce în ce mai mulți conflictele interetnice și anarhia din regiune i-au obligat pe politicienii georgieni armeni și azeri să înființeze o autoritate regională unificată denumită „Comisariatul Transcaucazian 14 noiembrie 1917 și apoi și un legislativ Seimul 23 ianuarie 1918 La 22 aprilie 1918 Seimul a declarat independența unei federații democratice Transcaucaziene Numeroși georgieni influențați de ideile lui Ilia Chavchavadze și ale altor intelectuali de la sfârșitul secolului al XIX-lea au insistat pentru independența națională O mișcare culturală națională a fost întărită și mai mult prin restaurarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Georgiene 12 martie 1917 și prin înființarea unei universități în Tbilisi 1918 Menșevicii georgieni însă priveau independența față de Rusia ca prim pas împotriva revoluției bolșevice și considerau apelurile pentru independența Georgiei șovine și separatiste Uniunea Transcaucazului a fost însă de scurtă durată Subminată de tensiunile interne crescânde și de presiunea din partea imperiilor German și Otoman federația s-a prăbușit la 26 mai 1918 când Georgia și-a declarat independența urmată de Armenia și de Azerbaijan în următoarele două zile Istoria Independența Georgiei a fost imediat recunoscută de Germania și de Imperiul Otoman Tânărul stat a trebuit să se pună sub protecție germană și să cedeze regiunile sale locuite majoritar de musulmani inclusiv orașele Batumi Ardahan Artvin Akhaltsikhe și Akhalkalaki guvernului otoman tratatul de la Batumi 4 iunie Susținerea germană le-a permis însă georgienilor să respingă amenințarea bolșevică din Abhazia Portul Batumi ocupat de britanici a rămas separat însă de Georgia până în 1920 La 25 decembrie 1918 o forță britanică a sosit în Tbilisi Relațiile Georgiei cu vecinii au fost tensionate Dispute teritoriale cu Armenia cu guvernul rușilor albi al lui Denikin și cu Azerbaidjanul au dus la conflicte armate în primele două cazuri O misiune militară britanică a încercat să medieze aceste conflicte pentru a consolida toate forțele antibolșevice din regiune Pentru a împiedica armata albă rusă să treacă granița în noile țări comandantul britanic din regiune a trasat o linie de demarcație pe care lui Denikin nu i-a permis să o treacă dând Georgiei și Azerbaidjanului un respiro temporar Amenințarea invaziei albilor a determinat Georgia și Azerbaidjanul să semneze o alianță militară defensivă la 16 iunie 1919< ref> La 14 februarie 1919 Georgia a organizat alegeri parlamentare care au fost câștigate de social-democrați cu 815% din voturi La 21 martie Noe Jordania a format un nou guvern care a trebuit să se ocupe de răscoalele țărănești instigate de activiștii bolșevici locali și susținute de Rusia agravate în cazul în care erau implicate minorități etnice cum ar fi abhazii și oseții Reforma agrară a ajutat însă guvernul menșevic și în țară s-a stabilit un regim democratic multi-partid spre deosebire de dictatura proletariatului înființată de bolșevici în Rusia În 1919 s-au implementat reformele sistemului judiciar și s-a acordat autonomie locală Abhazia a devenit regiune autonomă Problemele etnice au rămas însă serioase mai ales cele ale oseților cum s-a întâmplat în mai 1920 Unii contemporani au observat și curente naționaliste între menșevici Anul 1920 a fost marcat de creșterea amenințării din partea Rusiei Sovietice Odată cu înfrângerea albilor și cu avansul Armatei Roșii spre frontiera Caucazului situația din jurul Georgiei a devenit extrem de tensionată În ianuarie conducerea sovietică a oferit Georgiei Armeniei și Azerbaidjanului o formă de alianță împotriva armatelor albe din sudul Rusiei și din Caucaz Guvernul RD Georgia a refuzat orice alianță militară păstrându-și politica de neutralitate și neamestec dar a sugerat inițierea negocierilor privind relațiile dintre țări în speranța că va obține recunoașterea independenței Georgiei de către Moscova Liderii ruși au criticat agresiv respingerea alianței de către georgieni iar comuniștii localnici au organizat proteste antiguvernamentale care s-au încheiat fără succes În aprilie 1920 Armata Roșie a 11-a a înființat un regim sovietic în Azerbaidjan iar bolșevicul georgian Grigori Ordzhonikidze a cerut Moscovei permisiunea să pătrundă în Georgia Deși Lenin și Sovnarkom nu au dat permisiunea oficială bolșevicii locali au încercat să ocupe Școala Militară din Tbilisi ca pas preliminar într-o lovitură de stat la 3 mai 1920 dar au fost respinși de generalul Kvinitadze Guvernul georgian a început mobilizarea și a l-a numit pe Kvinitadze în fruntea armatei Între timp ca răspuns la presupusa asistență dată de Georgia revoltei naționaliste din Ganja trupele sovietice au încercat să pătrundă pe teritoriul Georgiei fiind oprite de Kvinitadze în luptele de la Krasnîi Most După câteva zile la Moscova s-au reluat negocierile de pace Prin controversatul tratat de pace de la Moscova din 7 mai Rusia a recunoscut independența Georgiei în schimbul legalizării organizațiilor bolșevice și al promisiunii de a nu permite pătrunderea de trupe străine pe pământul georgian Refuzându-i-se admiterea în Liga Națiunilor la 16 decembrie 1920 Georgia a obținut recunoașterea de jure din partea Aliaților la 27 ianuarie 1921 Aceasta nu a împiedicat invazia sovietică de după o lună După ce Azerbaidjan și Armenia au fost sovietizate de Armata Roșie Georgia s-a văzut înconjurată de republici sovietice ostile În plus britanicii deja evacuaseră Caucazul și țara nu mai avea susținere din străinătate Conform surselor sovietice relațiile cu Georgia s-au deteriorat din cauza presupuselor încălcări ale tratatului de pace arestărilor bolșevicilor georgieni obstrucționării convoaielor ce treceau către Armenia și suspiciunile că Georgia ajută rebelii înarmați din Caucazul de Nord Pe de altă parte Georgia acuza Moscova de alimentarea revoltelor antiguvernamentale în diverse regiuni ale țării și de provocarea incidentelor din regiunea Zaqatala zonă disputată cu Azerbaidjanul Zona neutră Lorri a fost și ea o problemă Armenia Sovietică cerând Georgiei să-și retragă trupele staționate în regiune de la căderea Republicii Democrate Armene Note Pistolul este o armă individuală destinată luptei antipersonal la distanțe mici până la 50 m Este o armă de foc de dimensiuni mici cu magazie de cartușe fixă sau amovibilă și mânuită cu o singură mână A fost inventat de Caminelleo Vitelli în anii 1540 în orasul Pistoia de unde și denumirea de pistol ca armă pentru cavaleriști În secolul al XIX-lea a fost perfecționat de Samuel Colt patentul din 1835 și de 1851 Accesorii Amortizor de zgomot Laser Note Legături externe „ 8 noiembrie 2008 Jurnalul Național 9 octombrie 2010 Julian Chitta Ziarecom Vezi și Duel Pistol TT Pistol Carpați Md-74 Pistol Carpați Md-95 Pistol-mitralieră Royal Society of London for the Improvement of Natural Knowledge Societatea regală din Londra pentru îmbunătățirea cunoștințelor despre natură din Londra cunoscută sub numele de Royal Society este o instituție pentru promovarea științei fondată în 1660 Este echivalentă cu Academia de științe a Franței Membrii Royal Society se numesc fiind aleși dintre cele mai remarcabile personalități științifice inginerești și tehnologice ale Angliei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord De-a lungul timpului conform propriilor arhive vedeți au existat circa 8500 de membri ai prestigioasei instituții Premii oferite Premiul Armourers & Brasiers Premiul Kohn începând cu 2006 Royal Society GlaxoSmithKline Prize and Lecture publicații periodice Proceedings of the Royal Society Philosophical Transactions of the Royal Society Vezi și Categoria Legături externe Samuel Colt n 19 iulie 1814 – d 10 ianuarie 1862 a fost un inventator și industriaș american El a înființat Colt's Patent Fire-Arms Manufacturing Company și este cunoscut pentru popularizarea revolverului Contribuțiile inovatoare ale lui Colt în industria armelor de foc au fost descrise de istoricul James E Serven ca „evenimente ce au format destinul armelor de foc americane Tinerețea Samuel Colt s-a născut la Hartford Connecticut în familia lui Christopher Colt un țăran care se mutase cu familia în Hartford și s-a lansat în afaceri; mama sa a fost Sarah Colt născută Caldwell care a murit înainte ca Samuel să împlinească șapte ani Christopher Colt s-a recăsătorit după doi ani cu Olive Sargeant În familia Colt au crescut opt frați cinci băieți și trei fete Două dintre surori au murit în copilărie iar cealaltă s-a sinucis mai târziu în schimb frații lui Samuel au jucat un rol important în viața sa profesională Colt a fost trimis argat la o fermă din Glastonbury la 11 ani unde se ocupa cu treburile zilnice și mergea la școală În Glastonbury a găsit Compendium of Knowledge o enciclopedie științifică pe care a preferat să o citească în locul studiului Bibliei În această enciclopedie a găsit articole despre Robert Fulton și despre praful de pușcă ambele motivându-l și dându-i idei ce aveau să-l influențeze pe Colt toată viața După ce a auzit soldați vorbind despre succesul puștii cu două țevi și despre imposibilitatea de a trage cu arma de cinci sau șase ori la rând Colt s-a hotărât să fie inventor și să creeze pușca imposibilă< ref> În 1829 Colt a început să lucreze în fabrica de textile a tatălui său aflată în Ware Massachusetts unde a avut acces la unelte materiale și la expertiza angajaților Folosind ideile și cunoștințele tehnice obținute citind enciclopedia Samuel a construit o pilă galvanică și a folosit-o pentru a detona o încărcătură cu praf de pușcă în apele lacului Ware În 1832 tatăl l-a trimis pe mare să învețe meseria de marinar Colt avea apoi să spună că ideea revolverului i-a venit după ce a observat cârma navei în prima sa călătorie pe mare El a descoperit că „indiferent încotro se învârtea roata spițele ei se aliniau mereu cu un ambreiaj care o ținea În această călătorie Colt a făcut un model de lemn al revolverului< ref> Când s-a întors în Statele Unite în 1832 s-a întors să lucreze pentru tatăl lui care i-a finanțat producția a două prototipuri de pistoale Acestea au ieșit de proastă calitate decoarece Christopher Colt credea că ideea este o nebunie și a angajat doar mecanici ieftini și nepricepuți Una dintre arme a explodat la tragere iar cealaltă nu trăgea deloc Ulterior după ce a aflat de la chimistul fabricii despre protoxidul de azot Colt a luat pe drum un laborator portabil și și-a câștigat existența făcând demonstrații în Statele Unite și în Canada În această vreme s-a pregătit să înceapă construcția de arme cu armurieri pricepuți din Baltimore Maryland În 1832 la 18 ani Colt a cerut un patent pentru revolverul său și a declarat că se va „întoarce în curând cu un model Fabricarea de arme În 1835 Samuel Colt a călătorit în Anglia mergând pe urmele lui Elisha Collier un bostonez care patentase o pușcă cu cremene În ciuda reticenței oficialilor englezi de a emite patentul ei nu au găsit niciun defect armei și a primit primul patent numărul 6909 Apoi s-a dus în Franța să-și promoveze invenția unde a auzit despre conflictul dintre Statele Unite și Prusia Colt dorea să-și slujească țara și astfel s-a întors acasă La întoarcere însă a aflat că Anglia aplanase conflictul și că războiul fusese evitat așa că și-a înființat fabrica de producție a armelor de foc la Paterson New Jersey La scurt timp după întoarcerea în SUA Colt a cerut un patent pentru „pistolul revolver primindu-l la 25 februarie 1836 numerotat ulterior 9430X< ref> Colt nu a susținut că a inventat revolverul întrucât designul său era doar o adaptare practică a flintei cu cremene rotitoare a lui Collier patentată în Anglia și deja populară acolo Aceasta se arată clar într-o scrisoare trimisă de Samuel Colt tatălui său în care scria „primul muncitor primește două sau trei dintre cele mai importante piese…le fixează și apoi le dă mai departe următorului care mai montează o piesă și apoi și el dă mai departe și tot așa până când se asamblează întreaga armă Acest prim revolver practic făcut posibil de tehnologia armelor cu percuție a stat la baza a ceea ce mai târziu avea să devină o moștenire culturală și industrială și o contribuție neprețuită la dezvoltarea tehnologiei războiului< ref> Colt a înființat rapid o corporație în New York și New Jersey în aprilie 1836 Prin relațiile politice ale membrilor Compania Manufacturieră de Arme Patentate din Paterson New Jersey a fost recunoscută de legislativul statului New Jersey la 5 martie 1837 Colt a primit o remunerație pentru fiecare armă vândută în schimbul partajării drepturilor asupra patentului cu stipularea returnării patentului în cazul desființării companiei Note Societatea Geologică din Londra original ; cunoscută și ca The Geological Society este o societate științifică cu sediul în Regatul Unit Este cea mai veche societate națională geologică din lume și cea mai mare din Europa cu peste 9 000 de membrii Aceștia primesc postnominalul FGS care reprezintă inițialele Fellow of the Geological Society membru al Societății Încă din 1831 această Societate acordă Medalia Wollaston odată pe an Bibliografie Herries Davies GL 2007 Whatever is Under the Earth The Geological Society of London 1807 to 2007 London Geological Society ISBN 1-86239-214-5 Referințe External links Sir Stanley Matthews 1 februarie 1915 – 23 februarie 2000 a fost un jucător de fotbal din Marea Britanie Este considerat unul dintre cei mai buni jucători englezi singurul care a fost făcut „Sir în timp ce mai juca a fost primul jucător care a câștigat Balonul de Aur și primul care a câștigat Football Writers' Association Footballer of the Year A fost poreclit The Wizard of the Dribble și The Magician Era un vegetarian convins și a stat în formă îndeajuns încât să poată juca în prima ligă până la 50 de ani asta făcându-l cel mai bătrân fotbalist care a jucat în Premier League prima ligă de fotbal din Marea Britanie A jucat ultimul lui meci în anul 1970 la 55 de ani pentru Hibernians în Malta A fost inclus în English Football Hall of Fame în 2002 pentru contribuțiile sale aduse fotbalului englez< ref> A petrecut nouăsprezece ani la Stoke City jucând la această echipă între anii 1932-1947 și 1961-1965 A ajutat-o pe Stoke să câștige a doua ligă engleză în sezoanele 1932–1933 și 1962–1963 Între perioadele jucate pentru Stoke Matthews s-a transfert la Blackpool fiind jucătorul acestei echipe timp de paisprezece ani Aici a câștigat Cupa Angliei în 1953 cunoscută ca Finala lui Matthews pierzând finalele din 1948 și 1951 Între 1937 și 1957 a strâns 54 de selecții la echipa națională de fotbal a Angliei participând la Campionatul Mondial de Fotbal 1950 și 1954 și câștigând și de nouă ori British Home Championship După o perioadă lipsită de succes în postura de manager general al echipei Port Vale între 1965 și 1968 a călătorit în jurul lumii antrenând echipe de amatori Cea mai cunoscută experiență a sa ca antrenor a fost cea în care a format o echipă în Soweto numai din africani negri poreclită „Stan's Men în ciuda apartheidului Cariera ca jucător Stoke City Deși Matthews era suporterul lui Port Vale încă de mic și în ciuda interesului arătat de echipe precum Wolverhampton Wanderers Birmingham City Aston Villa și West Bromwich Albion Tom Mather l-a convins pe tatăl lui lui Matthews să se alăture staffului lui Stoke City ca ajutor în birou la cea de-a cincisprezecea aniversare a sa pe un salariu de o liră sterlină pe săptămână În sezonul 1931–1932 a jucat 22 de meciuri pentru echipa de rezerve a lui Stoke îmbunătățindu-și jocul de la meci la meci Presa națională prezicea un viitor strălucit pentru tânărul Matthews anunțând totodată faptul că deși ar putea juca la orice club de fotbal din țară a semnat un contract de profesionist cu Stoke la vârsta de șaptesprezece ani A debutat la echipa mare a lui Stoke într-un meci cu Bury pe Gigg Lane la 19 martie 1932; „Olarii au câștigat meciul cu 1–0 iar Matthews a învățat cum să se descurce printre jucători care stăteau bine la capitorul fizic dar jucau murdar și cum să se descotorosească de ei După ce și-a petrecut vacanța de dinainte de sezonul 1932–1933 pregătindu-se intens față de colegii săi care jucau golf Mather l-a folosit pe Matthews în cincisprezece meciuri destule cât să primească medalia de campion după ce Stoke a câștigat a Doua Divizie Engleză cu un punct mai mult decât Tottenham Hotspur A apărut în 29 din meciurile jucate de Stoke City în sezonul 1933–1934 terminând sezonul pe locul al doisprezecelea A urmat debutul la naționala mare și un alt meci de această dată împotriva Ligii Scoțiene< ref> Stoke a terminat sezonul pe locul al zecelea În sezonul 1935–1936 Matthews și-a adăugat dubla fentă din corp în arsenalul său de trucuri La sfârșitul sezonului a fost recompensat cu un bonus de £650 deși conducerea lui Stoke a insistat inițial că el ar merita să primească doar £500 din moment ce în primii doi ani ai săi la club a jucat doar la amatori — această atitudine avea să-i lase lui Matthews un gust amar< ref> Stoke a căzut în sezonul 1937–38 până pe locul al șaptesprezecelea și deranjat de zvonurile care circulau prin oraș conform cărora colegii săi erau invidioși pe jocul său făcut la prima reprezentativă a Angliei Matthews a cerut să fie transferat în februarie cerere care a fost refuzată Nu și-a găsit liniștea nici aici Președintele lui Stoke Albert Booth i-a transmis lui Matthews că nu îl va lăsa să părăsească clubul iar 3000 de suporteri ai echipei au organizat un miting pentru a-și face cunoscută dorința aceea ca Matthews să rămână la club În sezonul 1938–1939 Matthews a fost convocat la națională și a reușit să joace în 38 de meciuri pentru Stoke ajutând-o să termine pe poziția a șaptea Până în 1946 nu s-a mai desfășurat un alt sezon complet al Football League Războiul l-a costat pe Matthews cariera de fotbalist profesionist între vârsta de 24 și 30 de ani A fost nevoit să se alăture Royal Air Force care avea baza în apropiere de Blackpool avându-l ca subofițer pe Ivor Powell A jucat 69 de meciuri în Wartime League și în Cupă pentru Stoke precum și 87 de meciuri pentru Blackpool A mai apărut și în 29 de meciuri ale Angliei deși selecțiile nu au fost luate în considerare ele fiind meciuri neoficiale Matthews a contribuit cu £30 la fondul pentru dezastru și nu s-a putut antrena în zilele ce i-au urmat< ref> The Football League și-a reluat activitatea normală în sezonul 1946-1947 Matthews jucând 23 de meciuri de ligă contribuind la 30 din cele 41 de goluri marcate de echipă Relațiile dintre McGrory conducerea lui Stoke City și Matthews au fost întotdeauna reci deși s-a dovedit încă o dată că zvonurile conform cărora jucătorii s-au aliat împotriva lui Matthews au fost false Matthews a cerut din nou să fie transferat lucru acceptat de această dată de conducerea lui Stoke Secretul a fost dezvăluit în numai câteva ore după ce o persoană anonimă a informat presa Blackpool Pe 10 mai 1947 imediat după meciul Marii Britanii împotriva Restului Europei desfășurat la Glasgow câștigat de britanici cu 6–1 Meciul în sine a strâns 30000£ pentru cele patru națiuni britanice iar fiecare jucător a primit 14£ fiecare Matthews a decis să-i doneze fotbalului juvenil< ref> „Ai 32 de ani crezi că o mai poți duce doi ani? – antrenorul lui Blackpool Joe Smith în 1947< ref> Smith i-a transmis lui Matthews „nimic nu te oprește  exprimă-te în joc în felul tău și orice ai face pe teren fă-o conștientizând faptul că ai tot sprijinul meu Blackpool a terminat sezonul pe locul al nouălea și a ajuns în Finala Cupei Angliei din 1948 La 23 aprilie 1948 chiar înainte de finală O accidentare l-a făcut să piardă câteva meciuri din sezonul 1948–1949 jucând în numai 28 de meciuri cu Blackpool chinuindu-se să obțină locul al șaisprezecelea Și-a petrecut vacanța de vară într-un turneu cu teatrul la care lucra fratele său Ronnie accidentându-se la gleznă chiar la unul dintre meciurile caritabile jucate în această perioadă În această perioadă a primit salariul maxim permis unui jucător profesionist – £12 pe săptămână< ref> În sezonul 1950–1951 Blackpool a terminat pe ultima treaptă a podiumului iar Matthews a jucat în 44 de meciuri în ligă și cupă A menționat ca cele mai importante partide din sezon victoria cu 2–0 în fața lui Sunderland egalul 4–4 cu Arsenal și înfrângerea cu 4–2 cu Newcastle United După ce s-a reaccidentat la gleznă în noiembrie a ratat mare parte din meciurile din sezonul 1951–1952 fiind forțat să-și petreacă mare parte din timp lucrând la hotelul condus de el și soția sa Din acel moment noul antrenor al lui Stoke Frank Taylor a propus ca Matthews să fie readus la club; toate părțile au fost de acord până când Joe Smith l-a convins să rămână cu un discurs inspirațional prin care i-a promis lui Matthews că încă este posibil ca el să câștige Cupa Angliei mărturisindu-i faptul că „multă lume crede că sunt nebun dar chiar dacă ai 37 de ani eu cred că mai ai multe de arătat în fotbal< ref> Deși a fost nevoit să stea pe tușă timp de trei luni din cauza unei accidentări musculare El a susținut întotdeauna că meritul pentru victorie a fost al echipei și în special al lui Mortensen neacceptând niciodata supranumele de „Finala lui Matthews Le-a ajutat pe „tangerine să se claseze pe locul al șaselea în sezonul 1953–1954 dar speranțele de a păstra trofeul pentru încă un an au fost spulberate după înfrângerea din a cincea rundă administrată de Port Vale pe Vale Park În ciuda vârstei sale și mai exact din cauza știrilor din presă legate de vârsta sa antrenorul lui Arsenal Tom Whittaker a încercat fără succes să-l deturneze pe Highbury cu o abordare lucrativă oarecum ilegală< ref> În sezonul 1955-1956 Blackpool termină campionatul pe a doua poziție grație talentelor aduse de antrenorul Joe Smith între care se numărau Jackie Mudie și Jimmy Armfield Echipa a terminat la unsprezece puncte în spatele campioanei Manchester United Matthews considera că jocul prestat în victoria cu 3–1 împotriva lui Arsenal a fost unul din cele mai bune făcute de el< ref> La sfârșitul acestei campanii Matthews a fost primul câștigător al Balonului de Aur învingând-ul în sondaj pe Alfredo Di Stéfano cu 47 la 44 de voturi Rămănând un jucător-cheie în angrenajul echipei de-a lungul sezonului 1956–1957 accidentările l-au făcut să apară în numai 25 de meciuri de ligă iar echipa a terminat pe locul al patrulea Blackpool a terminat sezonul 1957–1958 pe locul al șaptelea fiind și ultimul sezon al lui Joe Smith pe banca „tangerinelor Înlocuitorul lui Smith a fost Ron Suart care a vrut ca Matthews să stea deoparte și nu a apreciat contribuția sa la joc în felul în o făcea Joe Smith În următorul sezon a prins doar 15 partide Suart aducându-l ca înlocuitor pe poziția din teren pe Arthur Kaye folosindu-l și pe Steve Hill pe poziția de outside-right A prins mai multe meciuri în sezonul 1960–1961 mai exact 27 de meciuri de ligă clubul reușind cu greu să se salveze de la retrogradare având cu un punct mai mult decât prima echipă retrogradată Newcastle United A început sezonul 1961-1962 ca rezervă a lui Hill fiind titular doar în victoria cu 4–0 obținută în fața lui Chelsea după ce Hill s-a accidentat Matthews nu a fost impresionat de faptul că Blackpool a cerut £3500 ca sumă de transfer mai ales că o persoană din conducerea echipei i-a transmis faptul că „Tu uiți Noi te-am făcut fotbalist Accidentarea și durerile neplăcute suferite de Matthews la genunchi au fost ținute secrete iar Blackpool și-a primit cele 3500 de lire pentru jucător Întoarcerea la Stoke La Stoke Matthews s-a regăsit jucând în a doua divizie pentru prima dată după 28 de ani Deși Stoke stătea prost cu lichiditățile Tony Waddington i-a oferit un contract pe doi ani cu un salariu de £50 pe săptămână – dublu față de cât primea la Blackpool Stanley Matthews a debutat pe 24 octombrie 1961 când Stoke a jucat cu Huddersfield Town pe Victoria Ground Au venit la stadion 35974 de spectatori – mai mulți decât în meciul din etapa precedantă – iar Matthews a pasat la unul din golurile înscrise în poarta lui Huddersfield într-o victorie cu 3–0 A înscris trei goluri în 21 de meciuri în restul sezonului 1961–1962 Waddington l-a transferat pe durul Eddie Clamp pentru a-l feri pe Matthews de accidentări în sezonul 1962–1963 cei doi devenind buni prieteni și în afara terenului Matthews a înscris un singur gol în acest sezon chiar în ultimul meci al acestuia în victoria cu 2-0 în fața celor de la Luton Town rezultat care i-a adus lui Stoke promovarea în primul eșalon fotbalistic englez< ref> Stoke a câștigat a doua divizie iar Matthews a fost votat Fotbalistul FWA al anului pentru a doua oară în carieră la cincisprezece ani după ce a fost primul câștigător al acestui premiu După o altă accidentare survenită în luna ianuarie a ratat tot returul sezonului 1963–1964 ratând și Finala Cupei Ligii din 1964 pierdută în fața lui Leicester City Dându-și seama că accidentările tot mai dese la genunchi din care în trecut își revenea după doar o zi necesită mai mult de două săptămâni de recuperare Matthews a decis să se retragă după încă un sezon< ref> În sezonul 1964–65 Matthews a decis să joace pentru echipa de rezerve a celor de la Stoke City Pe 1 ianuarie 1965 a devenit primul și singurul fotbalist în activitate care a fost ridicat în rang de cavaler pentru servicii aduse fotbalului; deși nu s-a considerat niciodată demn de o asemenea onoare Deși a simțit că s-a retras prea devreme și că ar mai fi putut juca timp de doi ani acest meci a fost ultimul dintr-o carieră de 35 de ani de fotbal profesionist< ref> Stoke City a organizat un meci de retragere în onoarea lui Matthews; el a avut nevoie de acest meci pentru că a fost constrâns financiar pentru o mare parte din carieră de regula salariului maxim impusă pe atunci în fotbalul englez iar înainte de acest meci s-a jucat un alt meci între două echipe de veterani alcătuite din mulți jucători valoroși retrași din activitate Harry Johnston a condus echipa formată din Bert Trautmann; Tim Ward; George Hardwick; Jimmy Hill; Neil Franklin; Don Revie; Stan Mortensen; Nat Lofthouse; Jimmy Hagan; Tom Finney și Frank Bowyer rezeervă Walley Barnes a condus echipa adversă alcătuită din Jimmy O'Neill; Jimmy Scoular; Danny Blanchflower; Jimmy Dickinson; Hughie Kelly; Bill McGarry; Jackie Mudie; Jackie Milburn; Jock Dodds; Ken Barnes și Arthur Rowley rezervă< ref> În meciul care a fost capul de afiș al serii au fost formate două echipe de legende Stan XI formată din jucători din Football League și International XI Selecționata internațională a câștigat cu 6–4 iar Matthews a fost aruncat în sus și cărat pe umeri de pe teren după terminarea meciului de către Puskás și Iașin La echipa națională După ce a jucat pentru juniorii Angliei într-un trial desfășurat la Roker Park în fața selecționerilor englezi și după ce a jucat mai multe meciuri în The Football League Matthews a debutat la echipa națională de fotbal a Angliei pe Ninian Park în 1934 Al doilea meci în care a jucat a fost controversata Bătălie de la Highbury cu Italia meci în care i-a pasat decisiv lui Eric Brook la primul gol Partida contând pentru calificările pentru Campionatul Mondial de Fotbal s-a încheiat cu scorul de 3–2 A treia selecție a venit în victoria cu 3-0 în fața Germaniei de pe White Hart Lane care a avut loc la 4 decembrie 1935 fiind convocat după ce Ralph Birkett nu a mai putut juca din cauza unei accidentări; Matthews a făcut un meci mai slab față de adversarul său Reinhold Münzenberg atât pe fază ovensivă cât și pe cea defensivă A avut de așteptat pentru o nouă selecție până pe 17 aprilie 1937 jucând pe Hampden Park în fața a 149000 de spectatori într-un meci cu rivala Scoția Jucând acasă scoțienii au reușit să câștige cu 3–1 în ciuda unui meci bun prestat de formația engleză În 1938 a jucat în opt meciuri pentru Anglia începând cu nouă înfrângere în fața Scoției avându-l ca adversar pe tânărul Bill Shankly Meciul în sine a fost unul controversat guvernul britanic cerându-le jucătorilor să îl întâmpine pe Hitler cu salutul nazist ca parte a strategiei de împăciuire Anglia a câștigat cu 6–3 Matthews trecându-și el însuși numele pe tabelă descurcându-se de această dată mult mai bine ca Münzenberg urmată de o victorie cu 4–2 în fața Franței la Paris Pe 15 aprilie 1939 s-a întors pe un Hampden Park mocirlos în care Anglia a câștigat cu 2–1 în fața a 142000 de suporteri servindu-l pe Tommy Lawton cu pasa decisivă care a adus golul victoriei cu patru secunde înainte de finalul meciului Din nou campioni mondiali italienii au terminat partida de pe San Siro la egalitate scor 2–2 înscriind golul egalizator cu un henț clar; de această dată Matthews a părăsit terenul cu o accidentare la șold După război s-a întors în echipa Angliei într-un meci cu Scoția desfășurat la 12 aprilie 1947 pe Wembley într-un meci încheiat la egalitate scor 1-1 În septembrie a jucat unul din cele mai bune meciuri în tricoul Angliei pasând decisiv la toate cele cinci goluri în victoria cu Belgia< ref> În aprilie 1948 a jucat din nou cu Anglia pe Hampden Park ajutându-și naționala să câștige cu 2–0; totuși meciul a făcut subiectul unei anchete ale FA după ce el a pretins că banii pe ceai și biscuiți i-au fost reținuți din diurnă șase pence Se spune că în acea partidă l-ar fi bătut pe Alberto Eliani doar pentru a-i lua pieptenele din buzunarul de la șorț pentru a se pieptăna; el susține că de fapt și-a folosit mâna pentru a-și șterge sprâncenele transpirate din cauza soarelui italian toropitor Spre sfârșitul acelui an a jucat într-un amical fără goluri cu Danemarca într-o victorie cu 6–2 în fața Irlandei de Nord în meciul câștigat cu scorul de 1–0 cu Țăra Galilor și în triumful cu 6–0 cu Elveția< ref> Antrenorul Walter Winterbottom a început să caute o extremă mai defensivă așa că l-a folosit pe Matthews o singură dată în 1949 – în înfrângerea cu 3–1 în fața Scoției din British Home Championship A jucat într-un singur meci în înfrângerea scor 1–0 în fața Spaniei de pe Estádio do Maracanã După ce a jucat în numai două jocuri 4–4 cu Europa XI și 3–1 cu Irlanda de Nord a fost chemat din nou la lot numai după prestația excelentă din Finala Cupei Angliei din 1953 El a dat vina pe FA și pe selecționer pentru înfrângere admirându-i totodată pe unguri mai ales pe Ferenc Puskás A fost convocat la Campionatul Mondial de Fotbal din 1954 din Elveția Matthews a ajutat-o pe Anglia să încheie meciul cu Belgia la egalitate scor 4–4 Matthews a mai participat la victoria cu 2–0 în fața galezilor și în cea cu 3-1 în fața campioanei mondiale de atunci Germania de Vest chiar dacă doar trei jucători germani au prins primul unsprezece în finală< ref> Anglia a înins-o pe Scoția cu 7–2 în aprilie 1955 și de această dată Matthews s-a înțeles mult mai bine cu Revie Matthews pe atunci în vârstă de 40 de ani a fost creditat pentru marea diferență de scor în avantajul englezilor Nu a jucat cu Danemarca dar a revenit în echipă în octombrie în meciul terminat la egalitate 1–1 cu Țara Galilor< ref> După ce a câștigat Balonul de Aur în 1956 în luna mai a aceluiași an a fost rechemat la națională pentru confruntarea cu Brazilia; Brazilia avea să ridice câștige mondialul din acel an dar Matthews i-a ajutat pe englezi să câștige cu scorul de 4–1 În următorul meci internațional cel cu Irlanda de Nord din 6 octombrie 1956 a devenit cel mai bătrân jucător englez care a marcat un gol într-un meci internațional la acea dată având vârsta de 41 de ani și 248 de zile A jucat în trei din cele patru meciuri de calificare contând pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1958 5–1 cu Irlanda 5–2 și 4–1 cu Danemarca La 15 mai 1957 Matthews a devenit cel mai bătrân jucător care a reprezentat Anglia La vârsta de 42 de ani și 104 zile el a jucat în victoria obținută în fața danezilor la Copenhaga Niciun alt jucător nu s-a bucurat de o carieră de 23 de ani în tricoul Angliei A fost subiectul emisiunii This Is Your Life în 1956 fiind intervievat de Eamonn Andrews la BBC Television Theatre Stil de joc Franz Beckenbauer a afirmat că viteza și abilitățile pe care le poseda Matthews făceau ca „aproape nimeni din joc să nu poată să-l oprească Johnny Giles a spus că „el avea de toate un control strâns al balonului abilități grozave de dribling și explozie puternică Era de asemenea și un jucător inteligent care știa când să paseze mingea Înainte de sezonul 1937-1938 a înscris 38 de goluri în patru sezoane ceea ce a însemnat că fundașii laterali au început să-i facă un marcaj mult mai strâns; din această cauză el a decis să se retragă mai des pentru a recupera balonul și să-l paseze coechipierilor în loc să marcheze el însuși< ref> Deși nu a mai marcat niciodată mai mult de șase goluri într-un sezon aceasta l-a făcut un jucător ofensiv mult mai eficient și un pericol mai mare în fața oricărei echipe adverse În fiecare dimineață începând cu ora 7 și indiferent de vreme el alerga pe plajele din Blackpool El își turna plumb în papuci pentru ca atunci când alerga încălțat cu ghete de fotbal să-și simtă picioarele mai ușoare dându-i impresia că ar putea alerga mai rapid Nu fuma și era conștincios în ceea ce privește mâncarea și băuturile consumate menținându-și un regim de antrenament strict din copilărie până la o vârstă înaintată Pe lângă atenția la dietă și fizic el a acordat o mare atenție și echipamentului său de joc În sezonul 1950-1951 Blackpool a încheiat o înțelegere de sponsorizare cu Co-op dar el a insistat să poarte o pereche de ghete mult mai ușoară pe care le-a descoperit jucând la Campionatul Mondial și care la acea vreme nu se găseau de cumpărat în Anglia Fiind pasionat de studiul fotbalului la CM 1950 Matthews a asistat la partidele Braziliei și Uruguayului după eliminarea Angliei Echipa națională antrenorul și presa s-au întors acasă dar el a rămas declarând că restul „și-au îngropat capetele în nisip După ce federația engleză a alocat numai 12000 din cele 100000 de bilete pentru finala Cupei Angliei din 1953 suporterilor lui Blackpool Matthews a declarat că „Nu m-am putut decide dacă cei care au luat această decizie au fost niște capete seci sau pur și simplu nu le pasă de adevărații suporteri care erau sufletul jocului< ref> Nu a primit niciun cartonaș galben sau roșu în întreaga sa carieră A experimentat toată gama de emoții pe care o experimentează orice fotbalist dar întotdeauna și-a păstrat calmul nelăsând temperamentul sau emoțiile să-i afecteze jocul< ref> Cariera de antrenor și manager Matthews a fost numit manager general al rivalilor lui Stoke Port Vale în iulie 1965 alături de bunul său prieten Jackie Mudie; Matthews nu a fost plătit dar i s-au decontat cheltuielile Matthews a căutat jucători în North East England și în Scoția Centrală unde l-a descoperit pe talentatul atacant Mick Cullerton dar l-a trecut cu vederea pe tânărul Ray Kennedy Primind control managerial deplin după demisia lui Mudie în mai 1967 Matthews nu a putut să-și conducă clubul spre succes Ba mai mult Port Vale a fost amendată cu £4000 în martie 1968 și a fost exclusă din Football League pentru nereguli financiare Și-a dat demisia din poziția de manager în mai 1968 și deși clubul îi datora peste £9000 reprezentând salarii și cheltuieli a fost de acord să rămână pe Vale Park din postura de antrenor al echipei de tineret În decembrie 1970 Matthews a primit doar £3300 din cele £7000 datorate atunci Această experiență „i-a lăsat un gust amar făcându-l să nu mai preia niciodată poziția de manager a unei alte echipe din fotbalul englez Matthews și-a dedicat vara fiecărui an între 1953 și 1978 antrenării copiilor săraci din Africa de Sud Nigeria Ghana Uganda și Tanzania Jucătorii i-au transmis faptul că visul lor era să joace în Brazilia așa că Matthews a organizat o călătorie; a fost prima echipă formată din jucători de culoare care a ieșit din Africa de Sud Autoritățile sud-africane nu au vrut să provoace un scandal internațional așa că nu i-a oprit să se îmbarce pe avionul cu destinația Rio de Janeiro unde aveau să-l întâlnească pe legendarul jucător Zico În acea excursie l-a întâlnit și pe Ronnie Biggs La întoarcere căpitanul „Oamenilor lui Stan Gilbert Moiloa l-a numit „omul negru cu fața albă A jucat ultimul meci de fotbal în anul 1985 pentru Veteranii Angliei XI împotriva Veteranilor Braziliei XI în Brazilia la vârsta de 70 de ani; englezii au pierdut cu 6-1 primid goluri de la Amarildo Tostão și Jairzinho Retragerea și moartea Călătorind în jurul lumii ca antrenor în Australia Statele Unite Canada și în special în Africa s-a întors în Stoke-on-Trent cu soția sa Mila în 1989< ref> A mai îndeplinit funcția de președinte al Stoke City și vice-președinte onorific al lui Blackpool Matthews a murit pe 23 februarie 2000 la vârsta de 85 de ani după ce s-a îmbolnăvit într-o vacanță avută în Tenerife Mila murise cu un an mai înainte Boala de care a suferit pentru prima dată în 1997 a revenit de această dată cu consecințe fatale Moartea sa a fost anunțată la radio chiar înainte de meciul amical dintre Anglia și Argentina A fost incinerat și s-a organizat un praznic la care au participat fotbaliști precum Bobby Charlton și Jack Charlton Gordon Banks Nat Lofthouse și Tom Finney Cenușa sa a fost îngropată la centrul terenului stadionului lui Stoke City Britannia care s-a deschis oficial în august 1997 După moartea sa mai mult de 100000 de oameni au umplut străzile din Stoke-on-Trent pentru a-i aduce un ultim omagiu În timp ce cortegiul îl însoțea pe ultimul drum de 20 de kilometri muncitorii au lăsat uneltele jos iar elevii au stat nemișcați pentru a fi martori la acest eveniment Mai mulți fotbaliști i-au adus un omagiu epilogul autobiografiei sale conținând mai multe pagini cu citate Pelé l-a numit „omul care ne-a învățat felul în care trebuie să jucăm fotbal Moștenire Matthews a fost primul jucător inclus în English Football Hall of Fame în 2002 ca recunoaștere a talentului său Federația Internațională de Istorie și Statistică a Fotbalului l-a votat drept al unsprezecelea cel mai mare fotbalist al secolului al XX-lea Asociația Suporterilor lui Blackpool l-au votat ca unul din cei mai buni fotbaliști ai echipei din toate timpurile Au fost incluși câte cinci jucători din fiecare deceniu; Matthews este inclus în anii '50 O statuie reprezentându-l pe Matthews se află în fața stadionului Britannia și o alta în centrul orașului Hanley Pe placa ultimei statui stau scrise următoarele cuvinte „Numele său este simbolic pentru frumusețea jocului celebritatea sa eternă iar sportivitatea și modestia sa sunt recunoscute la nivel internațional Un jucător magic dintre oameni pentru oameni Colecția Stanley Matthews este ținută la Muzeul Național al Fotbalului În februarie 2010 ghetele pe care le-a purtat la Finala Cupei Angliei din 1953 au fost vândute la licitație la Bonhams în Chester pentru £38400 unui licitator necunoscut Academia Sir Stanley Matthews din Ormiston este o instituție de învățământ din Blurton Staffordshire care îi poartă numele Familia și viața personală Stanley Matthews s-a născut într-o casă tipic englezească de pe strada Seymour Hanley Stoke-on-Trent Staffordshire A fost al treilea din cei patru fii ai boxerului Jack Matthews care era cunoscut ca „Bărbierul Luptător din Hanley În vara anului 1921 Jack Matthews l-a dus pe Stanley pe atunci în vârstă de șase ani pe Victoria Ground stadionul clubului local Stoke City pentru o întrecere pentru băieții cu vârste sub 14 ani cu o poziție de start diferențiată în funcție de vârstă Tatăl său a pariat că fiul său va câștiga ceea ce s-a și întâmplat A mărturisit că jocurile pe care le juca cu ceilalți copii l-au ajutat să-și îmbunătățească driblingul și pregătindu-i să-și aleagă „un scop să fie disciplinați și să privească jocul ca pe o evadare din cotidian La vârsta de treisprezece ani a decis că vrea să fie fotbalist deși tatăl său ar fi vrut ca fiul să-i calce pe urme și să devină boxer Tatăl său a susținut că ar trebui să fie ales la trialurile pentru England Schoolboys pentru a-și putea continua cariera fotbalistică; în această perioadă antrenorul l-a ales pe Matthews să joace pe poziția de outside-right față de poziția preferată de Matthews cea de fundaș central La moartea tatălui său în 1945 Stanley i-a promis acestuia pe patul de moarte două lucruri va avea grijă de Elizabeth și că va câștiga Cupa Angliei< ref> În vara anului 1934 Matthews s-a căsătorit cu Betty Vallance fiica antrenorului lui Stoke City Jimmy Vallance A înâlnit-o pentru prima dată la vârsta de 15 ani când și-a serbat ziua de naștere în prima zi ca băiat de birou la Victoria Ground A câștigat Wimblendonul la tineret în 1962 în era open fiind ultimul jucător englez care a reușit această performanță În 1965 Matthews a devenit bunic după ce Jean a născut primul fiu Matthew Gough Ea a mai avut doi copii fiicele Samantha și Amanda În 1967 în timpul unui turneu al echipei Port Vale în Cehoslovacia Matthews a întâlnit-o pe Mila interpretul echipei pe atunci în vârstă de 40 de ani Africa de Sud și Canada Au călătorit foarte mult datorită meseriei de antrenor lui Matthews dar și a invitațiilor primite După ce Mila a murit în 1999 la vârsta de 71 de ani conform lui Les Scott care l-a ajutat pe Matthews să-și scrie autobiografia Matthews „nu a mai fost niciodată la fel Autobiografie Autobiografia lui Matthews intitulată The Way It Was a fost lansată de Headline în 2000 Volumul i-a fost dedicat soției sale Mila care a murit cu un an înainte de publicare Titluri Club ;Blackpool Cupa Angliei 1 1953 Finalist al Cupa Angliei 2 1948 1951 Locul secund în Football League First Division 1 1955–1956 ;Stoke City Football League Second Division 2 1932–1933 1962–1963 Națională ;Anglia British Home Championship 9 1935 1938 1939 1947 1948 1950 1952 1954 1955 a Titlul a fost împărțit cu Scoția în 1935 cu Țara Galilor și Scoția în 1939 și cu Țara Galilor în 1952 Individual Fotbalistul FWA al anului 1948 1963 Balonul de Aur 1956 CBE 1957 Knight Bachelor 1965 English Football Hall of Fame 2002 Statistici a Aceste trei meciuri au fost jucate înainte ca fotbalul competițional să fie suspendat datorită izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial și nu au fost incluse în total b Statisticile internaționale și naționale sunt preluate din autobiografia lui Stanley Matthews Note ;Specific ;General Legături externe pe site-ul lui Blackpool FC pe site-ul thefacom la English Football Hall of Fame Un stat regim marionetă este o entitate statală guvernamentală care îșî datorează existență sprijinului unei entități mai puternice de obicei o putere străină care în schimb îi dictează orientarea politică Termenul este folosit în disputele politice aproape exclusiv de detractorii regimului considerat a fi doar o marionetă indiferent dacă majoritatea cetățenilor statului respectiv sunt la curent sau nu cu respectiva caracterizare De multe ori un regim proclamat marionetă capătă această caracterizare din partea unui alt regim rival care încearcă să se proclame legitim în comparație cu primul marioneta care ar fi astfel lipsit de legitimitate De exemplu fiecare dintre cele două Corei folosesc o retorică prin care se proclamă singurul reprezentant legitim al populației peninsulei fiecare dintre cele două guverne proclamându-l pe celălalt marioneta unei supraputeri Statele Unite respectiv Uniunea Sovietică Un stat vasal poate fi instituit ca urmare a unei înfrângeri militare când puterea câștigătoare nu are suficientă forță militară pentru a control în totalitate statul înfrânt sau nu are suficientă populație ca să poată coloniza noile achiziții teritoriale Plata tributului este legătura dintre puterea învingătoare și vasal o soluție de compromis acceptată de ambele părți Conducerile unor state care au preluat puterea după o intervenție militară străină sau ca urmare a unei amenințări militare străine sunt de cele mai multe ori considerate de oponenții lor ca fiind regimuri marionetă Uneori asemenea acuzații sunt folosite pentru destabilizarea țării și pentru încurajarea tentativelor de lovituri de stat Țări caracterizate ca fiind state marionetă Al doilea război mondial Aliații din al doilea război mondial își acuzau inamicii puterile Axei că au înființat state marionetă în teritoriile cucerite Europa Guvernele de orientare fascistă instalate de Germania Nazistă în timpul celui de-al doilea război mondial au fost și sunt considerate în continuare regimuri marionetă în mod special în literatura Aliaților Aceste țări marionetă includ Belgia 1939-1945 Mișcarea Rexistă a reușit să obțină un anumit sprijin electoral în deceniul al patrulea al secolului trecut numeroși dintre membrii ei au sprijinit ocupanții naziști în timpul celui de-al doilea război mondial Olanda 1939-1945 Germanii au instalat un guvern marionetă al Mișcării Național-Socialiste din Olanda în limba olandeză Nationaal-Socialistische Beweging in Nederland NSB în fruntea cu Anton Mussert Albania 1939-1944 stat marionetă al Italiei în timpul domniei regelui Zog și a perioadei ocupației fasciste Slovacia în timpul guvernării Partidului Poporului Slovac 1939-1944 partid naționalist și fascist asociat cu Biserica Romano-catolică Monseniorul Jozef Tiso a devenit șeful statului într-o Slovacie care era formal independentă Franța regimului de la Vichy de sub conducerea lui Philippe Pétain 1940-1944 S-a bucurat de un anumit grad de autonomie până în 1942 Grecia în timpul regimurilor marionetă a colaboraționiștilor Georgios Tsolakoglou Konstantinos Logothetopoulos și Ioannis Rallis1941-1944 Statul Independent al Croației condus de mișcarea Ustaše 1941-1945 Norvegia 1943-1945 sub conducerea lui Vidkun Quisling care încercase o lovitură de stat în timpul invaziei germane pe 9 aprilie 1940 dar care a fost numit în fruntea guvernului pe 1 februarie 1943 Republica Socială Italiană 1943-1945 După ce guvernul lui Pietro Badoglio a scos Italia din rândul Puterilor Axei germanii au ocupat țara proclamând Republica Socială Italiană Ungaria 1944-1945 în timpul regimului lui Ferenc Szálasi Serbia 1941-1944 în timpul regimului generalului Milan Nedić Imperiul Japonez În timpul perioadei războiului din Pacific din care face parte și teatrul de luptă Pacific al celui de-al doilea război mondial Japonia a înființat un număr de state pe care istoricii le consideră state marionetă Manchukuo 1931-1945 creat în Manciuria sub conducerea ultimului împărat chinez Puyi Consiliul Politic Chahar octombrie 1935 – aprilie 1937 Statul Autonom al Hopeiului de Răsărit noiembrie 1935 – iulie 1937 condus de Yin Ju-keng Mengjiang aprilie 1937 – 1945 stat asemănător cu Manchukuo creat în Mongolia Interioară Guvernul Provizoriu al Chinei 14 decembrie 1937 – 30 martie 1940 Guvernul Naționalist din Nanjing 1940 – 1945 format în Nanjing de colaboraționistul Wang Jingwei Statul Burma Myanmar 1942-1945 sub conducerea lui Ba Maw Filipine 1943-1945 conduse de regimul colaboraționist al lui José P Laurel Guvernul Provizoriu al Indiei Libere 1943-1945 format în Singapore în octombrie 1943 de Subhash Chandra Bose Guvernul marionetă a fost format în perspectiva ofensivei japoneze din India Imperiul Vietnamului martie august 1945 sub regimul împăratului Bảo Đại cu prim-ministrul Tran Trong Kim după proclamarea independenței față de Franța Regatul Cambodgiei Cambodgia martie august 1945 regimul regelui Norodom Sihanouk cu prim-ministrul Son Ngoc Thanh după proclamarea independenței față de Franța Regatul Laosului regimul regelui Sisavang Vong după proclamarea independenței față de Franța Războiul Rece În timpul Războiului Rece acuzațiile că un anumit stat era doar o marionetă a uneia dintre supraputerile momentului erau lucruri comune în timpul conflictului ideologic și economic dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică Orice stat care alegea să-și alinieze politica cu cea a SUA sau a URSS era în primejdie să fie declarat stat marionetă a unei supraputeri În conformitate cu această tendință blocul răsăritean controlat de Moscova era etichetat drept Imperiul Sovietic sau "imperiul răului" Pe de altă parte Statele Unite erau numite "Imperiul Yankeilor" în alte regiuni ale lumii în special în America Latină în principal datorită sprijinului oferit dictatorilor militari în deceniile al cincilea al șaselea al șaptelea și al optulea ale secolului trecut "Statele satelit" La terminarea celuli de-al doilea război mondial a existat o înțelegere între Aliați cu privire la ocuparea temporară a teritoriilor pe care le cuceriseră în timpul războiului Teritoriile ocupate de Statele Unite Regatul Unit și Franța au devenit democrații cu economii de piață aliate cu SUA în vreme ce teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică au devenit state comuniste cu economii centralizate de stat aliate cu URSS Această împărțire a dus la împărțirea Germaniei – Uniunea Sovietică a ocupat Germania Răsăriteană care a devenit Republica Democrată Germană iar SUA și celelalte puteri occidentale învingătoare au ocupat Germania Apuseană care avea să devină Republica Federală Germania Țările europene membre ale Pactului de la Varșovia – Republica Populară Polonia Republica Socialistă Cehoslovacia Republica Populară Ungaria Republica Socialistă România Republica Populară Bulgaria și Republica Democrată Germană – erau state satelite ale Uniunii Sovietice Deși liderii sovietici afirmau că națiunile din Pactul de la Varșovia erau entități egale în drepturi care erau membre ale unei alianțe democratice realitatea era cu totul alta – URSS-ul își impunea deciziile prin utilizarea forței sau a amenințării cu forța De exemplu când comuniștii polonezi au încercat să-l aleagă pe Władysław Gomułka în fruntea partidului liderii sovietici le-a ordonat polonezilor să anuleze alegerea făcută sau urmau să fie zdrobiți de tancurile sovietice Primăvara de la Praga din 1968 a dus la invadarea Cehoslovaciei de țările membre ale Pactului de la Varșovia cu excepția României într-o acțiune coordonată de URSS Ca justificare pentru această invazie Uniunea Sovietică a folosit Doctrina Brejnev prin care se afirma că datoria tuturor statelor socialiste este să apere un stat-frate să nu cadă pradă reîntoarcerii la capitalism Țările occidentale au interpretat Doctrina Brejnev ca o expresie a autorității Moscovei asupra statelor comuniste satelit aflate în sfera sa de influență Analiștii politici și publicul american credeau cu o așa tărie că țările comuniste din Europa Răsăriteană sunt state marionetă ale sovieticilor încât afirmația contrară a candidatului la alegerile prezidențiale americane din 1976 Gerald Ford făcută în campania electorală a fost considerată o gafă de proporții care a dus la câștigarea alegerilor de oponentul său Jimmy Carter Acesta a replicat că dorește să-l vadă pe Ford cum îi poate convinge pe americanii de origine cehă sau poloneză că țările lor de origine nu se află sub dominația sovietică În 1987 președintele Ronald Reagan într-un discurs ținut în fața Zidului Berlinului nu l-a provocat pe liderul est-german ci mai degrabă pe liderul sovietic Mihail Gorbaciov să "dărâme acel zid" Gorbaciov a renunțat în cele din urmă la Doctrina Brejnev numindu-și în glumă noua orientare politică "Doctrina Sinatra" referire la cântecul "My Way" datorită permisiunii acordate țărilor est-europene să decidă liber asupra politicii lor interne În numai doi ani după adoptarea noii orientări a politice externe sovietice regimurile est-europene au căzut statele respective orientându-se către integrarea în structurile NATO UE abandonând URSS Războaiele din Coreea și Vietnam În perioada războiului din Coreea 1950-1953 Coreea de Sud a fost acuzată de Coreea de Nord că a fost statul marionetă a SUA În același timp SUA și aliații lor afirmau că nord-coreenii sunt marionetele sovieticilor Sfârșitul războiului și anii care au trecut nu au dus și la încetarea acuzațiilor reciproce Coreea de Nord reiterând acuzațiile la adresa Coreii de Sud citând legea carea plasează armata sud-coreeană sub comanda americană pe timp de război Războiul din Vietnam a fost văzut de multă lume ca un război prin delegație cu acuzații din partea superputerilor că părțile beligerante ar fi de fapt regimuri marionetă În zilele noastre majoritatea istoricilor sunt de acord că guvernul sud-vietnamez nu era decât un regim marionetă sprijinit de americani Calea nealinierii Datorită dorinței multor state pentru o independență reală acestea s-au alăturat Mișcării de Nealiniere încercând să se îndepărteze de politica Războiului Rece Chiar și printre statele socialiste au existat participanți la această mișcare țări care au ales să nu se alieze cu Moscova Exemplul cel mai cunoscut a fost Iugoslavia care a fost fondatoare a Mișcării de Nealiniere România deși era membră a Tratatului de la Varșovia a simpatizat cu nealiniații uneori opunându-se politicii sovietice Coreea de Nord a fost o țară socialistă care a căutat să aibă o cale politică independentă adoptând izolaționismul ideologiei Juche Când Partidul Comunist Chinez a reușit să înfrângă în cele din urmă Kuomintangul în 1949 în războiul civil din China mulți observatori occidentali au crezut că sprijinul oferit de Stalin comuniștilor chinezi va transforma Republica Populară Chineză într-un stat marionetă al sovieticilor Ruptura chino-sovietică a pus capăt prejudecăților occidentalilor iar China s-a dovedit o putere independentă ceea ce i-a permis președintelui american Richard Nixon să profite de pe urma disensiunilor chino-sovietice și deschidă calea normalizării relațiilor americano-chineze În 1972 Nixon a vizitat China și s-a întâlnit cu liderul chinez Mao Zedong Vedeți și Diplomația ping-pong Albania comunistă are o istorie interesantă a schimbării alianțelor de-a lungul întregului război rece La începutul existenței sale Albania a fost un aliat al Uniunii Sovietice și al lui Stalin împotriva Iugoslaviei titoiste Albania și-a modificat orientarea politicii externe către China în 1956 iar de la jumatea deceniului al optulea către Iugoslavia "Războiul împotriva terorismului" În ultimii ani invazia Statelor Unite în Afghanistan și invazia Statelor Unite în Irak au dus la instalarea în sus-numitele țări a unor guverne privite de criticii administrației americane ca regimuri marionetă Statele Unite și Israelul Există un număr în creștere de analiști antisioniști care susțin teoria conform căreia Statele Unite ar fi un stat marionetă a sioniștilor acești politologi amintind de existența unui așa-numit guvern sionist de ocupație Susținătorii acestei teorii afirmă că anumite conflicte internaționale sunt generate pentru a proteja interesele sioniștilor Un punct de vedere opus din cercurile radicale de stânga este acela că Israelul este un stat satelit înarmat de Statele Unite care-și duce "războaiele imperialiste" din Orientul Mijlociu și își promovează politica de americanizare și impunere a "culturii imperialiste americane" prin intermediul interpușilor israelieni Statele separatiste – state marionetă Există o serie de state nerecunoscute pe plan internațional a căror existență este datorată exclusiv protecției unor state puternice din vecinătate De exemplu Abhazia Ciprul de Nord Osetia de Sud Republica Moldovenească Transnistreană etc Foste state marionetă nerecunoscute din Africa de Sud În deceniile al optulea și al nouălea în Africa de Sud au fost proclamate patru bantustane Toate patru au fost reincorporate în Africa de Sud în 1994 State marionetă istorice Listă incompletă a statelor marionetă Irlanda de Nord controlată de Marea Britanie 1921 1969 Polonia Congresului controlată de Imperiul Rus Marele Ducat al Finlandei controlat de Imperiul Rus Ducatul Varșoviei controlat de Primul Imperiu Francez Regatul Olandei controlat de Primul Imperiu Francez Republica Batavă controlată de Franța Revoluționară Principatele române Valahia și Moldova controlate de Imperiul Otoman Al Doilea Imperiu Mexican condus de împăratul Maximilian 1864-1867 instalat de Al Doilea Imperiu Francez după Intervenția franceză din Mexic Regatul Granadei din timpul ultimei faze a Reconquistei stat vasal al Castiliei Honduras aflat sub controlul de facto al Guatemalei în 1876-1891 Dinastia Goryeo din Coreea a fost într-o anumită perioadă controlată de Imperiul Mongol Iudeea vasală a Imperiului Roman Armenia vasală a Imperiului Roman Macedonia vasală a Imperiului Persan Nubia controlată de Egiptul Antic Vezi și Republică bananieră Stat satelit Stat tampon Comintern Cominform Imperiul Sovietic Războiul Rece Pactul de la Varșovia CAER Statele Unite ale Americii sau pur și simplu Statele Unite sau abreviat SUA în respectiv United States este numele unei republici constituționale federale constând din 50 de state și un district federal Districtul federal Columbia sau DC situată aproape integral în America de Nord între Canada și Mexic respectiv Oceanul Atlantic la est și Oceanul Pacific la vest Statul Alaska este situat în extremitatea nord-vestică a continentului America de Nord între Canada la est și strâmtoarea Behring la vest Statul Hawaii este un arhipelag din Oceanul Pacific situat la circa 3200 km sud-vest față de sud-vestul statului California Țara posedă de asemenea niște teritorii în Pacific respectiv în Caraibe La o suprafață totală de peste 983 milioane km2 sau circa 379 milioane mile pătrate dintre care circa 85% reprezintă teritoriul Statelor Unite continentale în sau adesea "The Lower 48" suprafața Statelor Unite este de aproximativ de 40 de ori mai mare decât suprafața României fiind a treia din lume Partea sa continentală măsoară peste 5000 de kilometri de la Oceanul Atlantic la est până la Oceanul Pacific la vest și peste 2000 de kilometri de la granița canadiană la nord până la cea mexicană la sud Cu o populație de peste 312 milioane de persoane conform recensământului din anul 2010 Statele Unite este nu numai a treia țară ca suprafață din lume dar și cea mai populată țară a lumii Statele Unite este în același timp și una dintre țările lumii cele mai divers etnic și cultural din lume întrucât oameni din toate țările lumii au emigrat cândva sau continuă să emigreze în Uniune La o valoare de 152 trilioane de dolari a produsului intern brut cunoscut și sub acronimul PIB economia Statelor Unite este cea mai mare a lumii contând pentru circa 22% din PIB nominal global și peste 19% din PIB nominal global considerând ajustările determinate de Istoria Statelor Unite ale Americii Preistorie Istoria Americii a început cu sosirea primilor imigranți din Asia peste strâmtoarea Bering cu aproximativ 14000 de ani în urmă urmărind turme de animale pentru vânătoare în America Acești indieni americani au lăsat urme ale existenței lor prin petroglife și alte materiale arheologice Este estimat că 29 milioane de oameni au locuit pe teritoriul care astăzi aparține Statelor Unite înainte de diminuarea lor numerică ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infecțioase care au sosit în America prin intermediul călătorilor europeni cu toate că există dubii despre numărul lor exact Au existat și societăți avansate de exemplu Anasazi din sud-vest sau Indienii de Păduri Woodland care au construit centrul Cahokia situat lângă St Louis care a avut o populație de 40 în anul 1200 îen Colonizarea europeană Vizitatori străini au sosit și în trecut dar doar după călătoriile lui Cristofor Columb în secolele XV și XVI au început națiunile europene să exploreze și să creeze locuințe permanente pe acest continent Vezi Colonizare În secolele XVI și XVII spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite și Florida Prima colonie engleză care a avut succes a fost Jamestown în Virginia în 1607 Pe parcursul următorilor decenii au apărut unele colonii olandeze ca New Amsterdam predecesorul orașului New York pe teritoriul ocupat actualmente de New York și New Jersey În 1637 suedezii au creat o colonie numită Christina în Delaware dar au trebuit să cedeze colonia în 1655 Olandei Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensivă a coastei de est de către Marea Britanie Colonizatorii din Marea Britanie au fost lăsați în pace de către patria lor de origine până la Războiul de Șapte Ani când Franța a cedat Canada și regiunea Marilor Lacuri Marii Britanii Atunci metropola Marea Britanie a impus impozite asupra celor 13 colonii pentru a strânge fonduri pentru război Mulți colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei considerau că nu aveau o reprezentare adecvată în Parlament Tensiunile între Marea Britanie și colonizatori au crescut și cele 13 colonii au început o revoluție contra controlului Marii Britanii Crearea națiunii În 1776 cele 13 colonii și-au declarat independența față de Marea Britanieizbucnind Revoluția Americană 1775 1783 care a creat Statele Unite Structura administrativă inițială a țării a fost o confederație fondată în 1777 în 1781 fiind ratificată baza sa Articles of Confederation După dezbateri îndelungate acest document a fost înlocuit de către Constituția Statelor Unite ale Americii în 1789 care a creat un sistem politic mai centralizat Expansiunea Pe parcursul secolului al XIX-lea națiunea s-a extins rapid adăugând multe state noi Destinul Manifest a fost o filosofie care a încurajat extinderea Statelor Unite înspre vest deoarece populația statelor din est creștea și imigranți noi intrau în țară mulți oameni continuu se mutau înspre vest Ca urmare a acestui proces SUA a ocupat teritoriile amerindienilor Aceste acțiuni continuă să aibă implicații politice astăzi deoarece unele triburi cer aceste pământuri înapoi În unele locuri populațiile indigene au fost distruse sau grav reduse de boli infecțioase aduse de către europeni și astfel colonizatorii din SUA au acaparat ușor aceste teritorii goale În alte situații Indienii americani au fost mutați forțat de pe teritoriile lor tradiționale unii fiind duși în rezervații Cu toate că unii declară că Statele Unite nu a fost o putere colonială până ce a acaparat teritorii străine în Războiul Spaniol-American controlul exercitat asupra pământurilor în America de Nord de către SUA esențial a fost de o natură colonială Teritoriile unora din statele care intră în componența SUA au fost cumpărate de la vecini sau de la alte puteri coloniale Louisiana a fost cumpărată de la Franța în 1803 Florida de la Spania în 1809 iar Alaska de la Rusia în 1867 În această perioadă țara a devenit o mare putere industrială și un centru pentru inovație și dezvoltare tehnologică Războiul Civil Din perioada colonială a existat un deficit de lucrători un fapt care a încurajat sclavia Până la mijlocul secolului 19 conflictele asupra drepturilor statelor și sclavajului negrilor au continuat să crească în intensitate și au început să domine politica internă a Statelor Unite Statele nordice au început să se opună sclaviei însă statele sudice considerau că acest sistem era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazate pe bumbac și doreau să introducă sclavia și în teritoriile de vest Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a atenua conflictul de exemplu Compromisul Missouri și Compromisul din 1850 Disputa a explodat într-o criză în 1861 când șapte state sudice au părăsit Statele Unite și au format Statele Confederate ale Americii o acțiune care s-a terminat cu Războiul Civil American Imediat după începutul războiului încă patru state sudice au intrat în confederație În timpul războiului Abraham Lincoln a proclamat eliberarea tuturor sclavilor în statele rebele în Proclamația de Emancipare cu toate că emanciparea completă a sclavilor a avut loc doar în 1865 după sfârșitul confederației cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al Constituției SUA Războiul civil a răspuns și la întrebarea despre dreptul statelor de a părăsi Uniunea și e considerat un punct focal în istoria țării când guvernul național a acaparat puteri noi și extinse Secolul XX Secolul XX a fost uneori numit "Secolul American" din cauza influenței exercitate de către această țară asupra întregii lumi Influența sa relativă a fost mare în special datorită faptului că Europa care anterior a fost cel mai important centru de influență a suferit grav în ambele războaie mondiale Statele Unite a luptat în Primul și Al Doilea Război Mondial de partea Aliaților În perioada interbelică cel mai important eveniment a fost Marea Depresiune 1929 1939 efectul căreia a fost intensificat de Dust bowl o secetă gravă Ca și restul lumii dezvoltate SUA a ieșit din această criză economică în urma mobilizării pentru Al Doilea Război Mondial Războiul a adus pagube enorme majorității participanților la el însă SUA a suferit relativ puțin din punct de vedere economic În 1950 mai mult de jumătate din PIB-ul global aparținea SUA În Războiul Rece SUA a fost un participant cheie în Războiul din Coreea și Războiul Vietnamez și pe lângă URSS a fost considerată una din cele două superputeri Această perioadă a coincis cu o mare expansiune economică Odată cu încetarea existenței Uniunii Sovietice ca entitate juridică SUA a devenit un centru mondial economic și militar cu o pondere sporită În deceniul 1990 2000 Statele Unite au luat parte în mai multe misiuni de acțiuni de poliție și de menținere a păcii așa cum ar fi cele din Kosovo Haiti Somalia Liberia și Golful Persic Secolul XXI După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 executate asupra complexului World Trade Center și a Pentagon-ului de organizație teroristă Al-Qaida condusă de Osama bin Laden Statele Unite ale Americii cu ajutorul altor națiuni au declarat război contra terorismului care a inclus acțiuni militare în Afganistan și Irak Geografie Din punct de vedere geografic țara se împarte în trei regiuni principale Munții Stâncoși Rocky Mountains la vest zona de podiș și de munte a Appalacilor la est și câmpiile întinse de prerie Great Plains în partea centrală În secolul 19 preriile imense au devenit simbolul valorificării de noi teritorii și al vieții în libertate a coloniștilor Caracteristice pentru America de Nord sunt și marea diversitate a climei și bogăția lumii vegetale Relief Relieful Statelor Unite ale Americii este variat format din munți înalți ex Munții Stâncoși Munții Coastei Munții Cascadelor Munții Alaskăi Munții Mauna Loa Munții Mauna Kea Munții Appalachi etc formați prin orogeneză alpină podișuri Colorado Preriilor Nevada etc și câmpii Cp Mississippi Hidrografie Principala apă curgătoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este Mississippi cel mai mare fluviu cu cei mai mulți afluenți    In SUA sunt fluvii si lacuri uriase Reteaua fluviala se numara printre cele mai intinse de pe Glob fiind alimentata atit de apa ploilor cit si de cea a zapezilor si ghetarilor care acopera masivele inalte Scurgerea riurilor este dirijata de relief in citeva directii principale Mississippi este un fluviu urias care impreuna cu Missouri este de 2 ori si jumatate mai lung decit Dunarea avind marimea de 3950 km Izvoraste la Vest de lacul Superior la 518 m altitudine strabate tot teritoriul SUA de la Nord la Sud si se varsa in Golful Mexic printr-o delta mlastinoasa Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenti navigabili Ca volum de apa ocupa locul al III-lea in lume Floră și faună Păduri de foioase păduri de conifere în zona de munte și în Alaska Vegetație de stepă și vegetație mediteraneană în Florida și California deșertică în Nevada în pădurile tropicale și Hawai Climă Clima este predominant temperatăex Temperat Oceanică pe țărmul Oceanului Atlantic Temperat Continentală în centrul țării subtropicală în Florida și CaliforniaÎn Alaska climatul este rece subpolară în Nevada temperată și în Hawai este tropicală umedă Temperatura variază în iulie între 18 °C în Seattle și 28 °C în New Orleans iar în ianuarie între -10 °C la Minneapolis și 13 °C la Los Angeles Cantitatea de precipitații variază de la peste 100 cm pe coasta de est și de Sud la 50 cm în bazinul fluviului Mississippi și mai puțin de 25 cm în zonele muntoase din Vest Precipitațiile sunt foarte abundente în apropierea coastei de Vest în Washington și Oregon 80 cm în zonele joase și 100–150 cm în zonele muntoaseCoborând însă spre California precipitațiile devin tot mai rare ajungând la o cantitate medie de 25 cm în Los Angeles Demografie Statele Unite ale Americii este o țară diversificată rasial și etnic Sunt recunoscute șase rase rasa albă rasa indiană din America rasa nativă din Alaska rasa asiatică negrii sau afroamericani hawaieni nativi și alte rase insulare din Pacific Americanii sunt clasificați ca de origine iberică sau latinoamericană și ne-iberici sau ne-latinoamericani latinoamericanii și ibericii din SUA sunt o etnie diferită care constituie cel mai mare grup minoritar din această țară Americanii Albi înclusiv ibericii și latinoamericanii americani albi sunt o majoritate rasială cu o cotă de 724% din populația SUA în estimările oficiale din Programul de Estimare a Populației PEP sau 75% în Sondajele Comunitații AmericaneACS Spaniolii și latinoamericanii din SUA de orice rasă reprezintă 163% din populație Afroamericanii sunt cea mai mare minoritate rasială reprezentând 124% din populație Americanii albi sunt majoritari în fiecare regiune atingând cel mai înalt prag al populației în centrul vestul și nordul Statelor Unite 82% pe PEP sau 80% pe ACS 78% din această regiune central vestică sunt albi cea mai mare rată de răspândire din toate regiunile Cu toate acestea 35% dintre americanii albi dacă toți americanii de culoare albă sau non-hispanici latini trăiesc în Sud mai mult ca în orice regiune Sudul este de asemenea unde populatia de culoare este cel mai des intalnita sau afro-americanii sunt cel mai des întâlniti cu o proprție de 55% O pluralitate sau majoritate a fiecărui grup minoritar rămas resident în Vest Regiunea este locul a 42% hispanici și latini americani 46% americanii asiatici 48% indienii americani și nativii din Alaska 68% nativii hawaieni și alte rase insulare din Pacific 37% sunt catalogați "Două sau mai multe rase" populație Americani multirasiali și 46% dintre oamenii din "altă rase" Populația rurală a scăzut în ultimul secol de la 72% în 1910 la 16% în 2010 Religie Limba oficială Deși Statele Unite ale Americii apar în statistici cu limba engleză ca limbă oficială în fapt din cele 50 de state componente numai 31 au prin lege ca limbă oficială engleza în paranteze anul legiferării și anume< ref> Alabama 1990; Alaska 1998; Arizona 2006; Arkansas 1987; California 1986; Colorado 1988; Florida 1988; Georgia 1986 1996; Hawaii 1978; Idaho 2007; Illinois 1969; Indiana 1984; Iowa 2002; Kansas 2007; Kentucky 1984; Louisiana 1807; Massachusetts 1975; Mississippi 1987; Missouri 2008 Montana 1995; Nebraska 1920 New Hampshire 1995; North Carolina 1987; North Dakota 1987; Oklahoma 2010; South Carolina 1987; Tennessee 1984; Utah 2000; Virginia 1981 1996; Wyoming 1996 Educație Aglomerări urbane Politică Guvernul Statelor Unite ale Americii Guvernul federal american numit Administrație este condus de Președintele Statelor Unite Președintele este ales o dată la 4 ani aceeași persoană putând deține maximum 2 mandate Deciziile executive sunt luate de președinte iar membrii Cabinetului sunt oficial considerați consilieri ai președintelui pe domeniile legate de responsabilitățile oficiilor lor Cabinetul include vicepreședintele și 15 șefi ai departamentelor executive Aceștia sunt secretarii pentru Agricultură Comerț Apărare Educație Energie Sănătate și Servicii Umane Securitatea Patriei Locuințe și Dezvoltare Urbană Interne Muncă de Stat Transport Finanțe Afacerile Veteranilor și Justiție Departamentele pot fi create doar prin legi organice astfel încât președintele nu poate schimba numărul lor fără a trece printr-un proces legislativ intens Ultima dată aceasta s-a întâmplat ca urmare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 când a fost creat Departamentul pentru Securitatea Patriei Homeland Security Precedentul departament al Energiei a fost creat cu 50 de ani în urmă Secretarul pentru Justiție este numit în engleză Attorney General literal Avocatul General el fiind responsabil de numirea și suspendarea procurorilor federali precum și de reprezentarea legală a Statelor Unite Departamentul de Stat are aceeași funcție ca și Ministerele de Externe în alte țări Departamentul Securității Patriei are unele prerogative similare celor ale Ministerelor de Interne din alte țări De exemplu FBI poliția federală este formal parte din acesta Departamentul de Interne și cel al Educației au prerogative destul de diferite și mai mici decât ministerele cu aceleași nume din alte țări Spre deosebire de alte țări în SUA nu se folosește cuvântul minister Șeful de Cabinet al Președintelui White House Chief of Staff adică șeful angajaților Casei Albe are de asemenea rang de membru al Cabinetului Administrației Sub președintele George W Bush alți patru oficiali au primit rang de membri ai Cabinetului Aceștia sunt Administratorul Agenției de Protecție a Mediului Directorul Oficiului pentru Organizare și Buget Directorul Oficiului Național de Control al Medicamentelor și Negociatorul-șef pentru Comerț al Statelor Unite US Trade Representative Actualul președinte american este Barack Obama Congresul Statelor Unite ale Americii Congresul este o instituție bicamerală formată din Senat camera superioară și Camera Reprezentanților cea inferioară Justiția în Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii au o singură curte supremă numită "Supreme Court of the United States of America" membrii ei fiind desemnați de Președintele SUA cu acordul Senatului Nu este fixat constituțional câți judecători pot fi membri ai Curții Supreme de tradiție recentă fiind 9 număr fixat de legislativ Curtea Supremă este curtea de ultimă instanță pentru toate cazurile privind Constituția SUA și în anumite cazuri limitate este curtea de jurisdicție de primă instanță Curtea Supremă supraveghează direct toate celelalte curți civile și criminale și indirect și sistemul militar de justiție Statele Unite ale Americii ca federație Statele Unite ale Americii sunt un stat federal Fiecare stat deține suveranitate legală are propriul parlament în general numit adunare assembly adesea bicameral guvernator ales prin vot direct de populația statului guvern condus de acesta și sistem juridic propriu inclusiv curte supremă de justiție Foarte multe responsabilități de exemplu poliția justiția civilă și criminală educația care în alte țări sunt prerogativa autorităților centrale în SUA sunt de prerogativa statelor Fiecare stat are și sistem fiscal propriu Impozitul pe venit plătit de fiecare american este de două tipuri federal și de stat Unele state aleg să nu perceapă impozit pe venit preferând să aducă la buget bani din impozitul pe vânzări sales tax În SUA nu există TVA Totuși veniturile bugetelor statelor sunt adesea insuficiente și autoritățile federale alocă statelor sume pentru anumite destinații Alocarea acestora este adesea condiționată de îndeplinirea anumitor condiții în acest fel autoritățile federale asigurându-se indirect că statele urmează în acele domenii politica pe care o vrea guvernul federal Sunt și cazuri când unele state refuză aceste alocări și își mențin o politică economico-socială independentă Statele adesea pendulează între a duce o politică proprie și a primi suplimentar fonduri federale Relațiile externe Organizare administrativ-teritorială Statele Unite cuprind 50 state și un district federal Multe din aceste nume de state provin din limbile populației băștinașe ale așa-numiților indieni Armată Statele Unite ale Americii sunt pe primul loc în lume în termeni de cheltuieli militare cu 661 de miliarde de dolari în 2009 adică 43% din totalul mondial Pe locurile următoare se află China cu 100 miliarde dolari și Franța cu 639 miliarde dolari Economie Datorită condițiilor naturale propice și a sporului demografic inițial mai ales prin imigrație din Europa între 1800 și 1913 sosind în total cca 50 milioane de oameni industria s-a dezvoltat într-un ritm rapid ceea ce a permis SUA să ocupe o poziție de frunte pe arena internațională Totodată statul este considerat simbolul economiei libere de piață Datorită abundenței bogățiilor naturale cărbune petrol gaze naturale hidroenergie el este mai puțin dependent de importul de energie decât majoritatea celorlaltor state industrializate Un alt avantaj al său îl constituie culturile agricole America este privită drept grânarul globului iar o parte importantă a producției agricole este exportată în lumea întreagă Conform datelor oferite de Biroul de Statistică a Muncii din cadrul Departamentului Muncii al Statelor Unite< ref> în anul 2008 în economia SUA erau ocupate 134354250 de persoane dintre care Țara cunoaște în ultimele decenii o accentuare a polarizării sociale fapt care o face să afișeze inegalitatea veniturilor cea mai mare dintre toate democrațiile industriale avansate din acest punct de vedere SUA fiind comparabilă cu state gen Ghana Nicaragua sau Turkmenistan fapt economic și social care după părerea politologului Robert C Lieberman atacă însăși fibra democrației Economistul Thomas Sowell pe de altă parte citând studiul Departamentului Trezoreriei "Mobilitatea Venitului în SUA din 1996 pâna in 2005" remarcă gradul de mobilitate socială în SUA arătând că veniturile celor care în 1996 reprezentau cei mai bogati 1% au scăzut cu 26% până în 2005< ref> Agricultură Industrie Servicii Transport Turism Știință și tehnologie Cultură Arhitectură și arte plastice Patrimoniu mondial UNESCO Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 21 obiective din această țară Cinematografie și televiziune Muzică Sport Note Vezi și Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO Lista orașelor din Statele Unite ale Americii după populație Legături externe Guvern Poarta de acces la site-urile guvernamentale Site-ul oficial al Camerei Reprezentanților din Statelor Unite Site-ul oficial al Senatului Statelor Unite Site-ul oficial al Președintelui Statelor Unite Sinteze și date Portalul de informare despre resursele Agenției SUA Site-ul oficial al Biblioteca Congresului SUA Colecție de link-uri informaționale pentru fiecare stat Encyclopædia Britannica intrare O gamă largă de date de la US Census Bureau Site-ul oficial guvernamental Populație servicii venituri și de date agricole din SUA de la Economic Research Service Economie mediu și date despre energie fiecărui stat SUA de la Energy Information Administration în Creative Commons Site-uri și proiecte pentru utilizare liberă sub o licență Creative Commons de la International Futures 4 iulie 2011 Amos News Istorie Colectate de Centrul Național pentru Cercetarea Politicilor Publice Analiza efectuată de Ontario Consultants privind toleranța religioasă Link-uri despre date istorice Hărți Hărți oficiale de la Departamentul de Interne Vedere din satelit de la WikiMapia nu este afiliat cu Wikipedia Wikimedia Altele Biedermeier este numele unui stil artistic de tranziție predominant în Europa Centrală care s-a manifestat între anii 1815 Congresul de la Viena și 1848 începutul revoluției A fost propriu mai multor genuri artistice precum pictura designul interior și literatura Se vorbește și de o Epocă Biedermeier O caracteristică definiorie este retragerea în idilă și privat Tbilisi თბილისი în georgiană este capitala și cel mai mare oraș al Georgiei cu o populație de 1345000 de locuitori și o suprafață de 350 km² Orașul este situat pe râul Kura Tbilisi a fost fondat în Secolul V de Regele Georgiei Vakhtang I Gorgasali 452-502 deși există un sat în același loc din Secolul IV În Tbilisi există parlamentul și guvernul Georgiei și deasemena un centru important de cultură și comerț cu următoarele instituții importante Academia Georgiană de Științe Universitatea de Stat Tbilisi Universitatea Medicală Georgiană Universitatea Agrariană Georgiană Universitatea Tehnică Georgiană Universitatea Pedagogică de Stat Tbilisi Conservatorul de Stat Tbilisi Banca Națională a Georgiei Biblioteca Națională Publică a Parlamentului Georgian Pronunțare Georgienii pronunță cuvântul Tbilisi cu un t aproape mut deci pronunțarea lor sună similar cu Bil-i-si cu accentul pe a doua silabă Mulți români pronunță cuvântul Tâbilisi sau chiar Tâblisi deși această pronunțare nu este total corectă Istorie Prima mențiune documentară a orașului Tbilisi datează din anii '60 ai secolului IV Atunci Varaz-Bakur regele statului georgian Iberia Orientală care plătea tribut dinastiei persane a Sasanizilor a ocupat orașul Perșii care au sosit în regiune în aceeași perioadă au construit cetatea Narikala la sfârșitul secolului al IV-lea Orașe înfrățite Orașele partenere sau înfrățite ale lui Tbilisi sunt Bristol Regatul Unit Atlanta Georgia Statele Unite ale Americii Chișinău Republica Moldova Vezi și Listă de orașe din Georgia Note Telescopul spațial Hubble prescurtat HST de la numele lui în engleză Hubble Space Telescope este un telescop plasat pe orbită în jurul Pământului numit așa după astronomul american Edwin Hubble Este poziționat în afara atmosferei terestre ceea ce îi conferă avantaje semnificative față de telescoapele de pe Pământ imaginile nefiind perturbate de către turbulențele atmosferice iar telescopul putând capta informații și în spectrul ultraviolet ale cărui lungimi de undă sunt în mod normal puternic atenuate de către stratul de ozon al Pământului De la lansarea lui în 1990 a devenit unul dintre cele mai importante instrumente din istoria astronomiei Cu el astronomii au făcut numeroase observații care au dus la importante descoperiri în astrofizică Camera fotografică cu câmp foarte larg de pe Hubble furnizează cele mai detaliate imagini în lumină vizibilă realizate vreodată De la conceperea lui în 1946 și până la lansare proiectul construirii unui telescop spațial a fost întârziat repetat de probleme tehnice și de buget În plus imediat după lansarea din 1990 s-a descoperit că oglinda lui principală suferea de o aberație de sfericitate aberație care compromitea grav capacitățile telescopului Totuși după o misiune de întreținere din 1993 telescopul a atins calitățile preconizate în proiect devenind un instrument vital atât pentru astronomie cât și pentru publicul larg Telescopul spațial Hubble face parte din programul NASA Great Observatories în alături de Observatorul Compton pentru raze Gamma Observatorul Chandra pentru raze X și Telescopul spațial Spitzer< ref> Hubble este rezultatul unei colaborări între NASA și Agenția Spațială Europeană ESA Despre Hubble Hubble este singurul telescop spațial conceput pentru a fi întreținut în spațiu de către astronauți Până în prezent au fost executate cinci misiuni de întreținere Prima misiune de întreținere a avut loc în decembrie 1993 când a fost corectată aberația de sfericitate a oglinzii telescopului A doua misiune de întreținere a fost efectuată în februarie 1997 când au fost adăugate două noi instrumente A treia misiune de întreținere s-a efectuat în două etape SMA3A din decembrie 1999 când la telescop s-au făcut reparațiile urgente urmată de SMA3B din martie 2002 când a fost montată Camera pentru observații panoramice ACS Advanced Camera for Surveys Față de situația din momentul SM3B două instrumente științifice au devenit indisponibile ele ieșind din funcțiune La bordul telescopului sunt șase giroscoape dintre care numai trei sunt folosite în mod curent la observații Totuși după alte defectări ale acelor giroscoape și pentru a mări durata de viață a telescopului s-a luat în august 2005 decizia de a opri unul dintre cele trei giroscoape care funcționau de obicei Acum Hubble folosește doar două giroscoape alături de senzori pentru reglajul fin Acest mod de lucru dă rezultate excelente Hubble realizând în continuare imagini de foarte bună calitate Sunt în cercetare giroscoapele care vor fi montate pe telescop la a patra misiune de întreținere Cele două instrumente științifice sunt Spectrometrul Vizual al Telescopului Spațial care s-a oprit din funcțiune în august 2004 Advanced Camera for Surveys care s-a defectat în urma unor operațiuni în ianuarie 2007 totuși ea mai poate da imagini în spectrul ultraviolet În prezent mijlocul lui 2007 observațiile de pe Hubble sunt obținute cu Wide Field and Planetary Camera 2 Camera planetară și de câmp larg și cu Near Infrared Camera and Multi-Object Spectrometer Camera pentru spectru infraroșul apropiat și spectrometrul multiobiect Astrometrul este fixat pe Fine Guidance Sensor senzori pentru reglajul fin al poziției Fără o corectare a orbitei sale orbita HST se va micșora ceea ce va duce la o reintrare în atmosferă a telescopului spațial după 2010 După dezastrul din 2003 al Navetei Spațiale Columbia cea de-a cincea misiune de întreținere care era inițial programată pentru 2004 a fost amânată de mai multe ori din motive de siguranță NASA a hotărât că o misiune umană este prea periculoasă datorită faptului că Stația Spațială Internațională SSI ar fi prea departe pentru ca astronauții să se adăpostească acolo în caz de pericol Naveta Spațială nu poate să călătorească între orbita Telescopului spațial Hubble și cea a Stației Spațiale Internaționale NASA și-a reconsiderat ulterior părerea și pe 31 octombrie 2006 administratorul NASA Mike Griffin a dat undă verde pentru a cincea misiune de întreținere care a fost efectuată de Naveta Spațială Atlantis Misiunea planificată pentru luna septembrie 2008 a fost amânată și lansată în mai 2009 și a constat în instalarea a două noi instrumente și în efectuarea de numeroase reparații și pare să fi avut succes Ca o măsură de precauție NASA a avut pe rampa de lansare de la Centrul Spațial Kennedy Complexul 39B și Naveta Spațială Discovery care ar fi ajutat cealaltă navetă spațială în caz de urgență dar aceasta nu a fost necesară Aceste reparații vor face ca Telescopul spațial Hubble să funcționeze până în 2013 când va fi lansat succesorul lui Telescopul Spațial James Webb care va fi mult superior Acesta însă va putea face observații doar în infraroșu Hubble rămânând principalul telescop spațial pentru observarea spectrelor vizibil și ultraviolet Concepție design și scopuri Propuneri și precursori Istoria telescopului spațial Hubble începe în 1946 când astronomul Lyman Spitzer a scris un referat întitulat „Avantajele astronomice ale unui telescop pe orbită în afara atmosferei terestre În acesta autorul a expus cele două mari avantaje ale unui telescop spațial viitor Primul avantaj este că rezoluția unghiulară unghiul cel mai mic sau puterea separatoare cea mai mare pentru care două obiecte să fie văzute distinct va fi limitată doar de difracție nu și de turbulențele atmosferice de pe Pământ care dau efectul de sclipire al stelelor Telescoapele de pe Pământ sunt limitate la rezoluții de 05 – 10  secunde de arc prin comparație cu rezoluția teoretică limitată doar de difracție de 01 secunde de arc pentru un telescop cu o oglindă de 25 m diametru Al doilea avantaj este că un telescop spațial va putea face observații și pentru lungimi de undă din spectrele infraroșu și ultraviolet care sunt puternic absorbite de atmosfera terestră Spitzer și-a dedicat mare parte a carierei militând pentru construirea unui telescop spațial În 1962 un raport al Academiei Naționale de Științe a Statelor Unite ale Americii recomanda dezvoltarea unui telescop spațial în cadrul Programului Spațial Uman și în 1965 Spitzer a fost numit coordonatorul comitetului care să definească obiectivele telescopului spațial Astronomia spațială a început să se dezvolte după cel de-al doilea război mondial oamenii de știință folosind tehnologia rachetelor utilizată în război Primul spectru ultraviolet al Soarelui a fost obținut în 1946 În 1962 Regatul Unit a lansat un telescop care avea o traiectorie în jurul Soarelui ca parte a programului spațial Ariel iar în 1966 NASA a lansat primul Orbiting Astronomical Observatory OAO Observator astronomic orbital Primului Observator astronomic orbital i s-a stricat bateria după numai 3 zile iar ca urmare misiunea spațială a trebuit terminată A fost urmat de Observatorul astronomic orbital nr 2 care a observat stelele și galaxiile în ultraviolet de la lansarea lui din 1968 până în 1972 mult peste durata de viață estimată Misiunile Observatoarelor astronomice orbitale au demonstrat rolul important al telescoapelor spațiale în astronomie iar în 1968 NASA a planificat construirea de telescoape spațiale cu oglindă de 3 m în diametru cunoscute temporar sub numele de Large Orbiting Telescope Marele Telescop Orbital sau Large Space Telescope LST Marele Telescop Spațial cu o lansare programată pentru 1979 Aceste planuri au evidențiat faptul că pentru a asigura o durată de viață cât mai îndelungată pentru un proiect atât de costisitor lansarea telescoapelor spațiale trebuia urmată obligatoriu de misiuni umane în spațiu pentru reparații Astfel a apărut ideea unei navete spațiale reutilizabile tehnologie care a devenit disponibilă curând după aceasta Problema finanțărilor Succesul continuu al programului OAO a încurajat un puternic consens între astronomi cum că Marele Telescop Spațial va fi o mare realizare În 1970 NASA a format două comitete unul care să se ocupe de partea tehnică a proiectului telescopului spațial și cealaltă care să determine obiectivele științifice ale misiunii Odată ce acestea au fost stabilite următorul pas era cel ca NASA să obțină fonduri pentru instrument mult mai mari decât pentru orice alt telescop terestru Congresul Statelor Unite ale Americii a ezitat asupra mai multor aspecte ale bugetului propus pentru telescop cerând mai multe reduceri de buget în stadiile de cercetare În acel moment cheltuielile vizau studiile detailate ale unor potențiale noi instrumente pentru acel telescop și partea de logistică În 1974 reducerile de cheltuieli bugetare promovate de Gerald Ford au condus la anularea tuturor fondurilor dedicate proiectului unui telescop spațial Ca răspuns la aceasta o mișcare națională de lobby a fost inițiată de către astronomi Mulți astronomi s-au întâlnit cu senatorii și congresmenii americani în persoană și au fost inițiate campanii de petiții pe scară largă În final Academia Națională de Științe a SUA a publicat un raport dedicat telescopului spațial iar Senatul american a deblocat jumătate din fondurile cerute Congresului prima dată Problema fondurilor a dus la o reducere a scării proiectului cu propunerea de a micșora diametrul lentilei de la 3 m la 24 m ambele pentru a reduce costurile prevăzute inițial și a conferi o construcție cât mai compactă potrivită a telescopului La varianta propusă privind un telescop spațial precursor cu un diametru de 15 m care să testeze sistemul celui care îl va urma s-a renunțat iar nesiguranța financiară a scăzut și ea odată cu începerea colaborării cu Agenția Spațială Europeană ESA a fost de acord să furnizeze materialele primei generații de instrumente pentru telescop celulele solare pentru energia telescopului precum și oameni care să lucreze în SUA în schimbul faptului ca astronomii europeni să folosească telescopul în 15% din timpul său Congresul a aprobat în final finanțarea de 36 000 000 USD pentru anul 1978 începând astfel proiectarea Marelui Telescop Spațial cu lansarea estimată în anul 1983 La începutul anilor 1980 s-a hotărât ca numele telescopului să fie dat după numele lui Edwin Hubble cel care a făcut una dintre cele mai revoluționare descoperiri ale secolului al XX-lea cea că universul se extinde Construcție și tehnică Odată ce proiectul telescopului spațial a pornit activitatea s-a împărțit între mai multe instituții Centrului pentru Zbor Spațial Marshall MSFC i-a revenit responsabilitatea proiectării dezvoltării și construcției telescopului în timp ce Centrului pentru Zbor Spațial Goddard i-a fost încredințată partea privind instrumentele optice științifice și conducerea misiunii de la sol Marshall s-a unit împreună cu compania Perkin-Elmer pentru a proiecta și construi Optical Telescope Assembly Ansamblul al Telescopului Optic și Fine Guidance Sensors Senzorii pentru Reglajul Fin pentru telescopul spațial Lockheed a primit sarcina de construi naveta spațială în care să fie transportat pe orbită telescopul spațial Ansamblul Telescop Optic OTA Cea mai importantă parte a telescopului erau oglinda și sistemele optice care trebuiau construite conform specificațiilor Oglinzile telescoapelor trebuiau realizate cu o precizie de aproximativ o zecime din lungimea de undă a luminii vizibile dar deoarece telescopul spațial urma să fie folosit și la observații în ultraviolet sau infraroșul apropiat cu o rezoluție de zece ori mai bună decât telescoapele din trecut oglinda lui trebuia șlefuită cu o precizie de 1 20 din lungimea de undă specifică luminii vizibile aproximativ 30 nanometri Perkin-Elmer intenționa să utilizeze calculatoare puternice pentru a îndeplini sarcina de șlefuire și tot aceleași calculatoare pentru a da forma oglinzii formă cerută de NASA Această tehnologie a întâmpinat mai multe dificultăți decât se așteptau producătorii Ca urmare firmei Kodak i-a revenit sarcina de a construi o oglindă de rezervă prin metodele tradiționale de șlefuire Oglinda Kodak este expusă și în prezent la Institutul Smithsonian< ref> Construcția oglinzii Perkin-Elmer a început în 1979 folosind o sticlă foarte stabilă dimensional Șlefuirea oglinzii a început în 1979 și a continuat până în mai 1981 Procesul de șlefuire a durat mult mai mult decât era prevăzut inițial și a costat mai mult Pentru a face economie NASA a oprit construcția oglinzii Kodak A modificat data lansării ca fiind octombrie 1984 Oglinda a fost terminată la sfârșitul anului 1981 prin adăugarea unui strat reflector de aluminiu subțire de 75 nm și a unui strat protector de fluorură de magneziu de 25 nm Totuși au existat voci care își exprimau îndoiala privind competența firmei Perkin-Elmer de a lucra în acest important proiect OTA în care s-au investit mulți bani programul fiind foarte încărcat Ca urmare a întârzierilor NASA a amânat data lansării pe aprilie 1985 Dar cum Perkin-Elmer nu putea respecta programul pierzând câte o lună la fiecare patru luni lucrate în fiecare zi întârzierea creștea NASA a fost din nou nevoită să amâne data lansării prima oară pentru martie 1986 iar apoi pentru septembrie 1986 Până acum proiectul costase 1175 milioane de USD Naveta purtătoare Naveta purtătoare în care avea să fie transportat telescopul și instrumentele sale a fost o altă problemă inginerească majoră Trebuia să reziste la trecerile bruște de la zona luminată de Soare la cea umbrită de Pământ treceri care produc schimbări bruște de temperatură Soluția a fost una ingenioasă și anume un strat multiplu înconjurat de o carcasă de aluminiu ușor care să mențină temperatura în interior constantă și în care să stea telescopul și instrumentele auxiliare În interiorul carcasei de aluminiu un cadru de fibră de carbon cu grafit și rășină epoxidică urma să țină instrumentele aliniate Deși construcția navetei purtătoare în care să stea telescopul și instrumentele sale a început mai bine decât OTA Lockheed a avut și ea probleme cu bugetul și cu programul În vara lui 1985 construcția a fost gata dar cu trei luni întârziere și cheltuindu-se cu 30% mai mult decât se crezuse inițial Un raport al Centrului pentru Zbor Spațial Marshall spunea că Lockheed a ținut cont mai mult de directivele NASA decât de propriile lor idei Suportul de la sol În 1983 în urma unor controverse între NASA și comunitatea științifică a fost înființat Institutul Științific al Telescopului Spațial Institutul Științific al Telescopului Spațial a fost condus de Asociația Americană a Universităților Pentru Cercetare în Astronomie AAUC din campusul Universității Johns Hopkins din Baltimore una din cele 32 de universități americane afiliate la acest proiect AAUC Institutul Științific al Telescopului Spațial era responsabil pentru operațiunea științifică de a prelua datele de la telescop și a le furniza astronomilor o responsabilitate pe care NASA voia să o păstreze pentru ea dar oamenii de știință voiau să se ajungă la un acord academic Partea tehnică urma să fie furnizată de către NASA la Centrul pentru Zbor Spațial Goddard din Greenbelt Maryland 48 kilometri sud față de Institutul Științific al Telescopului Spațial Operațiunile lui Hubble urmau să fie monitorizate timp de 24 de ore pe zi de o echipă de controlori de zbor care au lucrat și la operațiunile de lansare ale telescopului pe orbită Space Telescope European Coordinating Facility Punctul European de Coordonare a Telescopului Spațial a fost stabilit la Garching bei München lângă München în 1984 pentru a face accesibilă informația provenită de la telescopul spațial și astronomilor de pe „bătrânul continent Un dezastru numit Challenger La începutul anului 1986 când lansarea părea posibilă în octombrie dezastrul navetei spațiale Challenger a determinat o pauză în programul spațial al SUA ținând la sol toate navetele spațiale pentru mai mulți ani astfel fiind amânată și lansarea telescopului spațial Toate componentele au fost ținute în încăperi curate până când lansarea a fost reprogramată o situație costisitoare care a mărit bugetul și-așa depășit de nenumărate ori În final când s-au reluat zborurile spațiale evenimentul mult așteptat a fost programat pentru 1990 În pregătirile finale pentru lansare praful care se adunase pe oglinzi a trebuit înlăturat cu jeturi de azot iar toate sistemele au fost verificate serios pentru a se asigura că funcționează În sfârșit pe 24 aprilie 1990 misiunea spațială STS-31 de pe Naveta Spațială Discovery a lansat pe orbită Telescopul Spațial Hubble De la costul inițial estimat la 400 milioane USD costul construcției ajunsese acum la 25 miliarde USD Costul total al Telescopului spațial Hubble până în 1999 era situat între 45 și 6 miliarde USD din partea SUA iar din partea europeană 593 milioane de euro< ref> Instrumente Când a fost lansat telescopul spațial Hubble TSH era echipat cu 5 instrumente științifice Camera foto cu câmp larg și planetar Spectrograful de înaltă rezoluție Goddard Fotometru de mare viteză Camera foto pentru obiecte neclare și Spectrograful pentru obiecte neclare Camera foto cu câmp larg și planetar a fost un aparat de fotografiat cu înaltă rezoluție ce avea scopul de a lua imagini din spațiu A fost construit de unul dintre laboratoarele NASA și i-au fost incorporate un set de 48 filtre optice pentru a izola liniile spectrale de interes astrofizic Instrumentul conținea 8 chipuri CCD distribuite în 2 camere foto fiecare folosind 4 chipuri CCD Camera cu „câmp larg convertea un câmp unghiular larg la dimensiunile rezoluției fotografiei în timp ce „camera planetară lua imagini la o distanță focală mai mare decât alte aparate foto imaginea avea o putere de mărire considerabil îmbunătățită Spectrograful de înaltă rezoluție Goddard a fost un spectrograf menit să opereze în domeniul ultraviolet A fost construit la Centrul Spațial Goddard și putea ajunge la o rezoluție spectrală de 90 000 De asemenea tot pentru observații în ultraviolet au fost optimizate și Camera foto pentru obiecte neclare și Spectrograful pentru obiecte neclare ambele fiind capabile să obțină cea mai înaltă rezoluție dintre toate instrumentele de pe Hubble Camera foto pentru obiecte neclare a fost construită de Agenția Spațială Europeană în timp ce spectrograful pentru obiecte neclare a fost construit de Corporația Martin Marietta Ultimul instrument era Fotometrul de mare viteză proiectat și construit la Universitatea Madison Wisconsin A fost optimizat pentru lumina vizibilă și în ultraviolet a stelelor variabile și altor obiecte astronomice care variază în strălucire Putea efectua până la 100 000 de măsurători pe secundă cu un fotometru astronomic cu o acuratețe de aproximativ 2% sau mai bună Sistemul de direcție a Telescopului spațial Hubble putea fi folosit ca instrument Având trei senzori pentru reglajul fin cu un scop primar de a ține telescopul stabil pe poziția necesară pe parcursul realizării unei fotografii exacte dar poate fi folosit și ca astrometru foarte precis; face măsurări cu o acuratețe de până la 00003 secunde de arc Oglinda defectă La câteva săptămâni de la lansarea telescopului imaginile primite de echipa de la sol arătau că exista o problemă serioasă la sistemul optic Deși primele imagini păreau să fie mai clare decât imaginile de pe Pământ telescopul eșua în încercarea de a găsi o bună focalizare finală iar imaginile care trebuiau să fie de cea mai bună calitate erau de fapt mult inferioare față de ce se pronosticase v figura comparativă mai jos Imaginile unui punct sursă formau o pată pe o rază de o secundă de arc sau chiar mai mult în loc de a forma un punct pe un cerc de 01 secunde de arc în diametru așa cum era prevăzut în caietul de sarcini Detalii tehnice pot fi văzute la Analiza imaginilor greșite a arătat cauza problemei oglinzii primare i s-a dat la sol o formă greșită Deși a fost probabil cea mai precisă oglindă făcută vreodată oglinda a fost prea turtită pe margini Greșeala a fost de numai 23 micrometri dar urmările au fost catastrofale o aberație de sfericitate mare adică un defect prin care lumina reflectată de marginea oglinzii focaliza în alt punct decât cel în care focaliza lumina reflectată de centrul oglinzii Impactul defectului oglinzii asupra observațiilor științifice varia în funcție de subiectul acestor observații Partea centrală a oglinzii era destul de precisă ca să permită observații reușite de înaltă rezoluție asupra unor obiecte luminoase iar partea de spectroscopie nu era practic afectată Însă pierderea de lumină datorată haloului produs de aberația de sfericitate a redus drastic utilitatea telescopului în cazul observării obiectelor slab luminoase sau a imaginilor cu contrast mare Ca o consecință aproape toate programele prevăzute erau imposibil de derulat deoarece ele necesitau observarea unor obiecte foarte puțin luminoase NASA și telescopul au devenit subiect de bancuri iar proiectul era privit ca un elefant alb De exemplu într-unul din filmele The Naked Gun Hubble era pus alături de Titanic Hindenburg și Edsel Originea problemei Analizând imaginile unor surse punctiforme astronomii au calculat constanta conicei oglinzii Aceasta avea valoarea de −101324  în loc de −100230 — cum s-a dorit Același număr a fost calculat atât analizând instrumentele care măsoară cu precizie curbura suprafețelor șlefuite folosite de Perkin-Elmer pentru a realiza profilul oglinzii cât și prin analiza interferogramelor obținute în timpul testelor la sol S-a înființat o comisie condusă de Lew Allen director la Jet Propulsion Laboratory pentru a determina modul în care a apărut eroarea Comisia Allen a descoperit că instrumentele folosite de Perkin-Elmer pentru măsura curburii fuseseră incorect asamblate Astfel lentila de câmp a acestuia fusese plasată greșit cu o abatere de 13 mm În timpul șlefuirii oglinzii cei de la Perkin-Elmer îi analizaseră suprafața cu alte două corectoare ambele indicând corect că oglinda suferea de aberații de sfericitate Aceste teste fuseseră gândite anume pentru a elimina posibilitatea apariției unor aberații optice majore În ciuda instrucțiunilor scrise privind asigurarea calității compania a ignorat aceste rezultate ale testelor întrucât credea că cele două corectoare erau mai puțin precise decât dispozitivul primar care raporta că oglinda are formă perfectă Comisia a dat vina pentru erori în primul rând pe Perkin-Elmer Relațiile dintre NASA și compania de aparatură optică au fost încordate pe parcursul construcției telescopului datorită numeroaselor întârzieri și depășiri de costuri NASA a considerat că Perkin-Elmer nu a privit oglinda telescopului ca o sarcină esențială a activității sale fiindcă era sigură de faptul că NASA nu putea merge la o companie concurentă odată ce șlefuirea a început Comisia a criticat dur nu numai compania Perkin-Elmer pentru aceste disfuncționalități ci și pe NASA pentru că nu a obiectat în problemele de control al calității cum ar fi încrederea în rezultatele unor teste efectuate cu un singur instrument Proiectarea unei soluții Proiectul telescopului prevăzuse dintotdeauna misiuni de întreținere iar astronomii au început imediat să caute soluții ale problemei de efectuat la prima misiune de întreținere programată în 1993 Deși Kodak și Itek șlefuiseră oglinzile de rezervă pentru Hubble ar fi fost imposibil de înlocuit oglinda pe orbită iar să se aducă temporar telescopul pe Pământ pentru reparații ar fi fost prea scump și ar fi durat prea mult În schimb faptul că oglinda fusese șlefuită atât de precis în formă greșită a permis proiectarea unor noi componente care să compenseze abaterile și care să fie adăugate la telescop cu ocazia misiunii de întreținere acționând efectiv ca niște "ochelari" care corectează aberația Din cauza modului în care au fost proiectate instrumentele erau necesare două seturi diferite de corectoare Proiectul camerei planetare și de câmp larg WF PC includea oglinzi ce aveau rolul de a dirija lumina pe opt cipuri CCD diferite care intrau în componența celor două camere iar eroarea inversă ar fi putut fi aplicată pe suprafețele acestor oglinzi anulând complet aberațiile oglinzii primare Această soluție a fost aplicată la Camera Planetară și de Câmp Larg 2 care însă conținea doar patru în loc de opt senzori CCD din cauza termenelor limită și constrângerilor bugetare Însă celelalte instrumente nu mai aveau alte suprafețe intermediare care puteau fi modificate în acest fel pentru corectarea lor era nevoie de dispozitive de corecție externe COSTAR Sistemul proiectat pentru a corecta aberația de sfericitate pentru lumină focalizată la FOC FOS și GHRS s-a numit "Corrective Optics Space Telescope Axial Replacement" COSTAR înlocuitor axial pentru corecție optică pentru telescopul spațial și a constat în esență din două oglinzi intercalate în drumul optic din care una putea fi construită astfel încât să corecteze aberația Pentru a monta sistemul COSTAR pe telescop trebuia să se renunțe la unul din celelalte instrumente iar astronomii au decis să sacrifice Fotometrul de mare viteză În primii trei ani ai misiunii Hubble înainte de montarea corectoarelor optice telescopul efectuase un număr mare de observații Observațiile spectroscopice în particular nu fuseseră afectate grav de aberație dar multe proiecte bazate pe imagini fuseseră anulate sau amânate dată fiind slaba performanță a telescopului la observațiile asupra obiectelor slab luminoase În ciuda problemelor întâmpinate în primii trei ani s-au realizat numeroase progrese științifice astronomii lucrând la optimizarea rezultatelor obținute folosind tehnici sofisticate de prelucrarea imaginilor cum ar fi deconvoluția Misiunile de întreținere și instrumentele suplimentare Misiunea de întreținere 1 Telescopul fusese proiectat de la început astfel încât să poată fi întreținut regulat dar după ce au ieșit la lumină problemele legate de oglindă prima misiune de întreținere a căpătat o importanță mult mai mare deoarece astronauții a trebuit să efectueze asupra telescopului operații complexe pentru a instala sistemele optice de corecție Cei șapte astronauți aleși pentru misiune au fost pregătiți intensiv în utilizarea a aproximativ o sută de instrumente specializate care trebuia să fie folosite Misiunea STS-61 a navetei spațiale Endeavour a avut loc în decembrie 1993 și a inclus instalarea unor instrumente și echipamente de-a lungul a 10 zile Mai important Fotometrul de mare viteză a fost înlocuit cu pachetul de corecție optică COSTAR iar Camera planetară și de câmp larg a fost înlocuită cu Camera planetară și de câmp larg 2 WFPC2 cu sistemul propriu de corecție optică În plus au fost înlocuite panourile solare și electronica lor de comandă împreună cu patru giroscoape folosite de sistemul de poziționare al telescopului două unități electrice de comandă alte componente electrice și două magnetometre Calculatoarelor de bord li s-au adus îmbunătățiri și în cele din urmă a fost corectată și orbita telescopului pentru a compensa modificarea orbitei datorată rezistenței aerului în timpul celor trei ani petrecuți de telescop în straturile superioare ale atmosferei Pe 13 ianuarie 1994 NASA a declarat misiunea un succes și a arătat primele imagini noi mult mai precise Misiunea fusese una dintre cele mai complexe misiuni efectuate vreodată implicând cinci perioade îndelungate de activitate în spațiu iar succesul său enorm a fost un mare balon de oxigen pentru NASA ca și pentru astronomii care aveau acum la dispoziție un telescop cu posibilități mult mai mari Misiunile de întreținere ulterioare nu au fost atât de dramatice dar fiecare a adăugat telescopului noi funcții Misiunea de întreținere 2 Misiunea de întreținere 2 Discovery STS-82 din februarie 1997 a înlocuit GHRS și FOS cu Spectrograful de imagine al telescopului spațial STIS și cu Spectrometrul multiobiect și camera de cvasiinfraroșu NICMOS a înlocuit aparatul de înregistrare științific și ingineresc cu bandă cu un nou aparat de înregistrat cu dispozitive de stocare electronice a reparat izolarea termică și a corectat din nou orbita lui Hubble NICMOS avea un radiator din azot solid pentru reducerea zgomotului termic al instrumentului dar la scurt timp după instalare o dilatare termică neașteptată a avut ca rezultat intrarea în contact a unei părți din radiator cu o garnitură optică Aceasta a condus la o viteză alarmantă de încălzire a instrumentului și i-a redus durata de viață prevăzută de 45 ani la aproximativ 2 ani Misiunea de întreținere 3A Misiunea de întreținere 3A Discovery STS-103 a avut loc în decembrie 1999 separată din Misiunea de Întreținere 3 după ce trei din cele șase giroscoape de la bord s-au defectat Un al patrulea s-a defectat cu câteva săptămâni înainte de misiune făcând telescopul incapabil de a efectua observații științifice Misiunea a înlocuit toate cele șase giroscoape a înlocuit un senzor pentru ghidaj fin și calculatorul a instalat un sistem de îmbunătățire a tensiunii și temperaturii în VIK pentru a preveni supraîncărcarea bateriei și a înlocuit izolația termică Noul calculator era bazat pe un procesor Intel 486 rezistent la radiații și permitea unele funcționalități care erau anterior disponibile doar pe calculatoarele de la sol Misiunea de întreținere 3B În cadrul Misiunii de întreținere 3B Columbia STS-109 din martie 2002 a fost instalat un nou instrument FOC fiind înlocuit cu Camera pentru observații panoramice în ACS și s-a reactivat NICMOS care rămăsese fără lichid de răcire în 1999 A fost instalat un nou sistem de răcire care a redus temperatura instrumentului suficient încât să devină din nou utilizabil deși sistemul de răcire nu era atât de puternic cât era prevăzut în proiectul original< ref> Misiunea a înlocuit panourile solare pentru a doua oară Noile panouri erau proiectate pe baza celor folosite pentru satelitul de comunicare Irridium și aveau doar două treimi din dimensiunile celor vechi având ca rezultat reducerea rezistenței aerului în atmosfera rarefiată din straturile superioare și totodată furnizând cu 30% mai multă putere electrică Puterea suplimentară a permis tuturor instrumentelor de la bordul lui Hubble să funcționeze simultan iar dimensiunile mai mici au redus problema vibrațiilor care apăreau atunci când panourile vechi mai puțin rigide intrau și ieșeau din lumina directă a Soarelui Unitatea de distribuție a puterii de pe Hubble a fost și ea înlocuită pentru a corecta o problemă cu releele procedură care a necesitat pentru prima dată de la lansare oprirea totală a alimentării cu energie electrică a telescopului Încheierea acestei misiuni de întreținere a mărit considerabil posibilitățile telescopului Hubble Cele două instrumente afectate în mod deosebit de misiune Camera pentru observații panoramice ACS și NICMOS au realizat imaginea Hubble Ultra Deep Field în 2003 și 2004 Misiunea de întreținere 4 Misiunea de întreținere SM4 este ultima misiune a programului Space Shuttle misiunea STS-125 pentru Telescopul Spațial Hubble În cadrul SM4 astronauții vor efectua cinci ieșiri în spațiu prin care vor instala două noi instrumente Camera de Câmp Larg 3 și Spectrograful pentru Originile Cosmosului vor repara două instrumente care s-au defectat Camera pentru Observații Panoramice și Spectroscopul de imagini precum și alte înlocuiri necesare pentru a ține telescopul în funcțiune cel puțin până în anul 2014 Misiunea de întreținere folosește naveta spațială Atlantis și a fost inițial planificată pentru data de 14 octombrie 2008 La 27 septembrie 2008 însă Unitatea de Comandă a Instrumentelor Științifice și de Prelucrare de Date în s-a defectat Toate datele științifice erau trecute prin această unitate înainte de a ajunge înapoi pe Pământ Deși există o rezervă care a fost pusă în funcțiune dacă și ea se defectează atunci Hubble ar fi inutilizabil Din acest motiv la 29 septembrie 2008 NASA a anunțat că lansarea SM4 se amână până în 2009 pentru ca și această unitate să fie înlocuită Misiunea de întreținere 4 s-a lansat la 11 mai 2009 Rezultate științifice Descoperiri importante Hubble a ajutat la rezolvarea unor vechi probleme din astronomie și a furnizat date care au necesitat elaborarea de noi teorii care să le explice Printre primele misiuni efectuate a fost cea de măsurare a distanțelor până la stelele variabile numite "cefeide" cu mai mare precizie decât fusese măsurată înainte dând o mai mare precizie aproximării constantei Hubble măsura vitezei de extindere a universului care la rândul ei este legată de vârsta sa Înainte de lansarea lui Hubble estimările constantei Hubble aveau erori de până la 50% dar măsurătorile telescopului Hubble asupra cefeidelor din constelația Fecioarei și din alte constelații îndepărtate de galaxii au furnizat o valoare cu o imprecizie de numai 10% în acord cu alte măsurători mai precise folosind alte tehnici efectuate după lansarea lui Hubble În timp ce Hubble a ajutat la precizarea estimărilor vârstei universului a generat îndoieli privind teoriile despre viitorul acestuia Astronomii din echipa de cercetare High-z Supernova și din Proiectul cosmologic Supernova au folosit telescopul pentru a observa supernove și au găsit dovezi că extinderea universului nu este frânată de influența gravitației ci ar putea chiar să se accelereze Această accelerare a fost măsurată ulterior cu mai mare precizie de alte telescoape de la sol și din spațiu care au confirmat descoperirea lui Hubble dar cauza acestei accelerări este încă puțin înțeleasă Spectrele și imaginile de înaltă rezoluție furnizate de Hubble erau foarte potrivite pentru stabilirea existenței găurilor negre în nucleele galaxiilor apropiate La începutul anilor 1960 fuseseră emise ipoteze că în centrele unor galaxii se găsesc găuri negre iar unele lucrări din anii 1980 au identificat câteva candidate la statutul de gaură neagră dar a rămas în sarcina lucrărilor efectuate cu Hubble să se arate că găurile negre sunt des întâlnite în centrele galaxiilor Programele Hubble au stabilit că mai mult masele găurilor negre centrale și proprietățile galaxiilor sunt strâns legate Astfel unul din rezultatele programelor Hubble în domeniul găurilor negre din galaxii este demonstrarea unei profunde legături între galaxii și găurile negre din centrul lor Coliziunea cometei Shoemaker-Levy 9 cu Jupiter din 1994 a avut loc din fericire pentru astronomi la câteva luni după ce Misiunea de întreținere 1 a refăcut performanțele optice ale lui Hubble Imaginile de pe Hubble ale planetei erau mai detaliate decât cele efectuate la trecerea sondei Voyager 2 în 1979 și au fost esențiale în studiul dinamicii coliziunii unei comete cu Jupiter un eveniment despre care se consideră că are loc o dată la câteva secole A fost folosit și pentru a studia obiecte aflate în regiunile îndepărtate ale Sistemului Solar inclusiv planetele pitice Pluto și Eris Alte mari descoperiri realizate datorită datelor de la Hubble includ discurile proto-planetare din Nebuloasa Orion; dovezi ale prezenței planetelor extrasolare în jurul stelelor similare cu Soarele; și corespondentele în lumină vizibilă ale încă misterioaselor explozii de raze gamma Un rezultat unic al telescopului Hubble îl constituie imaginile Hubble Deep Field și Hubble Ultra Deep Field care au utilizat sensibilitatea lui Hubble în domeniul lungimilor de undă vizibile pentru a crea imagini ale unor porțiuni mici de cer cu obiectele cele mai îndepărtate fotografiate vreodată Imaginile arată galaxii aflate la miliarde de ani lumină depărtare și au generat o mulțime de lucrări științifice furnizând o nouă fereastră către Universul din perioada sa inițială Impactul asupra astronomiei Multe măsurători obiective arată impactul pozitiv al datelor de la Hubble asupra astronomiei Peste 4000 de lucrări bazate pe informații furnizate de Hubble au fost publicate în reviste prestigioase și nenumărate altele au fost prezentate la conferințe Privind lucrările de astronomie la câțiva ani după publicare aproape o treime din toate acestea nu sunt citate nicăieri dar dintre lucrările bazate pe date de la Hubble doar 2% dintre acestea nu sunt citate În medie o lucrare bazată pe date de la Hubble este citată de aproape două ori mai mult ca alte lucrări Din cele 200 de lucrări publicate în fiecare an și care sunt citate cel mai mult aproximativ 10% sunt bazate pe date de la Hubble Deși telescopul a avut în mod cert un impact semnificativ asupra cercetărilor astronomice costurile acestui program au fost mari Un studiu privind impactul relativ asupra astronomiei al mai multor telescoape de diverse dimensiuni au arătat că lucrările bazate pe date de la Hubble primesc de 15 ori mai multe citări decât cele bazate pe telescoape terestre de 4 m cum ar fi Telescopul William Herschel iar construcția și întreținerea lui Hubble costă de aproximativ 100 de ori mai mult Luarea deciziei între a investi în telescoape terestre și a investi în telescoape spațiale în viitor este o problemă complexă Progresele în domeniul opticii adaptive au extins rezoluția telescoapelor terestre până la a le permite să realizeze imagini în infraroșu ale unor obiecte slab luminoase Utilitatea opticii adaptive în raport cu observațiile Hubble depind puternic de detaliile particulare ale fiecărui subiect de cercetare în parte Domeniul de lungimi de undă în care corecțiile optice adaptive de înaltă calitate este însă limitat mai ales în culori optice Telescopul Hubble păstrează abilitatea unică de a realiza imagini de mare rezoluție în câmp larg de frecvențe Pe de altă parte tehnologiile optice terestre puteau furniza imagini ale obiectelor luminoase la o rezoluție superioară celor pe care le poate obține Hubble chiar și înainte de lansarea lui Utilizarea telescopului Oricine poate cere să folosească un timp telescopul; nu există restricții privind naționalitatea sau afilierea academică Competiția pentru durata de utilizare a telescopului este însă extrem de intensă raportul între durata cerută și durata disponibilă ia valori între 6 și 9 Cereri de propuneri se emit anual durata alocată unui ciclu durând aproximativ un an Propunerile sunt împărțite în câteva categorii Propunerile de observație generală sunt cele mai des întâlnite și includ observații de rutină Observațiile punctuale sunt cele care necesită mai puțin de 45 de minute incluzând aici și durata îndreptării spre țintă; observațiile punctuale sunt utilizate pentru a umple programul ce nu poate fi umplut cu observații generale Astronomii pot face propuneri de tip țintă ocazională în care observațiile sunt programate dacă are loc un eveniment trecător acoperit de propuneri în timpul ciclului de programări În plus până la 10% din timpul de utilizare al telescopului este considerat timp la dispoziția directorului Astronomii pot cere să folosească acest timp în orice moment din an și este de obicei folosit pentru studii ale unor fenomene neașteptate și trecătoare cum ar fi supernovele Alte utilizări ale acestui tip de timp au inclus observații care au condus la producerea imaginilor Hubble Deep Field și Hubble Ultra Deep Field și în primele 4 cicluri de timp de telescop observații efectuate de astronomi amatori Programarea observațiilor Programarea observațiilor efectuate de Hubble nu este o problemă simplă El se află pe o orbită joasă astfel încât să se poată ajunge la el cu ușurință cu navetele spațiale la misiunile de întreținere dar aceasta înseamnă că majoritatea țintelor astronomice sunt eclipsate de Pământ timp de aproape jumătate din durata orbitei Observațiile nu pot avea loc când telescopul trece prin Anomalia Atlanticului de Sud din cauza nivelelor ridicate de radiație și mai există zone de excludere în jurul Soarelui împiedicând unele observații asupra lui Mercur asupra Lunii și a Pământului Unghiul de evitare a Soarelui este de aproximativ 50° care este specificat pentru a preveni iluminarea de către Soare a vreunei părți din OTA Evitarea Pământului și a Lunii au scopul de a ține lumina puternică departe de FGS-uri și de a împiedica lumina difuză să intre în instrumente Însă dacă FGS-urile sunt oprite Luna și Pământul pot fi observate Observațiile asupra Pământului au fost folosite încă de la începutul programului pentru a genera câmpuri plate pentru Camera planetară și de câmp larg 1 Există o așa-numită zonă de vizualizare continuă în unghi de aproximativ 90° cu planul orbitei lui Hubble în care țintele sunt neeclipsate perioade lungi de timp Datorită precesiei orbitei poziția zonei se deplasează de-a lungul unei perioade de opt săptămâni Datorită faptului că nimbul Pământului este mereu la aproximativ 30° de regiunile din zona de vizualizare continuă strălucirea Pământului poate fi ridicată perioade lungi și în zona de vizualizare continuă Deoarece Hubble orbitează în atmosfera superioară orbita sa se modifică în timp într-un fel care nu poate fi prevăzut cu exactitate Densitatea atmosferei superioare variază în funcție de mulți factori și asta înseamnă că după șase săptămâni poziția lui Hubble poate avea o eroare de până la 4000 km față de valoarea prezisă Programarea observațiilor este finalizată de regulă doar cu câteva zile înainte întrucât programarea mai din timp ar putea fi dată peste cap de modificarea poziției telescopului modificare ce poate face ținta neobservabilă Observațiile amatorilor Primul director al STScI Riccardo Giacconi a anunțat în 1986 că intenționează să dedice o parte din timpul la dispoziția directorului astronomilor amatori permițându-le și lor să folosească telescopul Deși timpul total ce urma să le fie alocat acestora era de doar câteva ore pe ciclu astronomii amatori au fost foarte interesați Propunerile pentru timpul folosit de amatori erau analizate foarte exigent de o comisie de astronomi amatori iar timpul era acordat doar propunerilor cu real merit științific care nu dublau propuneri efectuate de profesioniști și care necesitau posibilitățile unice ale telescopului spațial În total 13 astronomi amatori au primit timp de telescop observațiile lor fiind efectuate între 1990 și 1997 După această perioadă însă reducerile de buget de la STScI au făcut imposibilă susținerea astronomilor amatori ca urmare nu au mai fost desfășurate programe cu timp de telescop pentru amatori Datele furnizate de Hubble Transmisia către Pământ Datele obținute de Hubble erau inițial stocate chiar pe telescop În momentul lansării tehnologia de stocare era banda magnetică dar aceasta a fost înlocuită de dispozitive electronice de stocare în timpul misiunilor de întreținere 2 și 3A De pe dispozitivele de stocare de la bord datele sunt transferate la sol prin Sistemul de sateliți de localizare și transmisie de date un sistem de sateliți proiectat astfel încât sateliții de pe orbită joasă să poată comunica cu controlul misiunii pe o durată de 85% din orbita lor Datele sunt transmise la stația de bază a sistemului de sateliți apoi la Centrul de Zbor Spațial Goddard și de acolo în cele din urmă pentru arhivare la Institutul Științific al Telescopului Spațial Arhiva Toate datele de la Hubble sunt în cele din urmă puse la dispoziția publicului printr-o arhivă publică la adresa http archivestsciedu hst Datele sunt de obicei proprietate intelectuală — disponibile doar investigatorului principal și astronomilor desemnați de către acesta — timp de un an de la data realizării lor În anumite circumstanțe investigatorul principal poate cere directorului STScI extinderea sau reducerea perioadei de proprietate intelectuală Observațiile făcute pe timpul la dispoziția directorului sunt lipsite de perioada de proprietate intelectuală și sunt imediat eliberate publicului Datele de calibrare cum ar fi câmpurile plate sau cadrele întunecate devin și ele publice imediat Toate datele din arhivă sunt format FITS un format potrivit analizelor astronomice dar nu și pentru utilizarea publică Proiectul Moștenirea Hubble în prelucrează și eliberează publicului o mică selecție din cele mai bune imagini în formatele JPEG și TIFF Reducerea prelucrării Datele astronomice achiziționate prin CCD-uri trebuie să treacă prin câțiva pași de calibrare înainte de a fi utile în analiza astronomică STScI a dezvoltat software-uri sofisticate care calibrează automat datele atunci când acestea sunt cerute din arhivă cu cele mai bune fișiere de calibrare disponibile Această prelucrare „ad-hoc presupune cereri mari de date și poate dura o zi sau chiar mai mult Procesul prin care datele sunt calibrate automat se numește „reducerea prelucrării în și este din ce în ce mai des întâlnit și la observatoarele astronomice mari Astronomii pot dacă doresc să obțină fișierele de calibrare ei înșiși și să ruleze local software-ul de reducere a prelucrării Aceasta poate fi de dorit atunci când trebuie să se folosească alte fișiere de calibrare decât cele selectate automat Analiza datelor Datele de la Hubble pot fi analizate cu mai multe pachete diferite dar STScI dezvoltă STSDAS Sistemul de Analiză a Datelor Științifice de la Telescopul Spațial în Acest software conține toate programele necesare pentru a rula reducerea de prelucrare pe fișierele de date brute precum și multe alte unelte de prelucrare a imaginilor astronomice modificate pentru a îndeplini cerințele de prelucrare a datelor de la Hubble Software-ul rulează ca modul al IRAF un program popular de prelucrare a datelor astronomice Activități promoționale A fost întotdeauna important pentru telescopul spațial să captiveze imaginația publicului dată fiind considerabila contribuție a contribuabililor la costurile de construcție și de operare După primii ani cei mai dificili în care oglinda defectă a știrbit reputația lui Hubble în ochii publicului prima misiune de întreținere a permis reabilitarea acestuia datorită numeroaselor imagini remarcabile produse de sistemul optic corectat Câteva inițiative au ajutat să țină publicul informat cu privire la activitățile Hubble Proiectul Moștenirea Hubble a fost demarat pentru a produce imagini de înaltă calitate pentru uzul public al celor mai interesante imagini observate Echipa acestui proiect este compusă din astronomi amatori și profesioniști precum și de oameni cu pregătire din afara astronomiei și a pus accent pe natura estetică a imaginilor Hubble Proiectul Moștenirea Hubble primește puțin timp de observare a obiectelor care din motive științifice nu au fost fotografiate la suficiente lungimi de undă pentru a construi o imagine completă în culori În plus STScI întreține câteva site-uri web adresate publicului larg conținând imagini de la Hubble și informații despre observator Eforturile promoționale sunt coordonate de Biroul de Promovare Publică în înființat în 2000 pentru a aduce asigurări că contribuabilii americani văd beneficiile investiției lor în programul telescopului spațial După 1999 principalul grup care se ocupă cu promovarea telescopului Hubble în Europa este Centrul de Informații despre Hubble al Agenției Spațiale Europene în –HEIC Acest birou a fost înființat la Organismul European de Coordonare a Telescopului Spațial în din München în Germania HEIC consideră că misiunea sa este de a îndeplini misiunile de educație și promovare ale telescopului spațial Hubble pentru Agenția Spațială Europeană ESA Munca sa este centrată pe producția de știri și imagini care evidențiază rezultate științifice interesante produse de Hubble Acestea sunt adesea de origine europeană și astfel nu doar accentuează contribuția ESA la Hubble 15 % dar și contribuția oamenilor de știință europeni din cadrul observatorului Mai mult grupul produce filme material educațional CD-ROM-uri broșuri postere și DVD-uri și multe altele O replică a telescopului Hubble este în fața tribunalului din Marshfield Missouri orașul natal al lui Edwin P Hubble Viitor Defectări de echipament Misiunile de întreținere din trecut au înlocuit instrumentele vechi cu unele noi evitând astfel defecțiunile și făcând posibile noi tipuri de observații științifice Fără aceste misiuni de întreținere toate instrumentele se vor defecta în cele din urmă Pe 3 august 2004 sistemul de alimentare cu energie al Spectrografului de imagini al telescopului spațial STIS s-a defectat făcând instrumentul nefuncțional Inițial electronica fusese construită cu redundanță completă dar primul set se defectase deja în mai 2001 Pare puțin probabilă repararea vreunei funcționalități științifice fără misiuni de întreținere Telescopul Hubble folosește giroscoape pentru a se stabiliza pe orbită și pentru a se îndrepta cu precizie către țintele astronomice În mod normal sunt necesare trei giroscoape pentru utilizarea normală; observațiile sunt încă posibile cu două dar zona de cer care poate fi vizualizată este întrucâtva restrânsă iar observațiile care necesită poziționare de precizie sunt foarte dificile În 2005 s-a decis ca operațiunile normale să se efectueze cu două giroscoape pentru a prelungi durata de viață a misiunii Trecerea la acest mod s-a făcut pe 31 august 2005 lăsând lui Hubble doar două giroscoape funcționale și două de rezervă Estimările ratei de eșec a giroscoapelor indică faptul că Hubble ar putea rămâne în 2008 cu un singur giroscop după care acesta ar deveni inutilizabil În plus față de defecțiunile prevăzute ale giroscoapelor Hubble va avea nevoie de o schimbare de baterii O misiune robotizată de întreținere care să schimbe bateriile ar fi dificilă deoarece necesită multe operații și un eșec al vreuneia ar putea aduce avarii nerecuperabile lui Hubble Totuși observatorul a fost proiectat de așa natură încât în timpul misiunilor de întreținere ale navetei telescopul poate fi alimentat cu energie de pe naveta spațială și acest fapt poate fi realizat adăugând o sursă externă de energie o baterie adițională dar nu o schimbare a celor interne< ref> Pe 25 iunie 2006 camera principală Camera pentru observații panoramice ACS a încetat să funcționeze Instrumentul de a treia generație fusese instalat de echipajul navetei spațiale Columbia în 2002 A fost proiectat cu electronică redundantă care a fost pusă în funcțiune pe 30 iunie 2006 iar operațiunile științifice au fost reluate pe 4 iulie 2006 Pe 23 septembrie 2006 ACS s-a defectat din nou dar până pe 9 octombrie 2006 problema fusese deja diagnosticată și rezolvată Degradarea orbitei Hubble orbitează în jurul Pământului în straturile superioare extrem de rarefiate ale atmosferei și în timp orbita i se degradează datorită rezistenței aerului Dacă orbita nu este corectată cu ajutorul unei navete sau în alt fel telescopul va reintra în atmosfera Pământului cândva între 2019 și 2032 data exactă depinzând de activitatea solară și de impactul acesteia asupra straturilor superioare ale atmosferei Starea giroscoapelor de pe Hubble are și ea un impact asupra datei de reintrare întrucât un telescop controlabil poate fi orientat în așa fel încât să se minimizeze rezistența aerului Nu tot telescopul ar arde la reintrarea în atmosferă Părți din oglinda principală și din structura sa de susținere probabil ar supraviețui putând produce pagube și chiar victime omenești probabilitatea de victime omenești este estimată la 1 din 700 la o reintrare necontrolată< ref> Dacă STS-125 are succes atunci data de reintrare naturală va fi amânată misiunea corectând orbita și înlocuind giroscoapele NASA investighează posibilitatea adăugării unui modul extern de propulsie pentru a permite reintrarea controlată Aceasta nu ar trebui executată înainte de data așteptată de reintrare< ref> Planul original al NASA de dezafectare al lui Hubble era recuperarea lui cu o navetă spațială Telescopul Hubble ar fi fost probabil apoi expus la Smithsonian Institution Problemele pe care le implică această metodă includ costurile mari de pregătire a unei lansări de navetă spațială există estimări de aproximativ 500 de milioane de dolari mandatul de retragere a navetelor spațiale până în 2010 și riscul la care este expus echipajul navetei Discuții privind ultima misiune de întreținere Naveta spațială Columbia era programată să viziteze Hubble din nou în februarie 2005 Sarcinile acestei misiuni de întreținere ar fi inclus înlocuirea unui senzor de ghidaj fin și a două giroscoape defecte refacerea izolației termice rupte înlocuirea Camerei planetare și de câmp larg 2 cu o nouă Cameră de câmp larg 3 și instalarea Spectrografului pentru originile cosmosului în –COS Dar Sean O'Keefe pe atunci administrator NASA a decis că pentru a preveni repetarea dezastrului navetei Columbia toate misiunile viitoare ale navetelor trebuie să poată ajunge în siguranță la Stația spațială internațională în cazul unei probleme apărute în timpul zborului probleme ce ar putea împiedica aterizarea în siguranță a navetei Naveta nu poate ajunge și la telescop și la stația spațială în timpul aceleiași misiuni ca urmare au fost anulate toate misiunile viitoare de întreținere Această decizie a fost contestată de numeroși astronomi care considerau că telescopul Hubble este suficient de valoros încât să merite riscul; succesorul acestuia Telescopul spațial James Webb va fi gata abia după terminarea zborurilor navetelor spațiale în 2010 și în timp ce Hubble poate obține imagini în domeniile ultraviolet și vizibil James Webb este limitat la infraroșu Totuși mulți astronomi admit că întreținerea lui Hubble nu ar trebui să aibă loc dacă costurile de întreținere vin din bugetul telescopului James Webb Perioada de lipsă a posibilității observațiilor spațiale dintre dezafectarea lui Hubble și punerea în funcțiune a unui succesor era o grijă majoră pentru unii astronomi dat fiind puternicul impact științific al observațiilor cu telescoape spațiale în ansamblu Pe 29 ianuarie 2004 Sean O'Keefe a spus că își va revizui decizia de anulare a ultimei misiuni de întreținere a telescopului spațial Hubble datorită cererilor publice și a cererilor din partea Congresului ca NASA să caute o cale de a salva telescopul spațial Hubble Pe 13 iulie 2004 o comisie oficială a Academiei Naționale de Științe a recomandat ca telescopul Hubble să fie păstrat în ciuda riscurilor aparente Raportul său cerea ca „NASA să nu efectueze acțiuni ce ar împiedica o misiune de întreținere cu navetă spațială pentru telescopul spațial Hubble Pe 11 august 2004 Sean O'Keefe a cerut Centrului pentru Zbor Spațial Goddard să pregătească o propunere detaliată pentru o misiune de întreținere robotizată Aceste planuri au fost ulterior anulate ideea fiind descrisă ca „nefezabilă< ref> La sfârșitul lui 2004 câțiva membri ai Congresului în frunte cu senatorul Barbara Mikulski au ținut audieri publice și au dus o luptă puternic susținută public inclusiv prin mii de scrisori din partea copiilor școlari din toată țara să convingă Administrația Bush și NASA să reconsidere decizia de a anula misiunea de salvare a lui Hubble< ref> În aprilie 2005 venirea noului administrator NASA Mike Griffin a schimbat atât statutul al misiunilor umane cât și pe cel al misiunilor robotice Griffin a afirmat că va reconsidera posibilitatea unei misiuni umane de întreținere Curând după numirea sa el a autorizat Centrul pentru Zbor Spațial Goddard să treacă la pregătirea unui zbor uman pentru întreținerea Hubble spunând că va lua decizia finală asupra acestui zbor după următoarele două misiuni ale navetelor spațiale Pe 31 octombrie 2006 s-a dat acordul final pentru misiune de către administratorul NASA Mike Griffin Misiunea de 11 zile STS-125 a navetei spațiale Atlantis programată pentru lansare la data de 8 octombrie 2008 Întrucât însă o defectare a rezervei ar duce la inutilizabilitatea telescopului misiunea de întreținere a fost amânată pentru a permite astronauților să rezolve și această problemă pe lângă celelalte planificate Misiunea a demarat la 11 mai 2009 și a efectuat toate reparațiile planificate anterior precum și alte reparații adiționale inclusiv înlocuirea principalei unități de prelucrare a datelor Note Legături externe Imagini bostoncom 19 mai 2010 Alexandru Safta Descoperă 10 septembrie 2009 Descoperă Tennessee Williams pseudonimul literar al lui Thomas Lanier Williams n 26 martie 1911 – d 25 februarie 1983 a fost un dramaturg poet și romancier american laureat al premiului Pulitzer pentru dramă pentru piesa de teatru A Streetcar Named Desire Un tramvai numit dorință în 1948 și ulterior pentru piesa Cat On a Hot Tin Roof Pisica pe acoperișul fierbinte în 1955 ambele beneficiind de timpurii și mai contemporane ecranizări remarcabile Date biografice Tennessee Williams s-a născut la Columbus Mississippi Când avea trei ani familia sa s-a mutat la Clarksdale Mississippi apoi în anul 1918 la Saint Louis Missouri Operă Dramă Lista pieselor lui Tennessee Williams Piese timpurii 1936 Candles to the Sun 1937 Fugitive Kind 1937 Spring Storm 1938 Not about Nightingales 1940 Battle of Angels—rescrisă în 1957 ca Orpheus Descending 1945 You Touched Me 1944 Stairs to the Roof Piese majore 1944 ' Menajeria de sticlă' 1947 ' Un tramvai numit dorință' 1948 ' Vară și fum' 1950 ' Trandafirul tatuat' 1955 ' Pisica pe acoperișul fierbinte' 1957 ' Orfeu în infern' 1958 ' Deodată vara trecută' 1959 ' Dulcea pasăre a tinereții' 1961 ' Noaptea Iguanei' 1972 ' Avertismentele micii ambarcațiuni' Nuvele 1950 The Roman Spring of Mrs Stone Primăvara romană a doamnei Stone 1975 Moses and the World of Reason Moise și lumea rațională Versuri 1950 In the Winter of Cities În iarna orașelor 1977 Androgyne Mon Amour Androginul iubirea mea Note Legături externe 20 ianuarie 2010 Cristina Modreanu Ziarul de Duminică 27 ianuarie 2010 Cristina Modreanu Ziarul de Duminică Ovidiu Șimonca Observator cultural numărul 511 februarie 2010 Galerie de imagini Theodor Benedikt Sockl n 15 aprilie 1815 Viena – d 25 decembrie 1861 Viena a fost un pictor și fotograf austriac S-a născut la Viena pe 15 aprilie 1815 fiul meșterului de dulapuri și inventatorului Johann Gottlieb Sockl și al lui Sophie născută Shurer von Waldheim printre rudele lui apropiate se află și sora sa scriitoarea născută Sockl În anii 1834 1836 Sockl a studiat la Academia de Arte Frumoase din Viena mai întâi ca student la sculptură apoi devenind tot mai interesat de pictură În 1841 a pictat portretul fratelui său mai tânăr Hermann Karl Sockl când acesta avea 16 ani pictură pierdută și în 1843 a pictat o parte din altarul bisericii Maria Treu din Josefstadt Viena< ref> Din jurul anului 1846 Theodor trăiește în Transilvania apărând în cercul artistic al lui Theodor Glatz care îl recomandă pe plan local ca un pictor talentat Predă pictura în Sibiu la Galeriile de Artă Brukenthal unde în 1847 o întâlnește ca studentă pe viitoarea sa soție Clara Adelheid Soterius von Sachsenheim Portretul ei pictat în acel an e considerat reprezentativ pentru perioada Biedermeier în Transilvania exprimând pe un fond bucolic personalitatea modelului cromatica și eleganța discretă a îmbrăcăminții Theodor și Clara au început să trăiască împreună necununați spre marea supărare a mamei văduve a Clarei și a restului familiei care o considerau oaia neagră a familiei În ciuda rezistenței din partea familiei care avea îndoieli în privința acordării consimțământului pentru căsătorie ca urmare a situației financiare nesigure a lui Theodor dar și ca urmare a diferențelor religioase și de statut ei s-au căsătorit pe 12 august 1847 la Mehadia< ref> Ei au plecat ulterior din Transilvania și au trăit mai întâi în Graz Austria unde în 1848 s-a născut primul lor fiu Victor Franz Theodor apoi s-au mutat la Viena unde s-a născut în 1849 al doilea fiu al lor Theodor Friedrich Adolf care însă a murit în 1850 În contextul Revoluției din 1848 din Imperiul Austriac o scrisoare deschisă trimisă de către sora lui conferinței episcopilor catolici din 1848 de la Würzburg cerând reforme ecleziastice precum abolirea celibatului preoților și oficierea cultului în limba germană a cauzat controverse publice Theodor Sockl a scris o scrisoare publică acuzând-o de convingeri protestante La rândul ei Sophie i-a invalidat argumentele într-o altă scrisoare publică ulterioară< ref> În vara lui 1850 împreună cu soția și fiul lor s-a întors la Sibiu unde au stat în casa familiei Soterius Aici li s-a născut o fiică Ottilie Clara Sophie în 1851 În această perioadă Theodor a pictat un alt portret al Clarei Adelheid precum și a altor membri ai familiei Soterius von Sachsenheim A pictat de asemenea două panouri de ușă înfățișând un bărbat Asklepois și o femeie Hygiea făcute pentru chimistul Molnauș în Heltaurgasse Sibiu cca 1852 ambele în Muzeul Brukenthal Nos 1493 & 1494; un portret al Kaiserului Franz Joseph ca bărbat tânăr cca 1852 Muzeul Brukenthal No1365; fondatorul Băncii Generale de Economii Michael Fr Herbert Muzeul Brukenthal No 2122; un om de afaceri necunoscut din Sibiu de asemenea în Muzeul Brukenthal No 1113 În calendarul popular Benignis din 1853 se găsește o reclamă pentru ‘Theodor Sockl pictor istoric și portretist academic în Fleischergasse no110’ Însă contextul economic și social lăsat de către revoluțiile din 1848-1849 în Europa au creat un mediu dificil în care Theodor să își poată câștiga existența Astfel el a fost forțat pentru o vreme să aibă un stil de viață rătăcitor în căutare de lucru Între timp Clara a dat lecții de pictură și desen În 1853 în București Sockl cumpără un echipament fotografic încercând să își câștige existenta cu această noutate a acelor timpuri În 1854 își mută studioul fotografic la Sibiu Clara pictând unele dintre fotografii după cum era atunci moda acestei forme artistice în evoluție Însă în următorii ani ei au trebuit să călătorească prin toată țara ca să își poată câștiga existența din fotografii În 1857 când trăiau la Oravița în Banat se naște un alt fiu Carl Franz Albert Sockl nu a reușit totuși să prevină ca o parte din bunurile sale să fie amanetate În cele din urmă se hotărăște să se mute cu familia din Orșova pe Dunăre la Viena Austria unde ei ajung pe 28 octombrie 1857 Aici a realizat paisprezece picturi pentru Mănăstirea Ursulinelor pentru care a primit 210 fl CM În octombrie 1859 familia se mută într-un apartament din Fünfhaus Hauptstraße No 231 unde instalează de asemenea un studiou fotografic Clara care suferea de o boală de plămâni a murit pe 25 iulie 1861 la vârsta de 38 de ani Peste câteva luni pe 25 decembrie Theodor la 46 de ani a urmat-o în mormânt Pentru a acoperi cheltuielile de înmormântare fratele lui Theodor Moritz a vândut picturile rămase de la ei incluzând și sute de studii unui negustor vienez de vechituri O parte din picturile lui Theodor Sockl se află la Muzeul Brukenthal și la Muzeul Transilvănean din Gundelsheim Unele sunt în proprietate privată iar altele sunt din păcate pierdute< ref> Fiii lor Victor și Carl au emigrat în Anglia în jurul lui 1889 unde Victor vor pune pe picioare și vor conduce o firma de succes care se ocupa cu producerea și vânzarea de cărți poștale ilustrate numită Sockl and Nathan în cadrul căreia Carl era contabil Fiica lor Ottilie a devenit profesoară și a trăit în Elveția Nici Victor nici Otillie nu s-a căsătorit și niciunul nu a avut copii Carl s-a căsătorit cu verișoara lui Emma fiica lui Hermann au avut șase copii din care cinci au supraviețuit copilăriei și au trăit și murit în Anglia Doi dintre aceștia au avut copii la rândul lor Referințe Legături externe O turbină cu gaze este o turbină termică care utilizează căderea de entalpie a unui gaz sau a unui amestec de gaze pentru a produce prin intermediul unor palete care se rotesc în jurul unui ax o cantitate de energie mecanică disponibilă la cupla turbinei Turbina cu gaze mai este cunoscută și sub denumirea de instalație de turbină cu gaze ITG Din punct de vedere termodinamic o turbină cu gaze funcționează destul de asemănător cu motorul unui automobil Aerul din atmosferă este admis într-un compresor cu palete unde este comprimat urmează introducerea unui combustibil aprinderea și arderea lui într-o cameră de ardere Gazele de ardere se destind într-o turbină care extrage din ele lucrul mecanic iar apoi sunt evacuate în atmosferă Procesul este continuu iar piesele execută doar mișcări de rotație ceea ce pentru o putere dată conduce la o masă totală a instalației mai mică Ca urmare turbinele cu gaze s-au dezvoltat în special ca motoare de aviație însă își găsesc aplicații în multe alte domenii unul dintre cele mai moderne fiind termocentralele cu cicluri combinate abur-gaz Istoric Dezvoltarea turbinelor cu gaze este de dată mult mai recentă decât a turbinelor în general și de dată mai recentă decât a turbinelor cu abur În 1791 englezul John Barber a brevetat prima adevărată turbină cu gaze turbină care avea principalele elemente din turbinele cu gaze moderne În 1872 Dr F Stolger din Germania a construit prima turbină cu gaze care însă n-a funcționat niciodată independent În 1903 norvegianul Ægidius Elling a construit prima turbină cu gaze funcțională care a produs lucru mecanic eveniment important luând în considerare lipsa de cunoștințe de aerodinamică a vremii Turbina sa a reușit să producă o putere de 11 cai putere foarte mult pentru zilele respective Din turbina sa s-a inspirat Frank Whittle În 1914 Charles Curtis a realizat prima aplicație practică a unei turbine cu gaze În 1918 General Electric unul din cei mai mari producători inclusiv din zilele noastre își începe producția de turbine cu gaze În 1930 englezul Frank Whittle brevetează proiectul unei turbine cu gaze pentru propulsia avioanelor motor cu reacție Realizarea practică a acestui proiect s-a făcut însă abia în anul 1937 Compresorul acestui motor era de tip centrifugal și pe baza lui s-a dezvoltat motorul Rolls-Royce Welland care a echipat avionul Gloster Meteor În 1936 Hans von Ohain și Max Hahn dezvoltă în Germania un motor cu reacție bazat pe un brevet propriu Compresorul acestui motor era de tip axial și pe baza lui s-a dezvoltat motorul Junkers Jumo 004 care a echipat avionul Messersmitt Me 262 Clasificarea turbinelor cu gaze În afară de clasificarea turbinelor termice în general turbinele cu gaze se pot clasifica După destinație turbine de tracțiune pentru aviație turboreactoare turbopropulsoare turboventilatoare și turbine pentru antrenarea elicelor elicopterelor; turbine de tracțiune navale; turbine de tracțiune terestre pentru locomotive autovehicule motociclete tancuri etc; turbine de supraalimentare a motoarelor cu ardere internă turbine energetice pentru termocentrale cu ciclu cu gaze simplu sau cu ciclu combinat abur-gaz; După modul de recuperare a căldurii evacuate turbine cu recuperator; turbine fără recuperator După felul ciclului în care lucrează cu ciclu închis; cu ciclu deschis Principiul de funcționare Ciclul Joule Cea mai simplă turbină cu gaze este formată dintr-un compresor care este montat pe același ax cu o turbină Compresorul absoarbe aerul din atmosferă și îl comprimă la presiunea de câțiva bar Aerul comprimat ajunge într-o cameră de ardere în care este introdus și un combustibil Aici are loc arderea la presiune constantă cu creșterea temperaturii și a volumului gazelor produse prin ardere Gazele de ardere se destind în turbină producând lucru mecanic iar apoi sunt evacuate în atmosferă Ciclul termodinamic al unei astfel de turbine cu gaze este ciclul Joule cunoscut în literatura engleză de specialitate ca ciclul Brayton Transformările termodinamice din ciclu sunt 1 – 2 compresie izoentropică; 2 3 încălzire izobară; 3 4 destindere izoentropică; 4 1 răcire izobară Randamentul termic al ciclului Joule ideal fără recuperator este \eta_t 1 \frac {1} { \epsilon ^{\frac {k-1} {k} } } < math> unde \epsilon \< math> este raportul de compresie  p2< sub>   p1< sub> iar k este exponentul adiabatic al gazului Pentru aer cu k 14 și pentru un raport de compresie de 15 valoare uzuală randamentul termic al ciclului este de 0539 Randamentul termic al ciclului Joule ideal crește continuu cu creșterea raportului de compresie însă creșterea acestui raport este limitată de rezistența materialelor și de pierderile din ciclul real Randamentul termic al ciclului Joule real fără recuperator luând în considerare și randamentele interne ale turbinei \eta_T \< math> și compresorului \eta_C \< math> este \eta_t 1 \frac { \frac {T_3} {T_1} \eta_T \left 1 \frac {1} { \epsilon^{\frac {k-1} {k} } } \right - \frac {1} {\eta_C} \left \epsilon^{\frac {k-1} {k} } 1 \right } { \frac {T_3} {T_1} 1 \frac {1} {\eta_C} \left \Pi^{\frac {k-1} {k} } 1 \right } < math> Pentru aer un raport de compresie de 15 T1< sub> 300 K T3< sub> 1500 K \eta_T\< math> 085 și \eta_C\< math> 075 valori uzuale randamentul ciclului real este de 0300 mult mai mic decât al ciclului ideal Randamentul termic al ciclului Joule real are un maxim pentru un anumit raport de compresie pentru exemplul de mai sus chiar acel 15 În practică randamentele efective la cuplă sunt și mai mici decât cele termice datorită influenței randamentului mecanic al agregatului Ciclul Joule cu recuperator Pentru mărirea randamentului termic se folosesc recuperatoare care recuperează o parte din căldura evacuată odată cu gazele arse în atmosferă q4-4< sub> și o reintroduc în ciclu q2-2< sub> Randamentul termic al ciclului Joule ideal cu recuperator este 1 \frac {T_1} {T_3} \frac { \frac {T_2} {T_1} 1} {1 \frac {T_4} {T_3} } < math> Pentru exemplul de mai sus cu \epsilon \< math> 15 din transformarea izoentropică se obțin T2< sub> 650 K T4< sub> 692 K cu care randamentul ciclului este de 0567 ceva mai mare decât a ciclului fără recuperator În exemplul prezentat diferența între T4< sub> și T2< sub> este mică deci câștigul dat de recuperator este mic În practică este greu de obținut o diferență de temperaturi mare din cauza limitărilor date de materiale În ciclul real influența recuperatorului este ceva mai mare dar nu cu mult Expresia matematică a randamentului termic al ciclului Joule real cu recuperator se complică foarte mult Ciclu cu fracționarea compresiei sau a destinderii O altă cale de îmbunătățire a randamentului termic al ciclului este fracționarea compresiei cu răcirea intermediară a aerului respectiv fracționarea destinderii în turbină cu reîncălzirea agentului termic aspecte detaliate în ciclu termodinamic Realizarea practică a răcirii intermediare a aerului comprimat se poate face la turbine cu gaze de aviație unde greutatea agregatului e critică prin injecție de apă între treptele compresorului; la celelalte turbine prin schimbătoare de căldură montate între trepte Realizarea practică a reîncălzirii gazelor se poate face prin arderea unei cantități suplimentare de combustibil în camere de ardere intermediare între corpurile turbinei; prin schimbătoare de căldură montate între corpurile turbinei Ambele metode măresc mult dimensiunile instalației și nu sunt adecvate pentru turbinele cu gaze de aviație Ciclu deschis și închis La turbinele cu gaze care lucrează cu aer absorbit din atmosferă și evacuează gazele de ardere tot în atmosferă majoritatea cazurilor ciclul nu este efectuat complet în instalație transformarea 4-1 efectuându-se în atmosferă Se spune că turbina lucrează în ciclu deschis Dacă însă se folosește un alt agent termic diferit de aer acesta trebuie reținut caz în care toate transformările din ciclu se realizează în instalație și se spune că turbina lucrează în ciclu închis Astfel de cicluri închise se întâlnesc în centrale nucleare iar agentul termic este uzual dioxidul de carbon sau heliul Poluarea cauzată Poluanții emiși de turbinele cu gaze sunt aceiași ca în oricare alt proces de ardere dioxizii de carbon CO2< sub> și de sulf SO2< sub> monoxidul de carbon CO și oxizii de azot NOx Reducerea CO2< sub> este limitată de fenomenul de ardere în sine cantitățile emise fiind proporționale cu cantitățile de combustibil ars Reducerea acestor emisii se poate face prin îmbunătățirea randamentului ciclului termic îmbunătățire care pentru o putere dată a turbinei determină un consum de combustibil mai redus Reducerea SO2< sub> se poate obține numai folosind un combustibil fără sulf De aceea este preferat gazul natural Dacă se folosesc combustibili lichizi de exemplu la turbinele mobile este preferabilă desulfurarea prealabilă a combustibilului la rafinărie Reducerea CO se poate obține printr-o ardere completă din punct de vedere chimic ardere perfectă a combustibilului lucru care necesită cantități de aer sporite în procesul de ardere însă acest lucru nu este o problemă la turbinele cu gaze care oricum funcționează cu cantități de aer mai